Scăpase ușor din criza internațională pe care o putea reprezenta publicarea planului său de pace din Orientul Mijlociu, reușise inimaginabilul de a rescrie practic toate acordurile de comerț internațional la care SUA participa și, acum, se îndrepta spre ultima etapă a politicii sale, cea a câștigării Indiei.
Pivot geo-politic excepțional, vorbitor de limbă engleză, cu un prim ministru naționalist cu tente vădit anti islamice și care promovează acerb produsele Made in India, statul indian reprezenta, în viziunea marelui blond (așa cum îl alintă apropiații) elementul esențial de stăvilire a expansiunii chineze.
Confortabil, privind norii prin care trecea avionul prezidențial, Trump va deschide PMB (Presidential Morning Briefing - briefingul de dimineață, instrument fundamental de exercitare a puterii supreme americane), doar pentru a primii o lovitură totală. Pe prima pagină, raportul comun al comunității de informații americane atrăgea atenția că secretarul său pentru sănătate ceruse ajutor de la Secret Service pentru a putea fi primit la Casa Albă. Nefiind stea a politicii americane, Alex Azar, lobbyst din domeniul farmaceutic, nu reușea, de aproape 2 luni, să discute direct cu președintele SUA.
Iritat de imposibilitatea de a trece de ginerele omnipotent și machiavelic al președintelui, care bloca mesajele, Azar s-a adresat direct serviciilor de informații americane, cu un singur mesaj. Coronavirusul este în SUA și va face ravagii. Mai sunt zile până la declanșarea crizei. În acel avion, pe drumul catifelat al Indiei, președintele american va avea prima discuție telefonică serioasă cu secretarul său pentru sănătate, aflând stupefiat și pe pielea sa, așa cum spune vechiul rabin, că omul plănuiește dar Dumnezeu râde. Aterizând la New Dehli, cu o soție superbă și elegantă alături, Donald Trump înțelesese dezastrul. Vizita, un succes de altfel, va fi efectiv virusată de pandemie.
Acasă, consilierii economici prezidențiali, alarmați de cifrele prezentate de către primii operatori economici afectați de blocajul chinez și anume brokerii de nave de transport maritim care încercau și ei disperați să treacă de ginerele preferat. Aceștia știau la prima mînă creșterea alarmantă a stocurilor din porturile chineze și europene, linii întregi de comerț maritim fiind practic suspendate, mările și oceanele lumii golindu-se treptat de traficul comercial.
Cei din grupul de analiză de la Casa Albă erau luați la refec prin emailuri rapide de către tânărul atotștiutor. Jared Kushner nu credea decât în profit și bani, nu avea nici un fel de empatie pentru săraci, detesta statul paralel american și dorea să impună singur agenda economică pe timp de coronavirus. Ambițiile sale personale vor fi unica barieră în fața mesajelor realist-panicarde ale comunității medicale și comerciale din SUA. Pentru acel ginere, SUA a pierdut 3 săptămâni din lupta cu pandemia.
Întors la Washington, având în atenția sa viitoare întâlnire G20 pe care trebuia să o organizeze pe tărâm american, pregătind informarea oficială a leaderilor lumii că SUA au trecut la un alt nivel de dominație globală, atât economică cât și politico-militară, deci pregătind noul secol american, Trump va afla un adevăr sumbru: nu numai că trebuie să se autoizoleze personal și familia, dar că este obligat să și închidă America. Altfel, cifrele prognozate ale deceselor și îmbolnăvirilor vor atinge cote imposibil de susținut politic, decimând toate realizările sale.
Se vorbea de un milion de morți, de peste 10 milioane de infectați, despre industrii americane întregi șterse din istorie. Doar forțat și scrâșnind din dinți, Donald Trump va accepta impunerea măsurilor de distanțare socială și izolare.
Pentru a reproduce exact pașii chinezi, după ce timp de două luni scrisese mesaje paternaliste despre cum va ajuta el China doborâtă de virus, va fi fost probabil momentul cel mai cumplit prin care puterea sa globală va trece. Ca să implementeze exact măsurile Europei, continentul îmbătrânit și anti american, al cărui elite îl umiliseră cu fiecare ocazie, va fi fost momentul amar al unei înfrîngeri personale monumentale. Va fi secunda în care președinția sa va intra în vrie și va efectua viraje spectaculoase în ceea ce privește expunerea puterii americane în lume. Aceste adevărate loop-uri de imagine ale administrației Trump au lăsat o impresie de neșters întregii planete.
