Witkoff a răspuns afirmativ inclusiv întrebării lui Carlson privind refuzul guvernului rus de a semna vreun acord cu Volodimir Zelenski, pe care îl acuză de ocuparea ilegitimă a funcției pentru că Ucraina nu a mai organizat alegeri prezidențiale la termenul obișnuit.
Witkoff preia aproape în totalitate narativul rusesc: Donbassul și Crimeea vor să fie în Rusia
,,Cea mai mare problemă în acest conflict o reprezintă așa-numitele patru regiuni. Donbas, Crimeea, regiunea Lugansk și alte două. Sunt vorbitori de limbă rusă. Acolo au fost referendumuri, unde majoritatea covârșitoare a populației a spus că vrea să fie sub stăpânire rusă. Cred că aceasta este problema cheie a conflictului, cea primară. Când va fi rezolvată, vom avea conversații foarte pozitive", a adăugat trimisul special al SUA, care nu pare să aibă foarte clară diferențierea regiunilor, dar a intenționat să se refere la regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie, Herson și la (Republica Autonomă) Crimeea.
Rusia controlează de facto aceste teritorii, a mai declarat acesta, dar legea ucraineană interzice recunoașterea acestui lucru. "Întrebarea este dacă lumea le va recunoaște ca teritorii rusești. Și dacă Zelenski poate supraviețui politic dacă o face. Aceasta este problema centrală a conflictului", a declarat Witkoff.
Potrivit acestuia, Zelenski și șeful Biroului prezidențial ucrainean, Andriy Yermak, au „recunoscut în mare măsură că nu vor deveni membri NATO”.
Pe 1 februarie, Reuters l-a citat pe reprezentantul special al SUA, Keith Kellogg, care a cerut autorităților ucrainene să organizeze alegeri în țară până la sfârșitul anului. La acel moment, consilierul pentru comunicare al președintelui ucrainean, Dmitri Lytvyn, a respins această propunere.
Alegerile prezidențiale din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc în urmă cu un an, pe 31 martie 2024. Rada Supremă (Parlamentul ucrainean) nu le-a anunțat deoarece în țară este în vigoare legea marțială. Constituția Ucrainei nu interzice în mod direct organizarea de alegeri prezidențiale în timpul acțiunii legii marțiale, deși face această precizare în cazul alegerilor parlamentare. Însă interdicția este clar stabilită în cadrul legii „Cu privire la regimul juridic al legii marțiale”.
Vladimir Putin l-a numit pe Zelenski „fost șef de stat”. La sfârșitul lunii ianuarie, președintele rus și-a anunțat refuzul de a semna un tratat de pace cu Zelenski, întrucât consideră că, „din cauza ilegitimității sale, [Zelenski] nu are dreptul să semneze nimic”. Anterior, liderul rus a mai spus că, în opinia sa, președintele ucrainean nu poate rămâne în funcție din cauză că alegerile nu au fost organizate la timp.
În replică, ministrul ucrainean de Externe, Andriy Sybiga, a catalogat comentariile lui Putin despre legitimitatea președintelui ucrainean drept absurde. ,,De un sfert de secol de când e la Kremlin, Ucraina a avut trei președinți prin alegeri corecte", a declarat acesta lăsând să se înțeleagă că Putin ar face mai bine să se uite la cât de legitimă este rămânerea sa la conducerea Federației Ruse asemenea marilor dictatori.
Politico a informat pe 18 martie că trimisul special al administrației Trump, Steve Witkoff, împreună cu fiul președintelui american Donald Trump, Donald Jr., cu prezentatorul de știri Tucker Carlson și cu ginerele lui Trump, Jared Kushner au participat (foarte probabil la începutul lunii martie) la discuții secrete cu adversarii politici ai președintelui Volodimir Zelenski.
