Scăpase ușor din criza internațională pe care o putea reprezenta publicarea planului său de pace din Orientul Mijlociu, reușise inimaginabilul de a rescrie practic toate acordurile de comerț internațional la care SUA participa și, acum, se îndrepta spre ultima etapă a politicii sale, cea a câștigării Indiei.
Pivot geo-politic excepțional, vorbitor de limbă engleză, cu un prim ministru naționalist cu tente vădit anti islamice și care promovează acerb produsele Made in India, statul indian reprezenta, în viziunea marelui blond (așa cum îl alintă apropiații) elementul esențial de stăvilire a expansiunii chineze.
Confortabil, privind norii prin care trecea avionul prezidențial, Trump va deschide PMB (Presidential Morning Briefing - briefingul de dimineață, instrument fundamental de exercitare a puterii supreme americane), doar pentru a primii o lovitură totală. Pe prima pagină, raportul comun al comunității de informații americane atrăgea atenția că secretarul său pentru sănătate ceruse ajutor de la Secret Service pentru a putea fi primit la Casa Albă. Nefiind stea a politicii americane, Alex Azar, lobbyst din domeniul farmaceutic, nu reușea, de aproape 2 luni, să discute direct cu președintele SUA.
Iritat de imposibilitatea de a trece de ginerele omnipotent și machiavelic al președintelui, care bloca mesajele, Azar s-a adresat direct serviciilor de informații americane, cu un singur mesaj. Coronavirusul este în SUA și va face ravagii. Mai sunt zile până la declanșarea crizei. În acel avion, pe drumul catifelat al Indiei, președintele american va avea prima discuție telefonică serioasă cu secretarul său pentru sănătate, aflând stupefiat și pe pielea sa, așa cum spune vechiul rabin, că omul plănuiește dar Dumnezeu râde. Aterizând la New Dehli, cu o soție superbă și elegantă alături, Donald Trump înțelesese dezastrul. Vizita, un succes de altfel, va fi efectiv virusată de pandemie.
Acasă, consilierii economici prezidențiali, alarmați de cifrele prezentate de către primii operatori economici afectați de blocajul chinez și anume brokerii de nave de transport maritim care încercau și ei disperați să treacă de ginerele preferat. Aceștia știau la prima mînă creșterea alarmantă a stocurilor din porturile chineze și europene, linii întregi de comerț maritim fiind practic suspendate, mările și oceanele lumii golindu-se treptat de traficul comercial.
Cei din grupul de analiză de la Casa Albă erau luați la refec prin emailuri rapide de către tânărul atotștiutor. Jared Kushner nu credea decât în profit și bani, nu avea nici un fel de empatie pentru săraci, detesta statul paralel american și dorea să impună singur agenda economică pe timp de coronavirus. Ambițiile sale personale vor fi unica barieră în fața mesajelor realist-panicarde ale comunității medicale și comerciale din SUA. Pentru acel ginere, SUA a pierdut 3 săptămâni din lupta cu pandemia.
Întors la Washington, având în atenția sa viitoare întâlnire G20 pe care trebuia să o organizeze pe tărâm american, pregătind informarea oficială a leaderilor lumii că SUA au trecut la un alt nivel de dominație globală, atât economică cât și politico-militară, deci pregătind noul secol american, Trump va afla un adevăr sumbru: nu numai că trebuie să se autoizoleze personal și familia, dar că este obligat să și închidă America. Altfel, cifrele prognozate ale deceselor și îmbolnăvirilor vor atinge cote imposibil de susținut politic, decimând toate realizările sale.
Se vorbea de un milion de morți, de peste 10 milioane de infectați, despre industrii americane întregi șterse din istorie. Doar forțat și scrâșnind din dinți, Donald Trump va accepta impunerea măsurilor de distanțare socială și izolare.