Prima impresie a fost aceea a unei țări incapabile să-și gestioneze propriile crize, cu atât mai puțin crizele altora. Identic ca în China sau Europa, lipsa măștilor, a bețisoarelor de testare, a substanțelor necesare efectuării analizelor medicale vor fi elemente de slabiciune a puterii americane care vor face deliciul lumii. SUA nu erau nici pe departe cea mai puternică națiune de pe glob, medicii ei urlând a neputință, așa cum o făceau cei din mult umilitele țări europene.
Lipsa informațiilor științifice, conflictul între medicina adevărată și ireale campanii de tratamente voodo care au invadat spațiul virtual american, dialogul abrut, abaraziv cu guvernatorii statelor americane, acuzele ciudate, laudele de sine, construcții de marketing aiuristic prin prezentarea unor medicamente ca fiind panacee universale, iată cîteva dintre elementele unei expresii politice naționale aflate mai mult în derivă decât a unei puteri stabile, capabile să rezolve problemele lumii.
Peste toate aceste imagini, parcă special create pentru a arăta că politica SUA se transformă într-o parodie numai bună de arătat la televizorul popoarelor izolate în casă, mesajul cancelarului german Merkel, femeia de oțel a Europei, subiectul atâtor glume răutăcioase și sacul de box preferat al lui Trump vine să închidă definitiv jocul.
Merkel va susține un mic discurs adresat poporului german. Seriozitatea aplicată, imensul rezervor de autoritate construit de această femeie, tonul ferm dar matern, privirea fără umbră de tresărire, vor impune nu numai un leader național dar vor arăta Europei că la cărma ei se află un conducător. Peste toate aceste imagini, plutea deja mesajul regal britanic, ironie a sorții, tot al unei femei, combatant în ultimul război mondial care va însufleți, din izolarea sa palatină, națiunea britanică. Pe un pat de spital, primul ministru al bătrânei regine va fi redus doar la statistică. Donald Trump părea în acel moment un desen animat aflat în pragul imploziei.
Probabil că cea mai dezamăgitoare concluzie a fost aceea că Statele Unite vor ieși din această perioadă ca o națiune politică mult mai divizată decât una unită, așa cum ar fi în mod normal în urma unei crize naționale de această amploare. Tocmai această fracturare continuă a instituției politice americane adaugă o nouă constrângere asupra conducerii globale afirmate de către Statelor Unite.
Între timp, estimările economice conservatoare consideră că economia Statelor Unite s-a micșorat între șase și 14 la sută în 2020, cea mai mare contracție de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Intervențiile fiscale ale Washingtonului au menirea să oprească contracția economică. Pachetul de trilioane de dolari, fie trumpian, fie cel democrat, totalizează deja zece la sută din PIB, împingând raportul datoriei publice la PIB către 100%, aproape de recordul de 106% în timpul războiului. 30 de milioane de oameni își pierd instantaneu locurile de muncă, dintre care 18 milioane devin șomeri permanent. În doar 6 săptămâni de izolare națională, practic toate realizările economice obținue de la criza din 2008 până în 2020 sunt eradicate.
Statutul dolarului american ca monedă de rezervă globală permite guvernului să vândă în continuare titlurile de trezorerie americane pentru a finanța deficitul. Cu toate acestea, datoria publică, mai devreme sau mai târziu, va restrânge cheltuielile post-pandemice, inclusiv cele militare. Există riscul ca actuala criză economică provocată de închiderea brutală a economiei să se metastazeze într-o criză financiară mai largă. Prin injecțiile masive de bani repede tipăriți, Rezerva Federală, alături de alte bănci centrale ale G-20 și Fondul Monetar Internațional au reușit până acum să diminueze acest risc. Dar, așa cum se știe, măsurile pur fiscale, neajutate de către o producție și un consum real nu pot asigura stabilitatea economică a unei țări.
