De aproape două decenii, de când primele astfel de execuții unilaterale au fost codate prin ordine executive secrete de către președinții americani care s-au succedat la Casa Albă, execuțiile direcționate în afara zonelor de război convenționale au fost o caracteristică centrală a războiului extins împotriva terorismului, ridicând probleme juridice și politice, naționale ți internaționale, care rămân și astăzi valide.
Pentru a își respecta una din promisiunile sale electorale, administrația Biden a dezvăluit, săptămâna trecută, o parte din setul de reguli emise în secret de către președintele Donald J. Trump, în anul 2017, vizând operațiuni militare de „acțiune directă” antiteroristă - cum ar fi atacuri țintă cu drone și raiduri ale forțelor speciale, la comandă, în afara zonelor de război convențional.
Regulamentul aprobat de către Trump a fost criticat permanent ca fiind extrem de lax, fără o baza legală reală și fără asigurarea unei minime decențe juridice. Mai mult, din informații neconfirmate niciodată oficial, acesta a fost impus cu forța unor aliați militari de mică importanță ai Americii, ca făcând parte din pachetul extins de securitate oferit de către Washington în cadrul parteneriatelor strategic, mai ales statelor din centrul și estul Europei.
Ca atare, administrația Biden dorește să clarifica limitele de execuție a regulamentului din anul 2017, iar până atunci, imediat după instalarea ei la Casa Albă a suspendat orice execuție extrajudiciară sau cum eufemistic au fost intitulate ”acțiuni directe”.
De aceea New York Times a primit, spre surprinderea întregii prese americane, un acces limitat la documentele cele mai sensibile care reglementează aceste operațiuni de stat.
Căci fără a ne ascunde după degete, atunci când, fără un proces just și legal, șeful unui stat decide cu de la sine putere să execute un dușman, fie și el terorist cunoscut pentru crimele sale, atunci acea execuție devine o afacere de stat. Iar aliații externi care răspund cererilor de pregătire și punere în aplicarea a unei astfel ”acțiuni directe”, nefiind apărați de extrateritorialitatea americană, riscă să răspundă penal și legal în fața curților penale naționale sau internaționale de justiție.
De aceea adminstrația Biden a declasificat partial documentul semnat de către Trump și a permis accesul ziariștilor de la New York Times. Tocmai pentru a transmite un semnal, nu numai interior, dar aliaților SUA, de a fi foarte atenți cum răspund unor cereri care, sunt, pe toate continentele, considerate ilegale și fără fundament juridic corespunzător la nivel național.
În timp ce administrația Biden a cenzurat unele pasaje, porțiunile vizibile arată că în era Trump, comandanților din teren li s-a acordat latitudine pentru a lua decizii cu privire la atacuri, atâta timp cât acestea se încadrează în seturi largi de „principii de funcționare”, inclusiv cele care asigurau existența cu „ aproape certitudine ”că civilii nu vor fi răniți sau uciși în timpul operațiunilor.
Din nefericre asemenea asigurare este imposibil de obținut conform standardelor judiciare actuale, ca atare comandații militari expunându-se unor acuzații grave penale de crime de război. Dacă militarii americani sunt subiecți ai unor protocoale bilaterale semnate de către Washinton cu diverși aliați ai săi, din nefericire, militarii națiunilor gazdă nu au aceeași imunitate, iar participare alor la pregătirea unor astfel de acțiuni este sancționată sever de legile naționale și internaționale. Aspecte pe care administrația Trump, din lipsa totală de respect față de aliații săi strategici a omis să le clarifice cu actorii implicați, lăsând militarii gazdă să fie pasibili de comandări penale severe.
În același timp, însă, regulile din epoca Trump erau flexibile în ceea ce privește permisiunea de a face excepții de la aceleași standard aprobate, spunând că „variații” ar putea fi făcute „acolo unde este necesar” atâta timp cât anumite proceduri birocratice au fost urmate în aprobarea lor. Diavolul se află în detalii se spune din bătrâni, iar tocmai îndeplinirea acestor acte birocratice a creat breșa legală care face din orice participant la o execuție extrajudiciară subiect al dreptului penal național sau internațional.
Spre exemplu, dacă radarul care a condus drone spre ținta sa, se află pe teritoriul național, de la comandatul centrului electronic până la soldatul care s-a aflat în sala de comandă, toți sunt pasibili de acuzații penale. Țara gazdă nu are voie să permit niciun atac extrajudiciar pe teritoriul național al unei terțe țări, dacă nu se află oficial în război cu aceasta.
