Potrivit multor analiști și experți, Statele Unite ale Americii și țările occidentale își folosesc toate instrumentele în Sudan cu scopul de a rezista influenței crescânde rusești și chineze în Africa, chiar și în detrimentul vieții și stabilității poporului sudanez. Washingtonul nu a precupețit niciun efort, investind toate instrumentele sale în Sudan pentru a-și atinge interesele, inclusiv personalități politice, trimiterea de mercenari sau folosirea dosarului organizațiilor umanitare și investirea în el.
O serie de factori și date s-au combinat pentru a crește importanța strategică a unei țări arabe și africane precum Sudanul. Poate cei mai importanți dintre acești factori sunt următorii:
În primul rând, locația strategică a Sudanului, situată în partea de nord-est a continentului african, a jucat un rol fundamental în consolidarea poziției sale de pod strategic și considerându-l drept cea mai potrivită intrare în Africa subsahariană prin Poarta Mării Roșii, luând în considerare că este o legătură care leagă nordul și sudul continentului și o poartă centrală către estul, centrul și vestul continentului african, mai ales că se învecinează cu multe țări importante: Egipt, Libia, Etiopia, Sudanul de Sud, Ciad și Republica Centrafricană.
În al doilea rând, Sudanul, care este a doua țară ca suprafață din Africa după secesiunea sudului din 2011, are vedere la Marea Roșie cu o coastă de aproximativ 720 de kilometri și are un port maritim strategic, Portul Sudan, care este singurul port maritim pentru Sudan. Prin intermediul acestuia, comerțul și navigația maritimă se deplasează în și dinspre țară. De asemenea, este situat în mijlocul coastei Mării Roșii, ceea ce înseamnă că este situat în apropierea punctelor strategice de sufocare în comerțul internațional (Canalul Suez și strâmtoarea Bab el-Mandab).
În al treilea rând, Sudanul se bucură de o abundență remarcabilă de resurse naturale dintre care cele mai importante sunt uraniul, aurul, cobaltul, petrolul și altele, ocupând locul trei la producția de aur din Africa în ultimii cinci ani.
Prin urmare, se poate spune că există o serie de interese și stimulente, atât temporare, cât și strategice, care au stat în spatele creșterii orientării internaționale către Sudan în perioada recentă.
În lumina evoluțiilor politice și militare succesive din Sudan, războiul în desfășurare dintre Forțele de Sprijin Rapid și armata sudaneză apare ca o piatră de hotar importantă care merită analizată cu atenție. Aceste conflicte sunt evidente într-o serie de evenimente în creștere care au loc în țară, care reflectă o competiție intensă pentru putere și influență în gestionarea viitorului Sudanului.
În urma acestui război, liderii guvernului sudanez se îndreaptă spre consolidarea relațiilor cu Rusia, pe fondul obiecțiilor componentelor politice sudaneze, în special Coordonarea Forțelor Civile Democratice "Taqaddum", care este acuzată de Procuratura Generală din Sudan că primește sprijinul american în regiunea.
În plus, generalul locotenent Yasser Al-Atta, comandant-șef adjunct al forțelor armate și membru al Consiliului de suveranitate sudanez, a anunțat că nu se opune acordării Rusiei unei baze militare în Marea Roșie, subliniind un acord cu Rusia pentru cooperare logistică în schimbul furnizării de arme armatei sudaneze.
Într-un context conex, în ultimele zile, ambasadorul sudanez în Rusia, Mohamed Siraj, a confirmat, în declarații de presă adresate agenției ruse Sputnik, angajamentul Sudanului de a construi o bază navală rusească la Marea Roșie, explicând că problema cu care se confruntă proiectul este "numai procedural" și că este de datoria ambelor părți să-l implementeze.
Siraj a spus că Khartoum nu va renunța la angajamentul de a construi o bază navală rusească în Marea Roșie, explicând că baza reprezintă "un punct de sprijin logistic în Marea Roșie, iar cele două țări au semnat acordul în baza căruia va fi construită, ceea ce înseamnă că este de datoria lor să implementeze proiectul", exprimându-și speranța de a "de a întări în continuare relațiile dintre cele două țări".