Prăbușirea este atît de vertiginoasă, încât institutele de statistică refuză să mai publice buletine zilnice, pentru că cifrele se schimbă de la oră la oră. Dezastrul economic și cel financiar, poate fi urmat oricând de către unul de securitate. Iar administrația Trump realizează că nu va avea nici un fel de resursă ideologică să facă față mai multor amenințări active în același timp. Trump înțelege aceste lucruri și decide să reacționeze. În stilul său caracteristic și absolut. Va identifica vinovatul și va sări cu ghioaga peste el. China devine astfel noul dușman.
Într-una din diminețile acelea rare, liniștite din Washington DC, tipice verilor umede, dar acum aflat în plină izolare, când străzile sunt goale iar vântul alungă praful bulevardelor adormite, într-o astfel de zi când Casa Albă pare chiar mai impozantă decăt este în realitate, președintele Trump citește, printre rînduri un raport straniu. Nu părea preocupat, va spune amintindu-si momentul, unul dintre valeții săi. Doar cafeaua aburind ecranul micului ecran al telefonului securizat de pe biroul din reședință, prima doamnă fiind deja izolată deja cu băiatul în fieful clanului denumit Trump Tower, amintea că președintele este singur în centrul puterii sale.
În acel document se vorbea despre o declarație preluată viral de către mulți diplomați chinezi din lume, emisă de la Beijing, prin care SUA erau acuzate că ar fi la originea apariției virusului în orașul Wuhan. De săptămâni bune, oamenii de știință fusesera de acord că virusul este o mutație venită din regatul animal spre cel uman.
Tot de săptămâni, aceeași oameni de știință indentificaseră și drumul parcurs de virus de la lilieci la panglioni (niște animăluțe simpatice de altfel, terestre dar letale laboratoare de viruși pentru rasa umană). Aflat în zbor, lilacul vânează gâze, iar resturile acestora cad pe pământ, unde panglionii se regalează. Informațiile științifice erau confirmate de date de laborator, astfel că teoriile absurde ale virusului fabricat în laborator, al infectării lumii de către un doctor nebun, încrucișare a demenței cu crima, nu își aveau loc în dialogul mondial.
Realizând grozăvia noii lovituri, de altfel Trump fiind un expert al comunicării media, întelegând că această acuzație lansată de către Beijing nu va putea fi sub nicio formă defintiv eliminată, mai ales că într-adevăr doi militari din delegația SUA participantă la jocurile olimpice militare din Wuhan-2019, se prezentaseră la un spital local cu simptome de pneumonie, președintele american decide o contraofensivă totală. Va ingenunchea pe oricine pentru a își îndeplini proiectul, riscând pulverizarea precarului echilibru existent dintre SUA și China.
Va deveni poate cel mai puternic om al planetei dar în același timp, va deveni cel mai periculos dușman al vechii ordini internaționale. Două calități care odată antagonice riscă să producă decizii cu impact global devastator.
Primul pas a fost acela de a folosi denumirea populară de virus chinezesc și nu titulatura de covid-19. Al doilea pas a fost să îndrepte atenția asupra originii virusului, permițând transferul din presa de scandal spre cea serioasă a teoriilor conspirației cu privire la producerea virsului într-un laborator de maximă securitate, construit de francezi la Wuhan, de nivel P4, de unde, așa cum susțin adepții teoriile conspirației, o doctoriță ar fi produs criminalul acelular. Al treilea pas, prin substanțierea acestor informații, prin reproducerea lor pe twiterul prezidențial, Trump oferă lumii un subiect de maximă volatilitate emoțională, cu un impact imagologic devastator.
În paralel, pentru a se asigura că mecanismul de securitate dintre cele două superputeri nucleare este încă operațional și că președintel Xi are autoritate în Beijing, are loc celebra discuție telefonică despre pandemie, unde ambii șefi de stat își asigura eterna prietenie, dar și impun un armistițiu limitat de cîteva săptămâni, pănă când vîrful epidemic va fi trecut peste SUA. Ambii președinți înțeleg că războiul a fost declanșat, dar nici unul nu dorește să treacă la redactarea declarației oficiale. Între regi, doar politețea contează mai mult decât victoria.
Cei doi se asigură deci că butoanele nucleare ale celor două superputeri rămân reci. Discuția telefonică practic definește noua ecuație geopolitică și anunță Beijingul despre condițiile noi impuse de Washington. Conflictul, în mod clar, va fi limitat doar la reparații economice și financiare. După armistițiul obținut telefonic asta va cere Trump și exact așa va face.