Ca atare, militarii gazdă care participă la pregătirea radar a țintei (identificare, coordonate GPS, intrare de date, urmărire și control) sunt legal pasibili de condamnare pentru că nu există justificarea legală națională sau internațională a acțiunilor lor la adresa unui cetățean străin, aflat pe un teritoriu național suveran. Ca atare, aceste lipsuri flagrante de legislație provoacă astăzi frisoane multor armate naționale gazdă, căci oricând pot fi trase la răspundere, atât ca instituție, incluzând acuzarea oficială a guvernului țării gazdă pentru că a permis un act de război nedeclarat, cât și individual ca militari.
Spre această concluzie s-a îndreptat decizia din octombrie 2020 a judecătorului Edgardo Ramos din districtul sudic din New York, care a ordonat guvernului SUA să predea documentul de 11 pagini, tocmai publicat, ca răspuns la procesele intentate, în baza FOIA (Freedom of Information Act), de către The New York Times și de ACLU (Uniunea Americană pentru Libertăți Civile). Administrația Biden a moștenit acest caz și a căutat o amânare, fiind obligată însă la final să se conformeze, oferind o copie ambilor reclamanți vineri seara târziu.
Administrația Biden a suspendat regulile din epoca Trump în prima sa zi de mandat și a impus o politică interimară de a cere aprobarea Casei Albe pentru loviturile cu drone propuse în afara zonelor de război din Afganistan, Irak și Siria.
În același timp, echipa Biden a început o trecere în revistă a modului în care au funcționat atât politicile din epoca Obama, cât și din cea a lui Trump - atât pe hârtie, cât și în practică - cu dorința de a dezvolta propria sa politică. Revizuirea ordonată de către Biden, au spus oficialii Administrației sale, a descoperit că principiile din epoca Trump care guvernau așa-zisele ”acțiuni directe” în anumite țări făceau adesea excepție de la cerința legala a „aproape certitudinii” că nu ar exista victime civile.
Deși a păstrat această regulă pentru femei și copii, a permis un standard extrem de scăzut de „certitudine rezonabilă” în cazul bărbaților adulți civili. Iar legislația internațională, ca și cea națională dacă vorbim de Europa sau sudul Asiei, nu fac rabat sub nici o formă de la acest standard de aur. Încălcarea lui este considerată de către legislația care există în Uniunea Europeană egala unei crime cu intenție și este pedepsită cu toată asprimea.
Brett Max Kaufman, un avocat al Centrului pentru Democrație din cadrul ACLU, a descris regulile din epoca Trump ca fiind incredibil de laxe, ”eliminând chiar și garanțiile minime pe care președintele Obama le-a stabilit în regulile sale pentru acțiunile letale direcționate în afara zonelor de conflict recunoscute” și a cerut Administrației Biden să pune capăt „utilizării secrete și inexplicabile a forței letale”. Căci, concluzia experților americani, este că până și cadrul vag legal oferit de SUA nu pot acoperii ordinul executiv secret semnat de fostul președinte Trump.
Revizuirea ordonată de către Joe Biden și deliberările privind o nouă politică potențială de ”acțiune directă” ar fi trebuit inițial să dureze 60 de zile. Oficialii administrației vorbesc acum despre extinderea perioadei la șase luni. Discuțiile despre politici, au spus ei, au fost încetinite de efortul de a obține date comparative fiabile despre victimele civile din greve din trecut - și disputele cu privire la estimările militare corecte. Identificarea corectă a numărului de victime civile este deseori îngreunată din cauza atacurilor care au loc în regiunile îndepărtate și inaccesibile.
Mai mult, deliberările au fost, de asemenea, complicate de decizia de a pune capăt războiului din Afganistan, la 20 de ani de la atacurile din 11 septembrie. În mod sigur însă, administrația Biden intenționează să mențină capacitatea de a lovi orice amenințare teroristă emergentă care ar putea emana ulterior din regiune, ceea ce îl va obliga, pentru prima data, să se supună regulilor atacurilor aeriene directe, inclusiv de către drone, în afara zonelor de război convenționale.