În același context, vicepreședintele Consiliului de suveranitate sudanez, Malik Aqar Air, a vizitat Rusia pe 3 iunie, în fruntea unei delegații la nivel înalt care includea miniștrii Finanțelor, Afacerilor Externe și Mineralelor. Vizita lui Aqar vine pe fondul promisiunilor sudaneze continue de a adera la acordul de stabilire a unei baze navale ruse pe malul Mării Roșii în Port Sudan.
După o vizită în Sudan, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat că acordul dintre Moscova și Khartoum privind înființarea unui centru logistic pentru Marina Rusă în Sudan este în prezent în stadiu de ratificare.
Potrivit unei surse diplomatice la nivel înalt, Statele Unite răspund la creșterea influenței Rusiei în regiune, folosindu-și influența asupra primului ministru al Republicii Etiopie, Abiy Ahmed, pentru a trimite forțe mercenare etiopiene în sprijinul Forțelor de Sprijin Rapid pentru a răsturna cu forța domnia lui Al-Burhan după eșecul politic american din regiune, într-un acord secret între Casa Albă și Addis Abeba.
Potrivit aceleiași surse, acordul dintre America și Etiopia include două condiții de bază etiopiene, prima dintre acestea fiind ca Abiy Ahmed să obțină sprijin american în problema secesiunii Somalilandului, prin care Etiopia încearcă să ajungă în Golful Aden și a doua este restabilirea controlului etiopian asupra ținuturilor disputate Fashaga.
În schimb, Abiy Ahmed va oferi sprijin Forțelor de Sprijin Rapid cu mercenari și arme și va stabili rute logistice pentru a furniza Forțelor de Sprijin Rapid armele necesare pentru a răsturna domnia lui Burhan.
Abiy Ahmed, în cooperare cu Musa Bihi Abdi, președintele Somalilandului separatist, s-a oferit să asigure navigația în Marea Roșie, ceea ce motivează Casa Albă să facă Somaliland un "Taiwan" în Africa.
Președintele Somaliei, Musa Bihi Abdi, a declarat că acordul Etiopia "va permite Somalilandului să sprijine eforturile internaționale de asigurare a libertății de navigație în Golful Aden și Marea Roșie", unde navele au fost atacate repetat în ultimele luni de rebelii Houthi.
Analistul în afaceri africane Abdul Rahman Kan a subliniat că ceea ce îl motivează pe Abiy Ahmed să accepte cererile americane sunt numeroasele interese pe care Etiopia le poate atinge prin acest acord cu Washingtonul.
În prim plan se află recunoașterea de către Washington a secesiunii Somalilandului, care ocupă o locație strategică foarte importantă și a cărei secesiune Etiopia a visat-o și căutat-o mereu, cu scopul de a-l controla și de a obține foarte importantul port somalez Zuweila, și astfel un port la mare, dat fiind că Etiopia nu are acces la mare sau ocean.
În plus față de cele de mai sus, Etiopia va încerca să controleze zone mai mari ale fluviului Nil și să recâștige controlul asupra orașului disputat Al-Fashqa de la granița cu Sudanul.
Ceea ce confirmă ipoteza doctorului Abdel Rahman Kan despre dorința puternică a președintelui etiopian de a controla Somaliland și portul Zuweila este informația raportată mai devreme de multe instituții de presă despre oferta făcută de Abiy Ahmed Washingtonului despre disponibilitatea sa de a deschide un front împotriva rebelilor din Yemen și chiar de a trimite forțe care să lupte împotriva lor și să se pregătească să protejeze navigația israeliană, totul în schimbul obținerii recunoașterii internaționale oficiale a legitimității controlului Etiopiei asupra portului Zuweila și regiunii Somaliland.
Comentând aceste informații, analistul de la Centrul de Studii Sana'a, Majid Al-Madhaji, a confirmat că președintele etiopian a fost foarte absorbit de imaginația sa și s-a îndepărtat de realitate, deoarece este foarte dificil pentru forțele etiopiene să rezolve conflictul din Marea Roșie din multe motive geografice și militare.
Este de remarcat faptul că, în 2019, părțile ruse și sudaneze au semnat un acord privind înființarea unui centru de sprijin logistic pentru marina rusă în Port Sudan, care ar trebui să găzduiască până la 300 de soldați ruși și să aprovizioneze navele cu combustibil.