Mecanica puterii americane, expresia ei fundamentală simbolizată de către președintele său, sunt scoase, brusc, din izolare.
La mii de kilometrii depărtare, portavionul USS Theodore Roosevelt, aflat in Guam, pare cuprins de panică. Guam este un teritoriu american semi autonom și element crucial al dominației americane din spațiul sud asiatic. În jurul datei de 28 martie, Comandatul Brett Crozier, aflat în cabina sa, practic un mic apartament de lux, primește raportul medicului șef al grupului naval aflat sub comanda sa.
Crozier află că virusul a pătruns pe port avion și că resursele medicale pe care le are la dispoziție nu pot face față pentru că ele sunt îndreptate spre rezolvarea traumelor provocate de gloanțe, bombe și înnec, nu de un virus localizat în plămâni. În doar 4 zile, 93 de marinari sunt confirmați covid pozitiv. Crozier află că și el este infectat, prin aghiotantul său. Singura soluție este transferul marinarilor pe insula Guam. Imposibilă misiune militară, căci un port avion nu este numai letal în război, dar poate deveni pericol mortal dacă nu este operațional, din lipsă de personal. Strategic, USS Roosevelt este și singurul portavion aflat fizic aproape de China.
Lipsa lui de pe mare ar deschide o fereastră de oportunitate propagandistică și de securitate nesperată pentru China. Drama se amplifică atunci când locuitorii din Guam realizează ca pot fi și ei infectați de către soldații americani debarcați a la sauvette. Drumul virusului este simplu, USS Roosevelt era pe mare din Ianuarie, fiind plecat din SUA. Deci pacientul 0 de pe portavion venise cu virusul, fiind deja infectat încă de cînd se afla pe continent.
Exact când Trump își negocia armistițiul, ieșind din isolarea impusă de pandemie, Crozier, fără să înțeleagă jocul global care are loc, scrie o scrisoare. O scrisoare trimisă șefilor săi ierarhici este publicată de către presa americană, fiind trimisă special pe un canal nesecurizat. Mesajul amiralului provoacă șoc în SUA. Este demis la două zile după apariția scrisorii în presă. Portavionul se află la granița insubordănării și revoltei. Purtător de rachete nucleare, fiind el însuși propulsat de către un mini reactor nuclear, cu peste 5000 de soldati, subofițeri și ofițeri la bord, USS Roosevelt riscă să devină primul caz de revoltă în istoria modernă a marinei americane.
SUA trec prin zile de totală confuzie. Washington este gol, Trump caută soluția ieșirii din izolare, singurul portavion american operațional în fața Chinei se află legat de ponton în Guam, armata americană este sub asediul nu al unui dușman mai puternic ci sub un virus despre care încă gurile rele spun că nu există, Europa intră efectiv in adormire, Italia cântă de pe balcoane numărându-și zilnic morții, Rusia se pregătește de pandemie, (este și ultima de altfel dintre puterile lumii care devine victima virusului). China, nici mai mult nici mai puțin semnează un contract pentru exportul a un miliard de măști în Franța. Lumea întreagă așteaptă.
Doar Trump va decide, din singurătatea izolării să producă implozia necesară readucerii la viață a economiei americane. Și va declanșa lupta pentru eliberarea cetățenilor americani. Va creiona și va elibera un nou proiect, de fapt o nouă revoluție americană.
(va urma)
CITEȘTE ȘI PRIMA PARTE A ANALIZEI: SUA vs. China: Înșelătoarea liniște a mătăsii (I)
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „pozitive” recentele remarci ale SUA care sugerează că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, vorbind în cadrul unui briefing organizat pe 21 aprilie, potrivit The Guardian.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Principalul comandant american din Pacific i-a avertizat joi pe senatori din Congres că sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl acordă Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei creează un risc de securitate în regiunea sa, deoarece Moscova oferă în schimb asistență militară critică ambelor țări.
Forțele ruse câștigă teren în Ucraina prin îmbinarea forței brute de tip sovietic cu tacticile moderne bazate pe utilizarea dronelor și artileriei, creând un „efect de bulgăre de zăpadă” implacabil uneori care presează trupele ucrainene să se retragă, a relatat Wall Street Journal într-o amplă analiza a situaţiei frontului din Ucraina.