O astfel de activitate de luptă intermitentă a fost determinată de apariția tehnologiei armate a dronelor și de înclinația grupurilor teroriste transnaționale de a opera din spații slab guvernate sau state eșuate în care există puține sau deloc trupe americane pe teren, dar și nici un guvern local eficient cu un forța de poliție, inclusiv regiunea tribală a Pakistanului, Yemenul rural și porțiuni din Somalia și Libia.
Iată o problemă legală și de legislație internațională extrem de complicată pentru SUA, care nu recunoaște multe din mecanismele de justiție internaționale, cum ar fi Curtea de Justiție Internațională sau diverse acorduri regionale semnate care interzic atacul direcționat cu drone. Ca rezultat, întrebarea dacă ar trebui să se înăsprească cerința de „aproape certitudine” că nu vor fi uciși civili, astfel încât să protejeze și bărbații adulți, s-a împletit cu alte decizii politice complexe și nerezolvate de către administrația Trump, grăbită doar să vândă arme oricui și oriunde, fără să asigure un minim de securitate țărilor și regiunilor în care o făcea.
Ca rezultat, în cazul Estului Europei, putem vorbi deja de arsenale fără valoarea, dar cantitativ imense, care provoacă mai mult temere și tensiune, decât aduc securitate și echilibru. Pentru țările europene, mai ales cele membre UE, lipsa unei legislații coerente și clare cu privire la numărul, calitatea, capacitatea de foc și principiile de folosire letală a dronelor, pune probleme majore de legalitate. UE are deja tendința de interzice prezența multor tipuri de armament non european pe teritoriul statelor sale membre. Iar aceste politici coordonate de Bruxelles vor viza sigur una din cele mai dezechilibrate zone, cea Est Europeană și desigur cea de proximitate cu Ucraina. Aceasta regiune UE este, în viziunea conducerii europene, cea mai dezechilibrată militar, datorită politicii de înarmare americane pe bani mulți și fără discernământ, doar pentru a crea falsa imagine că țările europene se află într-o stabilă echilibristică securitară în raport cu Rusia (momentul de tensiune Ucraina din ultimele săptămâni a dovedit că, pentru Moscova, nu are nici o valoarea înarmarea vecinilor săi europeni cu armament american).
Este clar că administrația Biden se așteaptă ca Uniunea Europeană să impună pe agenda sa de negocieri exact discuția despre atacurile direcționate de pe teritoriul său, utilizând orice tehnologie electronică, incluzând dronele, folosirea lor fără garanții minime legale de către fosta administrație Trump, fiind văzută extrem de prost de către întreaga elită judiciară a Uniunii Europene. Mai ales că pentru europeni, aceste tipuri de ”acțiuni directe aparțin” exclusiv domeniului drepturilor omului, ale justiției corecte și a dreptului suveran.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 04.02.2025, două bombardiere strategice de tip Tu-95MS au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Barents și Mării Norvegiei.
La 31 ianuarie 2025, ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov a dezvăluit că Țările de Jos vor furniza Ucrainei un alt lot de avioane de luptă F-16 în acest an. Declarația a fost făcută după o întâlnire la Haga cu ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, în cursul căreia cei doi oficiali au abordat îmbunătățirea capacităților aviatice ale Ucrainei și continuarea programelor de formare pentru piloții și tehnicienii ucraineni.
Dezinformarea rusă cu privire la F-35 Lighning II atinge un nivel greu de imaginat care i-a surprins până și pe americani. Iar noua teză a rușilor amintește de acel moment din 2018 când întreaga lume a plecat după fentă deoarece la parada militară din 1 decembrie organizată cu ocazia Zilei Naționale a României, avioane F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor noastre Aeriene nu au mai decolat.
Ucraina folosește acum bombe JDAM-ER de 500 de kilograme împotriva forțelor rusești și, în sfârșit, exista dovezi reale. Imagini apărute recent arată un Su-27 Flanker ucrainean lansând una dintre aceste bombe puternice. În timp ce livrările JDAM-ER către Kiev erau cunoscute, aceasta este prima dovadă confirmată că varianta de 500 de kg a acestei bombe este utilizata in lupta.