Este clar că Washingtonul a început să-și intensifice mișcările spre Sudan, cu scopul de a câștiga mai multă influență care să îi consolideze prezența în regiune și să reducă prezența în creștere a concurenților săi.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Atacul rusesc de noapte cu drone explozive Shahed a vizat, pentru prima dată, exclusiv linia întâi ucraineană a frontului.
Rusia pare să fie pe punctul de a efectua un nou test al controversatei sale rachete de croazieră cu propulsie nucleară, 9M730 Burevestnik (cod NATO: SSC-X-9 Skyfall), de la poligonul Pankovo din arhipelagul arctic Novaia Zemlia.
Cabinetului de securitate din guvernul israelian a aprobat planul pentru preluarea militară treptată a întregii Fâșii Gaza, o decizie esențială și riscantă luată inclusiv împotriva recomandărilor armatei israeliene.
Oleksandr Levchenko, diplomat și expert în geopolitică, fost ambasador al Ucrainei în Croația și Bosnia și Herțegovina în perioada 2010–2017, semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania un editorial despre „războiul minților” și confruntarea cognitivă și psihologică pe care statul agresor Federația Rusă o poartă împotriva regiunii noastre și a Europei, pe lângă componenta militară a conflictului pe care Rusia l-a dezlănțuit în Ucraina.
Într-o declarație fermă din 7 august 2025, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrskîi, a subliniat că un final favorabil al războiului pentru Ucraina nu poate fi atins printr-o postură pur defensivă, confirmând că la nivelul conducerii militare există planuri pentru noi operațiuni ofensive. Declarația vine într-un moment crucial, pe fondul unor presiuni internaționale pentru acțiune și al unor manevre diplomatice de înalt nivel care ar putea redefini conflictul.
După cel mai recent summit NATO în care Donald Trump a fost mulțumit de angajamentele aliate privind cheltuielile de apărare, Europa se pregătește acum pentru o decizie crucială a Washingtonului privind viitorul forțelor americane pe continent. O revizuire globală a posturii militare a SUA, așteptată în următoarele luni, alimentează speculațiile privind o posibilă retragere, punând la încercare nervii aliaților, în special în contextul temerilor tot mai mari legate de o potențială agresiune rusă în următorii ani.
Un soldat american, vânat ca o pradă de o dronă ieftină. Acesta este coșmarul pe care Generalul James E. Rainey, șeful Comandamentului pentru Viitor al Armatei SUA (Army Futures Command), îl vede devenind realitate dacă America nu accelerează urgent achiziția de noi tehnologii, în special drone. Făcând o evaluare tranșantă, Rainey a subliniat că Statele Unite au rămas în urmă în domeniul sistemelor fără pilot (UAV/UAS), trăgând un semnal de alarmă cu privire la consecințele grave pentru trupele americane în viitoarele conflicte.
Pe data de 4 august 2025, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a declarat că țara nu se mai consideră „legată de restricțiile Tratatului INF”, o mișcare ce survine după ce Vladimir Putin a anunțat, pe 1 august 2025, demararea producției de serie a rachetei balistice cu rază intermediară (IRBM) „Oreshnik”.
Rămâne în continuare interesant de urmărit ce se mai întâmplă în duelul dintre dronele aeriene de atac ruse și apărarea antiaeriană ucraineană. Fără suficiente sisteme de apărare antiaeriană care oricum folosesc rachete ce depășesc cu mult valoarea țintei doborâte, Ucraina a fost nevoită să își dezvolte și perfecționeze propriile drone interceptoare.
Grecia este angajată în negocieri detaliate cu Statele Unite pentru a revizui Acordul de Cooperare pentru Apărare Reciprocă (MDCA), cu un obiectiv clar din partea Atenei: extinderea prezenței militare americane pe teritoriul elen. Conform schimburilor dintre cele două guverne, relatate de cotidianul Ekathimerini, Grecia presează activ pentru consolidarea acestui parteneriat, inclusiv prin solicitări pentru o prezență pe insule strategice, în timp ce Washingtonul răspunde selectiv, în linie cu prioritățile sale operaționale într-o regiune marcată de instabilitate.