Anterior, pe 6 martie, Politico mai dezvăluise că membri ai echipei lui Trump purtau discuții confidențiale cu aliați ai fostului președinte Petro Poroșenko și ai fostului prim-ministru Iulia Timoșenko. Potrivit ziarului, exista o nemulțumirea față de Zelenski în cadrul administrației Trump, iar aceste discuții secrete urmăreau în cel mai bun caz să îl determine pe Zelenski să fie mai conciliant și să sugereze că SUA are parteneri alternativi în Ucraina.
Casa Albă consideră că Zelenski ar fi înfrânt în alegeri dacă acestea ar avea loc acum. Însă, mai multe sondaje recente efectuate în Ucraina arată exact contrariul. Potrivit unui sondaj din februarie, 44% dintre ucraineni ar vota pentru Zelenski în primul tur.. Acesta ar fi urmat de fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valerii Zalujnîi, cu 21%, Poroșenko cu 10% și Timoșenko cu 6%.
Poroșenko și Timoșenko au recunoscut contactele cu SUA, dar au respins până acum apelurile pentru organizarea alegerilor în timpul războiului. Dacă aceștia nu și-au schimbat între timp opiniile, ceea ce este puțin probabil, înseamnă că declarațiile lui Witkoff nu reprezintă decât o nouă încercare de forțare a lucrurilor din partea administrației Trump.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Principalul comandant american din Pacific i-a avertizat joi pe senatori din Congres că sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl acordă Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei creează un risc de securitate în regiunea sa, deoarece Moscova oferă în schimb asistență militară critică ambelor țări.
Forțele ruse câștigă teren în Ucraina prin îmbinarea forței brute de tip sovietic cu tacticile moderne bazate pe utilizarea dronelor și artileriei, creând un „efect de bulgăre de zăpadă” implacabil uneori care presează trupele ucrainene să se retragă, a relatat Wall Street Journal într-o amplă analiza a situaţiei frontului din Ucraina.
Se conturează tot mai clar că, în viziunea administrației Trump, încetarea războiului din Ucraina este strâns legată de cedarea controlului unor teritorii. Cu toate acestea, se pare că în rândul principalilor personaje din jurul lui Trump care susțin o astfel de soluție nu există un acord deplin, iar acest lucru va conduce cel mai probabil la o întârziere și mai mare în obținerea păcii mult dorite.
Un raport apărut în presa germană la 11 aprilie 2025, prezentat de Bojan Pancevski, corespondent politic european șef al Wall Street Journal, a atras atenția experților în domeniul apărării. Echipamentele militare germane furnizate Ucrainei, care alcătuiesc unele dintre cele mai avansate sisteme ale NATO, întâmpină dificultăți din cauza conflictului în curs.
Marea Britanie și Franța intenționează să-i prezinte președintelui SUA, Donald Trump, un plan cuprinzător pentru o „forță de pacificare” postbelică în Ucraina, sperând că îl va convinge pe președintele SUA să se angajeze în garanții de securitate pentru Kiev.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
La 9 aprilie 2025, un raport al publicației online marocane Defense Arabic a dezvăluit că Algeria a finalizat o nouă bază aeriană militară la doar 72 de kilometri de granița marocană, o acțiune care a atras atenția întregii Africi de Nord și nu numai.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe 9 aprilie, Biroul de informare privind apărarea națională al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze a anunțat elaborarea unei carte albe intitulată „Poziția Chinei cu privire la o serie de probleme legate de relațiile economice și comerciale cu SUA”.
AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.
Balcanii de Vest sunt descriși drept „următorul punct fierbinte” de către oficiali de la cel mai înalt nivel al guvernului britanic și, în contextul în care tensiunile sunt în creștere, Marea Britanie insistă ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.
Președintele Donald J. Trump a semnat, la 9 aprilie 2025, un ordin executiv intitulat „ Reforming Foreign Defense Sales to Improve Speed and Accountability”, o măsură care promite să remodeleze modul în care Statele Unite livrează echipamente militare aliaților lor din întreaga lume.