Pentru a reproduce exact pașii chinezi, după ce timp de două luni scrisese mesaje paternaliste despre cum va ajuta el China doborâtă de virus, va fi fost probabil momentul cel mai cumplit prin care puterea sa globală va trece. Ca să implementeze exact măsurile Europei, continentul îmbătrânit și anti american, al cărui elite îl umiliseră cu fiecare ocazie, va fi fost momentul amar al unei înfrîngeri personale monumentale. Va fi secunda în care președinția sa va intra în vrie și va efectua viraje spectaculoase în ceea ce privește expunerea puterii americane în lume. Aceste adevărate loop-uri de imagine ale administrației Trump au lăsat o impresie de neșters întregii planete.
Prima impresie a fost aceea a unei țări incapabile să-și gestioneze propriile crize, cu atât mai puțin crizele altora. Identic ca în China sau Europa, lipsa măștilor, a bețisoarelor de testare, a substanțelor necesare efectuării analizelor medicale vor fi elemente de slabiciune a puterii americane care vor face deliciul lumii. SUA nu erau nici pe departe cea mai puternică națiune de pe glob, medicii ei urlând a neputință, așa cum o făceau cei din mult umilitele țări europene.
Lipsa informațiilor științifice, conflictul între medicina adevărată și ireale campanii de tratamente voodo care au invadat spațiul virtual american, dialogul abrut, abaraziv cu guvernatorii statelor americane, acuzele ciudate, laudele de sine, construcții de marketing aiuristic prin prezentarea unor medicamente ca fiind panacee universale, iată cîteva dintre elementele unei expresii politice naționale aflate mai mult în derivă decât a unei puteri stabile, capabile să rezolve problemele lumii.
Peste toate aceste imagini, parcă special create pentru a arăta că politica SUA se transformă într-o parodie numai bună de arătat la televizorul popoarelor izolate în casă, mesajul cancelarului german Merkel, femeia de oțel a Europei, subiectul atâtor glume răutăcioase și sacul de box preferat al lui Trump vine să închidă definitiv jocul.
Merkel va susține un mic discurs adresat poporului german. Seriozitatea aplicată, imensul rezervor de autoritate construit de această femeie, tonul ferm dar matern, privirea fără umbră de tresărire, vor impune nu numai un leader național dar vor arăta Europei că la cărma ei se află un conducător. Peste toate aceste imagini, plutea deja mesajul regal britanic, ironie a sorții, tot al unei femei, combatant în ultimul război mondial care va însufleți, din izolarea sa palatină, națiunea britanică. Pe un pat de spital, primul ministru al bătrânei regine va fi redus doar la statistică. Donald Trump părea în acel moment un desen animat aflat în pragul imploziei.
Probabil că cea mai dezamăgitoare concluzie a fost aceea că Statele Unite vor ieși din această perioadă ca o națiune politică mult mai divizată decât una unită, așa cum ar fi în mod normal în urma unei crize naționale de această amploare. Tocmai această fracturare continuă a instituției politice americane adaugă o nouă constrângere asupra conducerii globale afirmate de către Statelor Unite.
Între timp, estimările economice conservatoare consideră că economia Statelor Unite s-a micșorat între șase și 14 la sută în 2020, cea mai mare contracție de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Intervențiile fiscale ale Washingtonului au menirea să oprească contracția economică. Pachetul de trilioane de dolari, fie trumpian, fie cel democrat, totalizează deja zece la sută din PIB, împingând raportul datoriei publice la PIB către 100%, aproape de recordul de 106% în timpul războiului. 30 de milioane de oameni își pierd instantaneu locurile de muncă, dintre care 18 milioane devin șomeri permanent. În doar 6 săptămâni de izolare națională, practic toate realizările economice obținue de la criza din 2008 până în 2020 sunt eradicate.