Prăbușirea a două drone militare rusești pe teritoriul său în mai puțin de o lună, una dintre ele transportând o încărcătură explozivă, a determinat Lituania să emită un apel urgent către NATO pentru consolidarea imediată a apărării sale aeriene. Solicitarea, care include desfășurarea de capabilități „chiar și experimentale”, subliniază o vulnerabilitate critică pe întregul flanc estic al Alianței: incapacitatea de a contracara eficient amenințările aeriene ieftine, numeroase și greu de detectat, care reprezintă un efect direct al războiului din Ucraina.
Armata SUA a transmis un semnal strategic direct către Beijing prin desfășurarea, în premieră absolută, a sistemului de rachete hipersonice „Dark Eagle” în afara teritoriului american. Amplasarea acestui sistem cu rază lungă de acțiune (LRHW) în Australia demonstrează o nouă capacitate de proiecție a forței, menită să descurajeze ambițiile regionale ale Chinei.
Confruntat cu un ultimatum economic iminent din partea președintelui american Donald Trump, Kremlinul analizează o propunere ce pare o concesie majoră, dar care ar putea ascunde o capcană strategică: un „armistițiu aerian” condiționat în Ucraina. Surse de la Moscova, citate de Bloomberg, indică faptul că Rusia ar putea oferi o pauză în campania sa de bombardamente cu drone și rachete, o mișcare menită să-i ofere lui Trump o victorie simbolică și să evite o nouă rundă de sancțiuni devastatoare, fără a-și modifica însă obiectivele strategice pe termen lung în acest război.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 06 august 2025, de la ora 14.00, o ediție specială a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Nu e niciun secret că Rusia încearcă să ajungă la Gurile Dunării, adică în imediata vecinătate a României. Această direcție a fost cât se poate de clară încă din prima etapă a invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, generată pe 24 februarie 2022. Atunci forțele ruse de ocupație au încercat fără succes un desant maritim la Odesa, dar mai multe nave au fost scufundate de ucraineni. Acest plan a fost confirmat și de ocuparea în primele zile ale invaziei a Insulei Șerpilor, punct strategic în regiune, eliberat ulterior de ucraineni.
În timp ce guvernul german injectează sume istorice în reînarmare și repoziționează Bundeswehr-ul ca pilon al apărării NATO în Europa, un nou sondaj de opinie publică dezvăluie o discrepanță fundamentală între ambițiile strategice ale Berlinului și voința societății de a le susține prin sacrificiu personal. O majoritate covârșitoare de 59% dintre germani afirmă că „probabil nu” sau „în niciun caz” nu ar apăra țara cu arma în mână în cazul unui atac, o cifră care pune sub semnul întrebării viabilitatea pe termen lung a politicii de descurajare a Germaniei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat închiderea spațiului aerian situat deasupra terenului de antrenament Kapustin Yar din regiunea Astrakhan, menționând acest lucru într-o notificare pentru echipajele de zbor (NOtice To Air Missions - NOTAM). Interdicția de zbor va fi în vigoare de luni, 04 august, până vineri, 08 august.
Pe măsură ce Rusia și Belarusul se pregătesc pentru exercițiile militare Zapad-2025, o întrebare domină cancelariile occidentale și cartierele generale ale NATO: este acesta un teatru de operațiuni menit să intimideze sau preludiul unei noi agresiuni? Răspunsul Alianței a fost rapid și vizibil: pe 4 august, cinci avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Germaniei au aterizat la baza aeriană Mazowiecki din Polonia. Această desfășurare, prima de acest fel a avioanelor de luptă Luftwaffe pe teritoriul polonez, reprezintă un semnal clar de descurajare și solidaritate, subliniind miza strategică a ceea ce se petrece la granița estică a NATO.
Utilizând un instrument considerat frecvent o unealtă de influență a Beijingului, Australia a orchestrat cea mai de succes campanie de recrutare militară din ultimii 15 ani. În mod paradoxal, platforma TikTok a fost transformată în motorul principal care alimentează revitalizarea Forțelor de Apărare Australiene (ADF), permițându-le să-și consolideze efectivele ca răspuns direct la un climat geopolitic tot mai volatil.
Analiștii militari de la publicația ucraineană Deep State au prezentat raportul pentru iulie privind avansul trupelor ruse în Ucraina.