Se conturează tot mai clar că, în viziunea administrației Trump, încetarea războiului din Ucraina este strâns legată de cedarea controlului unor teritorii. Cu toate acestea, se pare că în rândul principalilor personaje din jurul lui Trump care susțin o astfel de soluție nu există un acord deplin, iar acest lucru va conduce cel mai probabil la o întârziere și mai mare în obținerea păcii mult dorite.
Un raport apărut în presa germană la 11 aprilie 2025, prezentat de Bojan Pancevski, corespondent politic european șef al Wall Street Journal, a atras atenția experților în domeniul apărării. Echipamentele militare germane furnizate Ucrainei, care alcătuiesc unele dintre cele mai avansate sisteme ale NATO, întâmpină dificultăți din cauza conflictului în curs.
Marea Britanie și Franța intenționează să-i prezinte președintelui SUA, Donald Trump, un plan cuprinzător pentru o „forță de pacificare” postbelică în Ucraina, sperând că îl va convinge pe președintele SUA să se angajeze în garanții de securitate pentru Kiev.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
La 9 aprilie 2025, un raport al publicației online marocane Defense Arabic a dezvăluit că Algeria a finalizat o nouă bază aeriană militară la doar 72 de kilometri de granița marocană, o acțiune care a atras atenția întregii Africi de Nord și nu numai.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe 9 aprilie, Biroul de informare privind apărarea națională al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze a anunțat elaborarea unei carte albe intitulată „Poziția Chinei cu privire la o serie de probleme legate de relațiile economice și comerciale cu SUA”.
AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.
Balcanii de Vest sunt descriși drept „următorul punct fierbinte” de către oficiali de la cel mai înalt nivel al guvernului britanic și, în contextul în care tensiunile sunt în creștere, Marea Britanie insistă ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.
Președintele Donald J. Trump a semnat, la 9 aprilie 2025, un ordin executiv intitulat „ Reforming Foreign Defense Sales to Improve Speed and Accountability”, o măsură care promite să remodeleze modul în care Statele Unite livrează echipamente militare aliaților lor din întreaga lume.
Oficiali militari ucraineni, francezi și britanici au discutat despre solicitările Ucrainei pentru o potențială misiune de menținere a păcii, Ucraina urmărind să obțină forțe de menținere a păcii pentru a preveni o viitoare agresiune rusă.
După aproape o lună de atacuri misterioase, Ucraina a identificat arma neidentificată folosită de Rusia ca fiind o nouă rachetă de croazieră denumită S8000, anterior cunoscută sub numele neoficial de "Banderol". Portalul "War and Sanctions" al Direcției de Informații a Apărării din Ucraina (GUR) a publicat recent detalii tehnice și o listă extinsă de componente utilizate în producția acestei arme.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a lansat un avertisment tranșant către aliații occidentali ai Ucrainei: modelul de război al NATO este depășit și necesită o revizuire radicală pentru a se adapta la realitățile dinamice ale câmpului de luptă modern. În cadrul Conferinței de Apărare de la Londra, desfășurată la King's College London, Zalujnîi a subliniat necesitatea unei transformări profunde a tacticilor, organizarii, doctrinelor, instruirii și bugetelor militare ale Alianței Nord-Atlantice.
Imagini din satelit recent realizate au scos la iveală o intensificare semnificativă a activității militare rusești în apropierea graniței de est a Finlandei. Analizele indică o creștere a numărului de cazărmi pentru trupe, desfășurarea de aeronave și construcția de infrastructură în baze militare cheie din regiune. Imaginile, obținute de postul public de televiziune suedez SVT de la compania Planet Labs, surprind activitate rusă în patru locații distincte: Kamenka, situată pe istmul Karelia, Petrozavodsk, Severomorsk-2 și Olenya. Aceste descoperiri sugerează că Rusia își consolidează prezența militară în zonă ca răspuns la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Gigantul german din domeniul apărării Rheinmetall pare să fie principalul candidat pentru un contract de peste 2,5 miliarde de euro destinat furnizării a 246 de mașini de luptă ale infanteriei (IFV) pentru Armata Română. Surse din industrie au declarat pentru publicaţia Economedia că vehiculul KF41 Lynx se află în „pole-position” pentru a înzestra 15 batalioane ale Armatei României, iar contractul ar putea fi acordat direct, fără organizarea unei licitații aşa cum tot susţine MApN.