Statutul dolarului american ca monedă de rezervă globală permite guvernului să vândă în continuare titlurile de trezorerie americane pentru a finanța deficitul. Cu toate acestea, datoria publică, mai devreme sau mai târziu, va restrânge cheltuielile post-pandemice, inclusiv cele militare. Există riscul ca actuala criză economică provocată de închiderea brutală a economiei să se metastazeze într-o criză financiară mai largă. Prin injecțiile masive de bani repede tipăriți, Rezerva Federală, alături de alte bănci centrale ale G-20 și Fondul Monetar Internațional au reușit până acum să diminueze acest risc. Dar, așa cum se știe, măsurile pur fiscale, neajutate de către o producție și un consum real nu pot asigura stabilitatea economică a unei țări.
Prăbușirea este atît de vertiginoasă, încât institutele de statistică refuză să mai publice buletine zilnice, pentru că cifrele se schimbă de la oră la oră. Dezastrul economic și cel financiar, poate fi urmat oricând de către unul de securitate. Iar administrația Trump realizează că nu va avea nici un fel de resursă ideologică să facă față mai multor amenințări active în același timp. Trump înțelege aceste lucruri și decide să reacționeze. În stilul său caracteristic și absolut. Va identifica vinovatul și va sări cu ghioaga peste el. China devine astfel noul dușman.
Într-una din diminețile acelea rare, liniștite din Washington DC, tipice verilor umede, dar acum aflat în plină izolare, când străzile sunt goale iar vântul alungă praful bulevardelor adormite, într-o astfel de zi când Casa Albă pare chiar mai impozantă decăt este în realitate, președintele Trump citește, printre rînduri un raport straniu. Nu părea preocupat, va spune amintindu-si momentul, unul dintre valeții săi. Doar cafeaua aburind ecranul micului ecran al telefonului securizat de pe biroul din reședință, prima doamnă fiind deja izolată deja cu băiatul în fieful clanului denumit Trump Tower, amintea că președintele este singur în centrul puterii sale.
În acel document se vorbea despre o declarație preluată viral de către mulți diplomați chinezi din lume, emisă de la Beijing, prin care SUA erau acuzate că ar fi la originea apariției virusului în orașul Wuhan. De săptămâni bune, oamenii de știință fusesera de acord că virusul este o mutație venită din regatul animal spre cel uman.
Tot de săptămâni, aceeași oameni de știință indentificaseră și drumul parcurs de virus de la lilieci la panglioni (niște animăluțe simpatice de altfel, terestre dar letale laboratoare de viruși pentru rasa umană). Aflat în zbor, lilacul vânează gâze, iar resturile acestora cad pe pământ, unde panglionii se regalează. Informațiile științifice erau confirmate de date de laborator, astfel că teoriile absurde ale virusului fabricat în laborator, al infectării lumii de către un doctor nebun, încrucișare a demenței cu crima, nu își aveau loc în dialogul mondial.
Realizând grozăvia noii lovituri, de altfel Trump fiind un expert al comunicării media, întelegând că această acuzație lansată de către Beijing nu va putea fi sub nicio formă defintiv eliminată, mai ales că într-adevăr doi militari din delegația SUA participantă la jocurile olimpice militare din Wuhan-2019, se prezentaseră la un spital local cu simptome de pneumonie, președintele american decide o contraofensivă totală. Va ingenunchea pe oricine pentru a își îndeplini proiectul, riscând pulverizarea precarului echilibru existent dintre SUA și China.
Va deveni poate cel mai puternic om al planetei dar în același timp, va deveni cel mai periculos dușman al vechii ordini internaționale. Două calități care odată antagonice riscă să producă decizii cu impact global devastator.
Primul pas a fost acela de a folosi denumirea populară de virus chinezesc și nu titulatura de covid-19. Al doilea pas a fost să îndrepte atenția asupra originii virusului, permițând transferul din presa de scandal spre cea serioasă a teoriilor conspirației cu privire la producerea virsului într-un laborator de maximă securitate, construit de francezi la Wuhan, de nivel P4, de unde, așa cum susțin adepții teoriile conspirației, o doctoriță ar fi produs criminalul acelular. Al treilea pas, prin substanțierea acestor informații, prin reproducerea lor pe twiterul prezidențial, Trump oferă lumii un subiect de maximă volatilitate emoțională, cu un impact imagologic devastator.