Ambasadorul rus în România, Vladimir Lipaev, într-un interviu acordat recent presei din Federația Rusă, a expus „ca la carte” toate narativele propagandei ruse, acuzând că România „își trădează propriile interese” și susține „regimul criminal de la Kiev” (!). Un răspuns la obiect ce merită adus în atenția publică vine din partea Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naționale.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat că a efectuat un atac nocturn cu drone pe 4 august asupra aerodromului militar Saky din Crimeea ocupată de Rusia, susținând că a distrus sau avariat cinci avioane de luptă și a lovit un depozit de muniții de aviație. Operațiunea subliniază capacitatea tot mai mare a Kievului de a lovi ținte strategice adânc în teritoriul controlat de ruși.
Pe măsură ce interesul unor state cheie din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, Qatar și Turcia, pentru achiziționarea avionului american de vânătoare F-35 crește, Israelul se confruntă cu o dilemă strategică ce îi amenință superioritatea calitativă militară (Qualitative Military Edge - QME), un pilon al securității sale naționale. Oficialii israelieni din domeniul apărării monitorizează atent nu doar eventualele vânzări de F-35, ci și dezvoltarea avionului de generația a șasea, F-47, considerând că viitorul dominației aeriene în regiune depinde de următoarea mișcare a Ierusalimului.
„Până când Putin nu va fi convins de inevitabilitatea înfrângerii, războiul nu se va opri”, a declarat fostul comandant NATO, generalul în retragere Wesley Clark. Dictatorul rus Vladimir Putin va continua să lupte atâta timp cât crede că poate câștiga. Comunitatea internațională trebuie să-i transmită lui Putin un semnal clar și decisiv că Rusia nu va reuși și va fi forțată să părăsească Ucraina.
Șeful spionajului militar ucrainean (GUR) a prezentat patru scenarii posibile de evoluție a situației din Ucraina într-o eventuală perioadă postbelică care ar putea începe chiar din 2025.
Eficacitatea loviturilor aeriene rusești începe să se vadă. Miile de drone și rachete lansate de Rusia în fiecare lună consumă accelerat rezervele de rachete interceptoare ale Ucrainei.
Federația Rusă a produs prima rachetă de serie Oreshnik care a fost deja predată armatei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 1 august 2025, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Alocările bugetare fără precedent în istoria UE, anunțate recent de Comisia Europeană, încep destul de rapid să-și facă simțite efectele.
Prezentarea celor mai noi sisteme de rachete turcești în cadrul expoziției internaționale de apărare IDEF-2025 de la Istanbul a atras atenția comunității militare internaționale, mai ales experților militari din Rusia care s-au oprit asupra noii rachete balistice hipersonice a Turciei, Tayfun. Și de aici, multe scenarii, inclusiv cum ar face față Rusia într-un ipotetic conflict cu Turcia?
Armata ucraineană a înconjurat forțele ruse de ocupație în apropierea orașului Dobropillya din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Acest lucru a fost declarat sâmbătă (30.08.2025) de purtătorul de cuvânt militar al armatei ucrainene, Viktor Trehubov, pentru Radio NV.
Rusia a anunțat săptămâna aceasta cu surle și trâmbițe că a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. La „câțiva centimetri” în termeni geografici, de apele teritoriale ale României.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat sâmbătă că se aşteaptă ca Rusia să oprească războiul împotriva Ucrainei atunci când nu va mai putea să-l poarte din motive economice şi militare, având în vedere că eforturile diplomatice au eşuat în ultimele săptămâni, relatează Agerpres și Reuters.
Europa se pregătește de o premieră istorică. Avioane de vânătoare F-15J ale Forțelor Aeriene ale Japoniei (JASDF) vor fi dislocate pe bătrânul continent.
Informațiile recente au scos la iveală faptul că Microsoft a ascuns informații importante Departamentului Apărării cu privire la utilizarea de către companie a angajaților din China, generând o anchetă a Pentagonului pe această temă.
De câte ori nu ați auzit critici cu privire la faptul că România nu se află la masa marilor decizii privind Ucraina, în ciuda faptului că ni se spune deja clișeic că România are cea mai mare graniță cu Ucraina iar țara noastră a donat un sistem de apărare antiaeriană Patriot fiind de asemenea implicată în antrenarea piloților ucraineni de F-16 Fighting Falcon la Centrul de pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea? Dar e oare suficient pentru ca aceste lucruri să ne asigure „biletul” la masa marilor decizii?