Presa rusă a informat că, în dimineața zilei de 01 februarie 2025, în districtul Yelets din regiunea Lipetsk, a avut loc “o coborâre de urgență” a unei rachete de croazieră supersonice Kh-22 de la bordul unui bombardier cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3. Aeronava îndeplinea o misiune bombardament asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Rachetele hipersonice Kinjal, utilizate de ocupant intens împotriva Ucrainei, sunt lansate de pe avioane de luptă MiG-31K. Însă rușii spun că ar putea să le integreze și pe avioanele de generația a 5-a Su-57, dar încă nu sunt pregătiți să plătească prețul unui „sacrificiu” important pe care Su-57 ar trebui să facă.
Suedia a lansat cu succes primul său satelit de comunicații militare în spațiu în august anul trecut. Abia vineri, guvernul suedez a anunțat că acesta este primul dintre câțiva sateliți de recunoaștere militară pe care țara scandinavă vrea să-i trimită pe orbită.
Forțele de apărare ale Ucrainei folosesc de mult timp drone, inclusiv cele care pot transporta bombe grele FAB-250 pentru lovituri pe teritoriul Rusiei.
Compania ucraineană Ukrspetssystems a prezentat o nouă versiune a dronei SHARK, e vorba de SHARK-M, într-o versiune îmbunătățită care va mări inclusiv raza de acțiune.
Suntem martorii unei situații în care o țară din UE (Grecia) cere explicații de fapt unui alt membru al UE (Franța) și îi solicită să nu furnizeze unui partener NATO comun (Turcia) rachete Meteor cu rază lungă de acțiune, deoarece Grecia are deja aceste rachete pe avioanele sale de luptă Rafale.
Joi, 30 ianuarie, o aeronavă F-16 Fighting Falcon, achiziționată de România de la Regatul Norvegiei, a aterizat în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, completând astfel Escadrila 48 Vânătoare cu toate cele 16 aeronave.
Rușii vor să crească producția de avioane de vânătoare Su-57. Anunțul vine pe fondul faptului că după 15 ani de la primul zbor al unei aeronave de acest tip, considerată de ruși de generația a 5-a, nu au găsit încă piețe pentru exportul acestora.
Viceamiralul Daniel Cheever și-a exprimat încrederea în capacitatea Marinei SUA de a integra, până în 2026, noul UAV de realimentare în aripa aeriană, deși zborul sistemelor fără pilot de pe portavioane ridică multe provocări.
Armata rusă a lovit cu drone ținte civile și de infrastructură portuară din Ucraina joi dimineață, 30 ianuarie, în apropierea graniței cu România, în județul Tulcea. Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au indicat creșterea numărului de drone în spațiul aerian ucrainean pe traiectorii de zbor din apropierea frontierei cu România, potrivit MApN.
Ucraina a primit avioane F-16 Fighting Falcon, deși nu într-un număr mare. Și într-o versiune mai veche, Block 15 trecute prin programul MLU (Mid-Life Update), versiune pe care o deține și România. Desigur, mult peste ceea ce zburau ucrainenii, F-16 e un pas mare înainte, chiar și în versiunea Block 15. Dar ar face față într-o confruntare aeriană cu Su-35, cel mai promovat avion de luptă al industriei ruse? Depinde.
Un avion de vânătoare american de generația a V-a, F-35, s-a prăbușit în Alaska pe 28 ianuarie. Pilotul s-a ejectat în siguranță, dar aeronava a fost grav avariată. Acesta este al treilea accident în care este implicat un avion F-35 în decurs de aproximativ un an.
Rusia își arată mușchii și patrulează deasupra Oceanului Arctic pe fondul tensiunilor privind regiunea strategică Groenlanda, pe care SUA doresc să o controleze.
Iranul a cumpărat avioane de luptă rusești Sukhoi Su-35, a declarat luni (27.01.2025) comandantul Corpului Gărzilor Revoluționare, Ali Shadhani.
În dimineața zilei de 21 ianuarie 2025, pe aerodromul Engels-2, aflat la aproximativ 700 de kilometri de front, a fost observată prezența a cel puțin cinci avioane de atac la sol Su-25, precum și a cel puțin două bombardiere strategice Tu-95MS, două Tu-160, două Tu-22M3 și un elicopter Mi-26 alături de un avion de transport Il-76. Anterior, la începutul lui decembrie pe aceeași bază aeriană au fost dislocate 9 avioane de luptă-bombardiere Sukhoi Su-34 din cele aproximativ 120 pe care rușii le dețin.