Un articol recent publicat în revista Spectator, semnat de mai mulţi experţi militari, aduce în prim-plan necesitatea ca Regatul Unit să ia în considerare extinderea arsenalului său nuclear ca răspuns la amenințările emergente din partea Rusiei și Chinei. Autorii subliniază riscul in crestere reprezentat de armele nucleare non-strategice, care pot fi utilizate în scenarii tactice de mică amploare, spre deosebire de loviturile strategice de anvergură.
Apelul Ucrainei și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile a fost respins de Moscova care propune, în schimb, negocieri fără condiții.
În Marea Britanie începe un proces intentat de organizații activiste pro-palestiniene care au dat în judecată guvernul Marii Britanii pentru că, în cadrul programului F-35 Lighitning II, britanicii continuă să livreze piese de avioane către Israel. Potrivit acuzelor, F-35 israeliene sunt folosite de IDF în operațiunile din Gaza.
Ministerul de Externe al Poloniei a anunțat luni retragerea consimțământului pentru funcționarea consulatului Rusiei din Cracovia, după ce Varșovia a acuzat cu o zi înainte serviciile secrete ruse că se află în spatele unui incendiu masiv care a distrus aproape complet un centru comercial din Varșovia în luna mai a anului 2024, relatează Agerpres și AFP.
Într-o vizită cu miză uriașă în Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să obțină promisiuni de investiții în valoare de peste 2 trilioane de dolari din partea liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar.
Ar fi trebuit să fie o poveste închisă, deși una istorică cu profunde semnificații pentru viitor. Ar fi trebuit lăsată așa cum a căzut cu un imperiu orgolios pe de o parte și cu oameni de onoare pe de altă parte, dar din care toată lumea și-a învățat lecția. Dar, n-a fost să fie.
Acum 80 de ani, în prima jumătate a lunii mai, cel de-al Doilea Război Mondial lua ultimele vieți în Europa pentru că Germania urma să capituleze.
Pe 8 mai 1945 la ora 22:43 CET (ora Europei Centrale), cu intrare în vigoare la 23:01 CET în aceeași zi, se semna capitularea necondiționată a Germaniei față de aliați, la Karlshorst în estul Berlinului.
Ungaria a anulat o întâlnire cu Ucraina la nivel de experţi în drepturile minorităţilor care trebuia să aibă loc luni, invocând o dispută în care cele două ţări vecine şi-au expulzat reciproc diplomaţi şi s-au acuzat de activităţi de spionaj.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a pledat luni pentru o mai mare integrare între industriile de apărare europeană și ucraineană, potrivit Agerpres și Reuters.
Conflictul reaprins dintre India și Pakistan a adus și o premieră: Primul avion de producție franceză de tip Rafale, aflat sub comanda aviației militare indiene, ar fi fost doborât de un J-10 de producție chineză, care a lansat o rachetă PL-15. Informațiile privind pierderile indiene, chiar în urma unui atac masiv lansat de India, au fost confirmate doar de către Ministerul Apărării din Pakistan. Au existat semne de întrebare dacă chiar sunt reale, mai ales că nu au apărut foarte multe imagini cu resturile avionului iar cele apărute au fost imediat puse sub semnul întrebării. Verdictul a venit.
Trăim, mai mult sau mai puțin conștient, într-un adevărat ocean electromagnetic. Această infrastructură invizibilă care leagă telefoane, internet, transporturi, aviație, comunicații este, practic, coloana vertebrală a erei informaționale. Cu fiecare pas în evoluția tehnologică “oceanul” devine tot mai dens în emițătoare, receptoare, frecvențe și modulații, iar existența noastră mai dependentă de modul în care rămânem capabili să îi înțelegem principiile și să îl controlăm.
În imagini publicate recent de IDF se pot observa versiuni mai vechi ale tancurilor Merkava, e vorba de Mk.3 pe care s-au instalat foarte sisteme de protecție activă.
Rusia duce un război subteran, al cărui scop principal este să submineze încrederea cetățenilor din statele occidentale în posibilitatea ca Rusia să fie învinsă.
Administrația președintelui american Donald Trump se pregătește să accepte un avion Boeing 747-8 drept cadou din partea familiei regale qatareze, al cărui preț este de 400 de milioane de dolari. Ar fi cel mai scump cadou pe care l-a primit vreodată un președinte american.