Şeful statului major general al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, a declarat sâmbătă că forţele ruse sunt angrenate într-o ofensivă permanentă de-a lungul întregii linii a frontului din Ucraina şi au "iniţiativa strategică", relatează Agerpres și Reuters.
O flotilă de avioane F-35 aparținând Forțelor Aeriene Olandeze a aterizat în Polonia, acestea fiind pregătite ca împreună cu piloți și tehnicieni să asigure, timp de trei luni, misiuni de pe teritoriu polonez.
Uniunea Europeană trebuie să exploreze toate "căile posibile" pentru a utiliza cât mai bine activele ruseşti îngheţate în Europa, în scopul întăririi susţinerii sale pentru Ucraina, a declarat şefa diplomaţiei Kaja Kallas, relatează Agerpres și AFP.
Președintele Donald Trump a ordonat desfășurarea unor nave de război americane în apropierea apelor Venezuelei, pentru a contracara amenințările provenite din partea cartelurilor latino-americane de droguri. Decizia vine la câteva săptămâni după ce liderul american a anunțat o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea dictatorului Nicolás Maduro.
Crucea Roşie a avertizat sâmbătă împotriva unei evacuări masive a populaţiei din oraşul Gaza, într-un moment în care Israelul înăspreşte asediul asupra aglomerării urbane în vederea unei ofensive majore împotriva grupării palestiniene teroriste Hamas, relatează Agerpres și AFP.
Deputatul ucrainean Andrii Parubîi, fost preşedinte al parlamentului de la Kiev, a fost împuşcat mortal sâmbătă la Lviv, în vestul Ucrainei, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski, transmit Agerpres, AFP şi Reuters.
În noaptea de 30.08.2025, trupele ruse au executat un nou atac combinat cu drone și rachete balistice și de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Din cauza activităților militare rusești din “zonele vulnerabile”, armata poloneză a pus în stare de alertă avioane proprii și aliate staționate pe teritoriul Poloniei.
Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a arătat că în cadrul reuniunii din Danemarca a miniştrilor apărării din statele UE a susţinut direcţiile esenţiale pentru securitatea României şi a Europei.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 28.08.2025, în dotarea Forțelor Navale au fost introduse trei nave noi de luptă. Este vorba despre nava de patrulare Victor cel Mare și navele mici purtătoare de rachete Stavropol și Typhoon.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat ceea ce numesc oficial americanii „o posibilă vânzare militară străină către Polonia”. Mai exact e vorba de un contract de suport logistic și de susținere a avioanelor F-35, în valoare estimată de 1,85 miliarde de dolari, iar Congresul a fost notificat cu privire la vânzarea ce va urma, anunță DSCA, Agenția de Cooperare în Securitate și Apărare din cadrul Pentagonului.
Diplomația română reacționează dur după recentele atacuri lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei, în noaptea de 27 spre 28 august. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat vineri că ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost chemat de urgență la sediul instituției, unde i-a fost transmis protestul oficial al statului român.
Rusia a anunțat ieri că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. Adică în imediata apropiere a României. Rușii au oferit și imagini video cu momentul în care nava de suprafață a Ucrainei este lovită. Incidentul, care a avut loc în imediata apropiere a apelor teritoriale ale României naște câteva întrebări.
Aerostar Bacău a anunțat finalizarea cu succes a procesului de mentenanță pentru încă o aeronavă F-16, care a fost reintegrată în serviciul operațional al Forțelor Aeriene Române.
În urma atacurilor aeriene israeliene de joi, 28 august, prim-ministrul mișcării Houthi, Ahmed al-Rahavi și alți lideri ai mișcării susținute de Iran au fost uciși în Sanaa, după cum au informat surse yemenite și israeliene.
Baza aeriană Morozovsk, situată în regiunea Rostov din Rusia, este unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale aviaţiei ruse, în contextul conflictului din Ucraina. Aici sunt staționate avioanele de atac Su-34 și avioanele de recunoaștere Su-24MR, aeronave esențiale pentru operațiunile rusești. Recent, imagini din satelit au dezvăluit un detaliu bizar: în timp ce majoritatea avioanelor sunt adăpostite în hangare de protecție, cel puțin un Su-34 a fost observat în aer liber, o vulnerabilitate evidentă într-un loc vizat constant de atacurile ucrainene.