Su-35 e de departe cel mai promovat avion al industriei aeronautice ruse. Prezent intens și pe frontul din Ucraina, avion de generația 4++ este azi probabil cel mai performant avion de luptă rus, exceptând Su-57 despre care rușii spun că e de generația a 5-a, dar care are o istorie cel puțin complicată.
Gigantul american Lockheed Martin a primit un contract în valoare de 270 de milioane de dolari de la Forțele Aeriene ale SUA pentru a integra un sistem de senzori cu infraroșu defensivi de ultimă generație pe avionul F-22 Raptor.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.
Uniunea Europeană și-a arătat în multe rânduri slăbiciunile atunci când s-a pus problema unității de acțiune. “Uniți în diversitate” este o deviză pe cât de frumoasă pe atât de greu de pus în practică, cei doi termeni aproape antonimi fiind cel mai adesea interpretați conjuctural de statele UE, țări care nu au scăpat încă de deprinderile formate în sutele de ani de naționalism rigid sau, în cazul celor mai puternice, de imperialism.
La sfârșitul anului trecut, pe reţele de socializare au apărut informații despre două noi avioane chinezești din așa-zisa „nouă generație” J-50 și JH-XX, ceea ce a determinat Pentagonul să admită că Beijingul ar putea fi, în cele din urmă, prima în „cursa” pentru avioanele de luptă generaţia a VI-a. În plus, SUA a recunoscut ulterior avantajul de 12 ori mai mare pe care China îl are la capitolul aviație în Pacific, iar problema principală nu ţine strict doar de numărul de aeronave.
Bombele aeriene nucleare americane, în cea mai recentă versiune - B61-12, au fost dislocate pe poziții avansate, a anunțat șeful Agenției Naționale de Securitate Nucleară (NNSA), Jill Gruby. „Noile B61-12 sunt în totalitate desfășurate avansat” („The new B61-12 gravity bombs are fully forward deployed” – original în engleză)'', a spus Gruby, pe 16 ianuarie, la o conferință găzduită de Institutul Hudson.
Pentru prima dată, două avioane de luptă norvegiene F-35 au fost desfășurate pentru a proteja spațiul aerian polonez pe 15 ianuarie, ca răspuns la aeronavele rusești implicate în atacuri asupra Ucrainei, potrivit Comandamentului aerian al NATO. Incidentul a marcat prima intervenție operațională a avioanelor norvegiene pentru apărarea activă a spațiul aerian al Poloniei.
În dimineața zilei de 17 ianuarie, forțele ruse au reluat o serie de atacuri cu drone în Ucraina împotriva unor obiective civile și a infrastructurii portuare din apropierea frontierei cu România, în județul Tulcea.
Compania americană din industria de apărare Raytheon va începe producția unui sistem Patriot destinat Olandei. Bateria antiaeriană va înlocui Patriotul donat Ucrainei.
Rolul avionului Su-57 pe frontul din Ucraina a crescut de la începutul anului, conform jurnaliștilor și bloggerilor ruși. Alyona Zhilina, o jurnalistă rusa, afirmă că atacul asupra Ucrainei din 14 ianuarie susține aceste afirmații.
Punctul cel mai vulnerabil a părții de nord din Flancul Estic rămâne de interes major pentru Rusia.
Tudor Curtifan, redactorul-șef al DefenseRomania, a declarat în ultima ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic că potrivit surselor sale colonelul rus Evgheni Ignatiev, atașatul militar adjunct al Rusiei în România, a fost observat participând la diverse conferințe pe teme de securitate, îmbrăcat în haine civile, ceea ce facilitează apropierile cu cetățenii români și nu numai.
Tarifele majorate ale președintelui Donald Trump la toate importurile SUA de oțel și aluminiu au intrat în vigoare miercuri, declanșând un război comercial global și provocând represalii rapide din partea Canada și Europa.
Experții militari de la National Interest analizează o posibilă informație care dacă se va confirma ar fi îngrijorătoare și ar afecta mult prestigiul Americii: Șase bombe ghidate JDAM - printre cele mai avansate sisteme de armament trimise Ucrainei - ar fi fost interceptate de sisteme de apărare antiaeriană rusești Pantsir-S1.
Maxar a reluat furnizarea către Ucraina a imaginilor comerciale obținute prin mijloace satelitare.
”Mașina germană e tanc”, iar Volkswagen ar putea transforma în realitate expresia românească. Astfel, cel mai mare producător de automobile din Europa se pregătește pentru o nouă abordare și ar putea fi un jucător în industria de apărare.