Oficiali militari ucraineni, francezi și britanici au discutat despre solicitările Ucrainei pentru o potențială misiune de menținere a păcii, Ucraina urmărind să obțină forțe de menținere a păcii pentru a preveni o viitoare agresiune rusă.
Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au primit exact jumătate din minimul de sisteme Patriot pe care Kievul le-a cerut de la parteneri occidentali, dar se pare că există o problemă și mai mare. Intensificarea atacurilor cu rachete balistice rusești asupra orașelor ucrainene a evidențiat încă o dată nevoia critică de sisteme de apărare antirachetă pentru ucraineni.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat că trupele ucrainene operează în regiunea Belgorod din Rusia pentru prima dată de la începutul războiului. Forțele au cucerit 13 kilometri pătrați în apropierea satului Demidovka, cu scopul de a proteja orașele de frontieră ucrainene și de a deturna resursele rusești de la Donețk.
SUA, fiind cel mai puternic jucător economic de pe planetă, a decis, în cei 80-90 de ani de când conduce lumea, cine, ce și cât produce pe planetă. Și a făcut-o instinctiv, fără să realizeze, exact așa cum o face mâna nevăzută a pieței libere.
O aeronava C-5M Super Galaxy a Forțelor Aeriene ale SUA, care se numără printre cele mai mari aeronave de transport strategic, a ajuns la Diego Garcia, o bază insulară izolată din Oceanul Indian, la 9 aprilie, după ce a părăsit Baza Aeriană Hill din Utah.
Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Bogdan Rodeanu (USR), a anunțat că a depus un proiect de lege care interzice participarea militarilor, polițiștilor și altor angajați din structurile de forță la activități de mercenariat sau pază privată fără aprobarea prealabilă a statului. Inițiativa vine într-un context marcat de îngrijorări legate de securitatea națională, într-un an electoral sensibil, cu alegeri prezidențiale programate pentru luna mai.
Deși nu s-au înregistrat pagube majore până acum - statele din nordul Europei sunt în alertă. Sabotajele Rusiei au ridicat la maximum tensiunea în Marea Baltică și nimeni nu știe se va întâmpla dacă următorul atac va fi mai coordonat și mai agresiv. Dacă Rusia ar lansa un atac asupra Europei? Dacă asta înseamnă război?
SBU, serviciul de informații al Ucrainei, anunțat vineri, 9 mai, prima demascare din istoria Ucrainei a unei rețele de agenți de informații militare, coordonate de Ungaria. Aceștia colectau informații privind amplasarea sistemelor S-300, dar era testată și reacția populației la o eventuală pătrundere în Transcarpatia a unui ”contingent de menținere a păcii”, din Ungaria.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 9 mai 2023, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Un avion de vânătoare pakistanez de fabricație chineză a doborât miercuri cel puțin două avioane militare indiene, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters, un eveniment ce marchează o piatră de hotar majoră în industria militară a Chinei. Unul dintre acestea ar fi un avion de producție franceză Rafale.
Cererile Rusiei sunt „prea mari”, a declarat vicepreședintele american JD Vance într-un interviu acordat Fox News cu privire la conflictul din Ucraina. Potrivit acestuia, Kremlinul nu se poate aștepta să câștige teritorii pe care nu le-a cucerit încă.
Potrivit unei investigații efectuate de o companie privată din Ucraina, Federația Rusă a crescut în mod semnificativ producția de rachete de croazieră, cu toate că se confruntă în continuare cu o lipsă de componente critice din cauza sancțiunilor occidentale.
DefenseRomania a obținut în exclusivitate informații cu privire la achiziția României de sisteme SHORAD/VSHORAD, sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune. Informații care confirmă că în România punctul forte cu siguranță nu sunt licitațiile atunci când vine vorba de achiziții militare.
Fum alb a ieşit pe coşul instalat pe acoperişul Capelei Sixtine de la Vatican. După mai multe tururi de scrutin de la începerea conclavului, cei 133 de cardinali electori l-au ales pe succesorul papei Francisc, potrivit imaginilor transmise în direct de Vatican News.