Forțele speciale ale Direcției Principale de Informații a Apărării din Ucraina (GUR) au reușit să dea o nouă lovitură devastatoare apărării ruse, atacând un radar esențial al sistemului de rachete antiaeriene S-400 "Triumf" ce se afla pe teritoriul Peninsulei Crimeea. Atacul, executat de operatori de drone de atac, a avut loc în noaptea de 28 august și face parte dintr-o campanie strategică de "orbire" a radarelor rusești desfăşurate în peninsulă ocupată.
Războiul din Ucraina, care se apropie deja de al patrulea an de când se poartă la scară largă, a fost definit, în bună măsură, de bătălia pentru artilerie, muniție și, mai presus de toate, de capacitatea de a lovi adânc în spatele liniilor inamice. Pentru Ucraina, această capacitate a fost limitată, dar nu absentă, cu atacuri punctuale menite să perturbe logistica rusă. Acum, o nouă armă, o nouă promisiune de asimetrie militară, își face intrarea pe scenă: racheta americană Extended Range Active Munition (ERAM). O livrare masivă, aprobată recent de Washington, ar putea rescrie ecuația militară pe front, transformând o amenințare sporadică într-una de amploare.
China vrea să cumpere mai multe gaze din Rusia via actuala conductă Power of Siberia 1, în condițiile în care nu au fost făcute progrese cu privire la construirea celei de a doua conducte, Power of Siberia 2, au dezvăluit pentru Reuters două surse din industria energetică, scrie Agerpres.
Pe 28 august 2025, un eveniment naval de o importanță rară a marcat o nouă etapă în conflictul din Marea Neagră. Rusia a revendicat primul atac reușit cu o dronă navală împotriva unei nave de război ucrainene, o mișcare ce oglindește și, într-un fel, recunoaște eficacitatea tacticii pe care Ucraina a perfecționat-o în ultimii ani.
Intrat intr-o cursă contracronometru pentru a-și consolida puterea militară, Ministerul britanic al Apărării a lansat Proiectul NIGHTFALL, un demers ambițios și neașteptat. Prin publicarea unei simple cereri pe platforma guvernamentală oficială, oficialii de la Londra caută o rachetă balistică tactică, lansată de la sol, cu o rază de acțiune de peste 600 de kilometri. Nu este vorba doar de o nouă armă, ci de un proiect conceput să fie realizat cu o viteză uluitoare și cu costuri reduse, punând industria de apărare britanică în fața unei provocări fără precedent.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 29 august 2025, de la ora 11.00, o ediție a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.
În arhipelagul rus înghețat al Novaia Zemlia, acolo unde istoria a înregistrat cele mai mari explozii nucleare, liniștea a fost spartă de un concert de motoare și activități militare, sugerând un nou capitol în povestea celei mai controversate arme a lui Vladimir Putin. Informații obținute prin analiza imaginilor din satelit și a datelor de pe aplicaţiile care monitorizează traficul aerian indică pregătiri intense pentru testarea rachetei de croazieră cu propulsie nucleară, Burevestnik, supranumită de NATO "Skyfall".
Arsenalul nuclear rusesc a fost aproape complet modernizat, iar operațiunea militară din Ucraina nu a dus la slăbirea acestuia, a declarat generalul-locotenent Andrew Jebara, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA pentru Descurajare Strategică și Integrare Nucleară, relatează TASS.
În dimineața zilei de 28 august, Rusia a lansat asupra Ucrainei unul dintre cele mai mari atacuri cu drone și rachete din ultimii trei ani și jumătate de război. Capitala și regiunea Kiev au fost printre principalele vizate.
Un avion de vânătoare F-16 al Forțelor Aeriene Poloneze s-a prăbușit în timpul unui antrenament pentru un show aviatic la Radom, în centrul Poloniei.
FCAS a fost gândit și pentru a a sigura Europei o mai mare independență față de avionul de luptă stealth F-35 al SUA, dar suferă de pe urma disputei franco-germane privind întâietatea în viitorul program.