Rheinmetall, un beneficiar major al efortului Europei de a investi în apărare, a declarat miercuri că se așteaptă la o creștere semnificativă a vânzărilor în 2025 și că își va actualiza previziunile pentru a ține cont de evoluțiile recente din războiul din Ucraina.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA solicită Rusiei să înceteze acțiunile sale ostile împotriva Ucrainei, potrivit The Guardian.
România ar trebui să-şi stabilească drept scop, având în vedere nivelul de risc şi importanţa sa, să atragă cel puţin 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro menţionate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de împrumuturi în sectorul apărării, a declarat marţi, la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, conform Agerpres.
În Arabia Saudită au avut loc discuții între reprezentanți ai Ucrainei și ai Statelor Unite, care au condus la decizia Casei Albe de a relua schimbul de informații și sprijinul militar. Aceste informații au fost dezvăluite pe site-ul oficial al administraţie prezidenţiale de la Kiev. Ucraina s-a arătat dispusă să accepte sugestia SUA privind o încetare imediată a focului cu o durată de 30 de zile. Această încetare a focului poate fi prelungită prin acordul reciproc al părților, sub rezerva acceptării și punerii în aplicare simultane de către Federația Rusă. Cu toate acestea, nici americani şi nici ucrainenii nu au precizat dacă s-a rediscutat ideea că Ucraina să facă concesii teritoriale Rusiei.
Înainte de a fi luată decizia de a păstra aeronavele de luptă Eurofighter Typhoon Tranche 1 (versiunea 1) care vor fi retrase din serviciul de luptă britanic, Ministerul Apărării din Regatul Unit a analizat „de mai multe ori” oportunitatea de a le furniza Ucrainei.
Schimbările politice care au avut loc în Germania - apropierea lui Donald Trump de Rusia și șansele tot mai mari ca Europa să fie lăsată singură să facă față unei potențiale agresiuni rusești - au dus la o schimbare izbitoare în atitudinea Berlinului față de capacitățile sale de apărare. Acum, Germania nu numai că este pregătită să investească în Forțele Armate Germane, ci și să facă acest lucru fără nicio limită. Și aceasta este o descriere literală, deoarece înseamnă abolirea așa-numitei „frâne a datoriei” - o regulă care limitează împrumuturile bugetare.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la țările UE să cumpere arme europene cu ajutorul unui nou program european de împrumut. Vorbind marți în fața deputaților europeni, ea a declarat că, în cadrul planului REARM Europe, UE creează o nouă facilitate de împrumut pentru statele membre de până la 800 de miliarde EUR.
O nouă inițiativă militară europeană denumită „Operation Sky Shield ” a fost propusă pentru a proteja Ucraina împotriva atacurilor cu rachete și drone rusești. Elaborat de experți militari din Europa, planul propune desfășurarea a 120 de avioane de luptă pentru a proteja Kievul și vestul Ucrainei, concentrându-se pe zone critice precum Odesa, Lviv și centralele nucleare operaționale ale țării.
Șefii armatelor din peste 30 de țări s-au reunit marți la Paris pentru discuții privind crearea unei forțe internaționale care să descurajeze viitoarea agresiune rusă, odată ce încetarea focului este stabilită.
Decizia autorităților române de a nu permite participarea la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, delegitimizează procesul electoral din România, spune Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Statele Unite și Ucraina au ajuns la un acord privind o încetare a focului de 30 de zile, conform unui anunț oficial al Departamentului de Stat american.
Anilor mulți de secetă în care suedezii de la Gripen nu au reușit să vândă avioane de luptă Gripen li se adaugă și un gram mare de ghinion. Asta pentru că tocmai motoarele americane ale Gripen au „îngropat” o afacere de miliarde. Cum s-a ajuns aici și de ce istoria s-ar fi putut scrie diferit?
Politicienii polonezi arată ce înseamnă puterea exemplului. Premierul Donald Tusk a informat membrii Consiliului de Miniștri (Guvernului) că funcționarii din ministere și cei ai guvernului vor efectua pregătire militară.
Ucraina are nevoie de rachete aer-aer cu rază lungă de acțiune pentru aeronave, precum și diverse alte sisteme, pentru o utilizare mai eficientă a F-16.