Rusia lui Putin folosește simbolistica cu scop pur propagandistic. Acum doi ani, singurul tanc scos la parada de Ziua Victoriei era legendarul T-34; gestul reamintea rușilor marile victorii din Al Doilea Război Mondial, dar transmitea și un alt mesaj - acela că toată tehnica de luptă era trimisă pe frontul din Ucraina, în lupta contra blindatelor occidentale.
Ucraina este pregătită pentru negocieri directe cu Rusia, așa cum a sugerat liderul Kremlinului, Vladimir Putin. Totuși, cu condiția ca Moscova să fie de acord mai întâi cu propunerea unui armistițiu necondiționat de treizeci de zile, care intră în vigoare de luni, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Polonia urmează un program de înzestrare bazat pe un plan bine definit care o va propulsa în topul forțelor terestre europene în următorul deceniu. Dar cu suflarea imperialismului rus în ceafă, Polonia are norocul și unor vecini regionali puternici.
Guvernul german schimbă abordarea și nu va mai face publice detalii ale ajutorului militar pentru Ucraina, a anunţat sâmbătă cancelarul Friedrich Merz, în timpul unei vizite la Kiev, relatează Reuters.
Potrivit Serviciului de Radiodifuziune al Forțelor Britanice, Regatul Unit va livra Ucrainei 5 sisteme de apărare antiaeriană “Raven”. Noul lot este destinat să suplimenteze cele 8 sisteme pe care militarii ucraineni le folosesc deja cu succes împotriva dronelor Shahed.
Reprezentanții SUA și Chinei au început sâmbătă dimineață la Geneva discuțiile privind disputele comerciale. La negocieri participă secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, reprezentantul pentru Comerț, Jamieson Greer, și vicepremierul chinez, He Lifeng.
Experiența Ucrainei este de un interes major pentru orice națiune europeană conștientă de gravitatea situației actuale de securitate, dar în special pentru țările din estul Europei, care au fost într-o măsură mai mare sau mai mică în sfera de influență Rusiei. Cu cât urmărim mai îndeaproape problemele cu care se confruntă fosta țară sovietică agresată de “sora” mai mare, cu atât înțelegem mai bine cât de complexe sunt eforturile necesare pentru menținerea independenței și suveranității unui astfel de stat. Corupția rămâne o amenințare internă gravă pentru apărarea Ucrainei
Pakistanul a încălcat armistițiul cu India, convenit sâmbătă după patru zile de atacuri reciproce între cele două țări, a relatat AFP, citând o sursă guvernamentală indiană anonimă.
Președintele rus, Vladimir Putin, a propus astăzi (11.05.2025) ca discuțiile directe cu Ucraina să aibă loc la Istanbul pe 15 mai, fără condiții prealabile. Acest lucru a fost raportat de agențiile de presă internaționale.
Liderii europeni au intensificat sâmbătă presiunile asupra liderului rus Vladimir Putin pentru a accepta un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, fără nicio condiție, amenințând cu sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei și un sprijin militar sporit pentru Kiev.
Forțele Armate ale Ucrainei primesc până la 30 de ”dubluri” pentru 5 vehicule reale, scrie presa britanică.
Președintele american Donald Trump a declarat că India și Pakistanul au ajuns la un acord de încetare a focului după negocieri îndelungate mediate de Statele Unite.
Serverul Ukrainska Pravda a informat, pe 10.05.2025, că Rusia va închide spațiul aerian situate deasupra poligonului militar Kapustin Yar, din cauza testării rachetelor balistice Oreshnik. Moscova a făcut un pas similar în noiembrie anul trecut, înainte de bombardarea orașului ucrainean Dnipro.
Nava spațială sovietică Kosmos 482 trebuia să aterizeze pe Venus în anii 1970, dar operațiunea a eșuat, așa că obiectul a petrecut ani de zile pe orbita Pământului printre mii de resturi spațiale.
Încă nu se știe unde a căzut nava spațială și cât din sondă a supraviețuit reintrării în atmosferă.
Iranul va trimite Rusiei lansatoare de rachete cu rază scurtă de acțiune pentru atacuri asupra Ucrainei, dezvăluie sursele Reuters.