Pașii următori ai Rusiei în ceea ce privește rezolvarea conflictului din Ucraina vor depinde de modul în care va decurge armistițiul anunțat de Putin cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Zilei Victoriei. Acest lucru a fost declarat joi (08.05.2025) de consilierul președintelui rus, Yuri Ushakov, răspunzând la o întrebare a unui corespondent al postului de televiziune Pervy Kanal (Channel One).
Statele Unite și Marea Britanie au anunțat joi un acord comercial. Potrivit președintelui american Donald Trump, acordul va deschide, printre altele, piața britanică pentru produsele agricole din SUA.
India și Pakistan, două puteri nucleare, au ajuns din nou în prag de război după ce totul a pornit de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan iar pakistanezii susțin că au doborât în cascadă trei avioane de luptă indiene de producție franceză Rafale, un MiG-29 și un Su-30, precum și un sistem aerian fără pilot Heron.
La optzeci de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, moștenirea sângeroasă a conflictului continuă să modeleze politica internațională, alimentând tensiuni și conflicte în diverse regiuni ale lumii. După cum subliniază istoricul Antony Beevor într-un articol recent publicat in revista Foreign Affairs, "istoria rareori este ordonată", iar "lucrurile neterminate dintr-o perioadă persistă în următoarea".
NASA ia în calcul posibilitatea lansării unor rachete către Marte începând cu anul viitor.
Germania a publicat miercuri conținutul unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina.
Pe 7 mai 2025, Departamentul Apărării al SUA a anunțat o modificare contractuală în valoare de 13.860.386 de dolari acordată companiei Raytheon Co., cu sediul în Tucson, Arizona, pentru producția de rachete de ultimă generație aer-aer cu rază medie de acțiune AIM-120 (AMRAAM) în variantele C8 și D3. Sunt 21 de state care vor achiziționa astfel de rachete, inclusiv Bulgaria. AIM-120 sunt achiziționate însă și de România pentru avioanele sale F-16.
Toate cele cinci țări UE și NATO care se învecinează cu Rusia au declarat că intenționează să se retragă din acordul internațional din cauza amenințării militare rusești.
E.S. domnul Ihor Prokopchuk, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, într-un editorial opinie semnat pentru DefenseRomania, vorbește despre contribuția Ucrainei la victoria împotriva Germaniei naziste, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria celui de-al Doilea Război Mondial. Excelența Sa subliniază și faptul că azi Ucraina și ucrainenii „se află din nou în fruntea unei confruntări geopolitice între forțele revanșarde și lumea liberă”. Ucraina rezistă azi eroic „rașizmului, care întruchipează neoimperialismul, combină caracteristicile fascismului și bolșevismului, revanșardismului și xenofobiei”.
Majoritatea țărilor europene și-a sporit considerabil cheltuielile militare în 2024: Polonia a cheltuit cu 31% mai mult decât anul precedent și investește 4,2% din PIB pentru apărare, în timp ce Germania este acum pe locul patru în rândul țărilor cu cele mai mari cheltuieli militare (după SUA, China și Rusia) și cheltuiește acum 2,1% din PIB-ul țării.
Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind posibile contramăsuri împotriva tarifelor americane în cazul eșecului negocierilor comerciale cu Washingtonul și va lansa o dispută la Organizația Mondială a Comerțului
În timp ce Rusia arată reticență față de planul de pace al SUA privind răboiul ruso-ucrainean, Washingtonul începe să schimbe tonul față de Moscova, demonstrând încă o dată puternica versatilitate a politicii externe americane în epoca Trump.
Compania românească de apărare Digital Bit a impresionat la ediția din 2025 a expoziției internaționale DEFEA de la Atena prin prezentarea stației sale telecomandate de arme Agil. Această soluție modulară de generația a șaptea este pregătită să satisfacă cererea tot mai mare de capabilități de luptă la distanță în mediile operaționale complexe de astăzi.