Judecătorii Curţii Constituţionale au respins marţi contestaţia depusă de Călin Georgescu, fiind menţinută decizia Biroului Electoral Central de invalidare a candidaturii sale la alegerile prezidenţiale din luna mai, au declarat pentru Agerpres surse din interiorul CCR.
Azi a avut loc un moment istoric la Câmpia Turzii. E vorba de ceremonia prilejuită de finalizarea înzestrării cu aeronave F-16 Fighting Falcon a Escadrilei 48 Vânătoare, unitate nou înființată în cadrul Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. Totodată, ministrul Angel Tîlvăr a confirmat ceea ce DefenseRomania a anunțat în exclusivitate privind discuțiile despre modernizarea avioanelor la următoarea configurație, proces ce va avea loc în România și în care va fi implicată industria noastră de apărare.
Președintele Donald Trump a anunțat marți că va a dubla tarifele așteptate la importurile de oțel și aluminiu din Canada, ca răzbunare pentru taxele impuse de statul Ontario la electricitatea livrată SUA.
Nu doar că a încălcat dreptul internațional, dar a încălcat și distrus ordinea europeană de după război, spune Merkel despre Putin.
Utilizarea de către ruși a aeronavei aeropurtate de avertizare timpurie și control (AEW&C) A-50 poate indica pregătiri pentru un nou atac masiv asupra Ucrainei. Acest lucru a fost precizat în cadrul unei remarci pentru canalul YouTube RBC-Ucraina de către un militar din cadrul Forțelor Armate Ucrainene de Apărare Teritorială, expertul militar Oleksandr Musienko. Acesta a subliniat că atacurile masive ale Rusiei asupra Ucrainei sunt un lucru firesc, mai ales în contextul în care Statele Unite au suspendat transferul de ajutor către Ucraina, precum și schimbul de informații.
Delegații ucraineni și americani își încep discuțiile la Jeddah pe 11 martie, într-o întâlnire care va avea probabil un impact major asupra viitorului sprijin al Washingtonului pentru Kiev și orice efort de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.„Întâlnirea cu echipa SUA a început foarte constructiv; lucrăm pentru o pace justă și durabilă”, a declarat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak.
Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit a criticat SUA pentru „distrugerea” ordinii mondiale existente, remarci care vin în contextul în care Ucraina încearcă să își repare relația cu SUA după o întâlnire problematică între Volodimir Zelenski și Donald Trump. Valerii Zaluzhnîi, care a fost destituit din funcția de șef al armatei ucrainene anul trecut, dar care deține acum o poziție diplomatică a avertizat împotriva încercării SUA de a ajunge la un compromis cu Rusia.
Sikorsky, o companie din grupul Lockheed Martin, a validat cu succes sistemele de control avansat care permit zborul unui sistem aerian fără echipaj (UAS) cu aripă cu rotor atât în modul elicopter, cât și în modul avion.
Șefii de stat major din numeroase țări care sprijină Ucraina se întâlnesc în cursul zilei de marți la Paris pentru a discuta despre desfășurarea de soldați pentru a securiza un posibil acord de pace între Kiev și Moscova, transmite Agerpres și DPA.
Ucraina are o viziune clară pentru încetarea treptată a războiului, convenită cu partenerii săi, iar coordonarea acestui plan va fi în centrul discuțiilor cu partea americană în Arabia Saudită, a declarat o sursă familiarizată cu pregătirile delegației ucrainene pentru discuțiile cu Statele Unite în Arabia Saudită pentru redacţia de limba ucrainean al Voice of America.
Franța a confirmat, la 10 martie 2025, că avioanele de luptă Mirage 2000-5F operate de Forțele Aeriene Ucrainene vor fi echipate cu bombe ghidate AASM, sporind astfel capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri de precizie pe durata conflictului actual cu Rusia.
Timp de secole, Rusia a considerat Marea Neagră drept un obiectiv strategic important, o poartă către Mediterană și o arteră vitală pentru comerț și proiecția puterii sale militare. Flota rusă din Marea Neagră, cu baza istorică în Sevastopol, Crimeea, a fost piatra de temelie a acestei ambiții. Cu toate acestea, războiul actual din Ucraina a modificat dramatic importanța strategică a flotei, expunându-i vulnerabilitățile și diminuându-i substanţial prezența în apele Mării Negre, fiind una dintre ţintele preferate ale forţelor ucrainene.