Într-o demonstrație uimitoare de inovație și pricepere tactică, Ucraina ar realizat o premieră mondială prin utilizarea unor nave de suprafață fără echipaj (USV) echipate cu rachete pentru a doborî două avioane de luptă rusești avansate Su-30 Flanker deasupra Mării Negre la începutul lunii mai 2025. Aceste doborâri fără precedent marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile antiaeriene ale Ucrainei și indică o schimbare revoluționară la nivelul doctrinelor de război naval și aerian.
S-au spus și scris foarte multe lucruri reprezentative despre putere privită din perspectiva politică. Dar, oamenii simpli precum și majoritatea politicienilor, prinși în vâltoarea vieții, tind să nu conștientizeze aceste învățăminte foarte importante pentru echilibrul societății și pentru siguranța lor.
Un îndemn corect sau un calcul greşit? Josep Borrell, fost Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, scrie într-o analiză politică ca după opt decenii de parteneriat strâns, europenii se adaptează cu dificultate la actualul președinte al SUA, Donald Trump, care se comportă ca un autocrat rus.
Andrii Yermak, șeful Biroului Președintelui ucrainean, a declarat într-un interviu acordat publicației germane Die Zeit că Ucraina este pregătită să se așeze la masa negocierilor de pace cu Rusia, dar numai după implementarea unei încetări complete a focului. Declarațiile sale, publicate și pe canalul său Telegram, subliniază poziția fermă a Kievului în contextul conflictului prelungit.
Partidul Republican sau GOP (Grand Old Party) se confruntă cu o lipsă de direcție clară în politica externă, în ciuda aparentei confruntări între intervenționiști și adepții reținerii. În realitate, problema majoră este lipsa unei politici externe coerente și atractive pentru alegătorii indeciși, în special pentru cei care l-au susținut pe Trump în statele-cheie (swing states) și care l-au trimis de fapt pentru a doua oară la Casa Albă.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, solicită o creștere drastică a bugetului anual al apărării.
M10 Booker trebuia să fie un program care înlocuia tancurile Sheridan scoase din serviciu. Doar că Armata SUA nu doar că a refuzat tancul ușor M10 Booker, ci și producția a fost sistată, ceea ce înseamnă că Pentagonul nu are prea multe opțiuni pentru a decide soarta celor aproape 100 de blindate. Iar Ucraina e prima care ridică mâna.
Agențiile de informații americane, inclusiv Agenția Centrală de Informații (CIA) și Agenția Națională de Securitate (NSA), au primit instrucțiuni să își concentreze activitățile de spionaj asupra Groenlandei, au relatat Wall Street Journal și The Guardian.
Mai multe facilități strategice rusești din Saransk și Tula, inclusiv întreprinderi care dezvoltă arme avansate și fabrici de fibră optică, au fost lovite de drone ucrainene.
Un nou raport publicat astăzi de agenția franceză VIGINUM, bazat pe informații din surse deschise (OSINT), a dezvăluit o campanie amplă și continuă de propagare a unor mesaje cu caracter propagandistic orchestrată de actori ruși, utilizând grupul de atac cibernetic cunoscut sub numele de Storm-1516. Raportul detaliază 77 de campanii informaționale rusești distincte începând din 2023, care vizează Franța, Ucraina și națiuni occidentale, dezvăluind un efort complex și constant de subminare a dezbaterii publice și de interferență în procesele democratice.
Un avion de vânătoare F/A-18, care a aterizat pe portavionul USS Harry S. Truman în Marea Roșie, a căzut peste bord, forțându-i pe cei doi piloți să se catapulteze, a declarat miercuri un oficial al apărării pentru Associated Press.
Administrația americană nu împărtășește opiniile pesimiste cu privire la presupusa reticență a Moscovei de a căuta modalități de soluționare a conflictului ucrainean, dar consideră că Federația Rusă cere prea mult de la Ucraina.