În paralel, pentru a se asigura că mecanismul de securitate dintre cele două superputeri nucleare este încă operațional și că președintel Xi are autoritate în Beijing, are loc celebra discuție telefonică despre pandemie, unde ambii șefi de stat își asigura eterna prietenie, dar și impun un armistițiu limitat de cîteva săptămâni, pănă când vîrful epidemic va fi trecut peste SUA. Ambii președinți înțeleg că războiul a fost declanșat, dar nici unul nu dorește să treacă la redactarea declarației oficiale. Între regi, doar politețea contează mai mult decât victoria.
Cei doi se asigură deci că butoanele nucleare ale celor două superputeri rămân reci. Discuția telefonică practic definește noua ecuație geopolitică și anunță Beijingul despre condițiile noi impuse de Washington. Conflictul, în mod clar, va fi limitat doar la reparații economice și financiare. După armistițiul obținut telefonic asta va cere Trump și exact așa va face.
Mecanica puterii americane, expresia ei fundamentală simbolizată de către președintele său, sunt scoase, brusc, din izolare.
La mii de kilometrii depărtare, portavionul USS Theodore Roosevelt, aflat in Guam, pare cuprins de panică. Guam este un teritoriu american semi autonom și element crucial al dominației americane din spațiul sud asiatic. În jurul datei de 28 martie, Comandatul Brett Crozier, aflat în cabina sa, practic un mic apartament de lux, primește raportul medicului șef al grupului naval aflat sub comanda sa.
Crozier află că virusul a pătruns pe port avion și că resursele medicale pe care le are la dispoziție nu pot face față pentru că ele sunt îndreptate spre rezolvarea traumelor provocate de gloanțe, bombe și înnec, nu de un virus localizat în plămâni. În doar 4 zile, 93 de marinari sunt confirmați covid pozitiv. Crozier află că și el este infectat, prin aghiotantul său. Singura soluție este transferul marinarilor pe insula Guam. Imposibilă misiune militară, căci un port avion nu este numai letal în război, dar poate deveni pericol mortal dacă nu este operațional, din lipsă de personal. Strategic, USS Roosevelt este și singurul portavion aflat fizic aproape de China.
Lipsa lui de pe mare ar deschide o fereastră de oportunitate propagandistică și de securitate nesperată pentru China. Drama se amplifică atunci când locuitorii din Guam realizează ca pot fi și ei infectați de către soldații americani debarcați a la sauvette. Drumul virusului este simplu, USS Roosevelt era pe mare din Ianuarie, fiind plecat din SUA. Deci pacientul 0 de pe portavion venise cu virusul, fiind deja infectat încă de cînd se afla pe continent.
Exact când Trump își negocia armistițiul, ieșind din isolarea impusă de pandemie, Crozier, fără să înțeleagă jocul global care are loc, scrie o scrisoare. O scrisoare trimisă șefilor săi ierarhici este publicată de către presa americană, fiind trimisă special pe un canal nesecurizat. Mesajul amiralului provoacă șoc în SUA. Este demis la două zile după apariția scrisorii în presă. Portavionul se află la granița insubordănării și revoltei. Purtător de rachete nucleare, fiind el însuși propulsat de către un mini reactor nuclear, cu peste 5000 de soldati, subofițeri și ofițeri la bord, USS Roosevelt riscă să devină primul caz de revoltă în istoria modernă a marinei americane.
SUA trec prin zile de totală confuzie. Washington este gol, Trump caută soluția ieșirii din izolare, singurul portavion american operațional în fața Chinei se află legat de ponton în Guam, armata americană este sub asediul nu al unui dușman mai puternic ci sub un virus despre care încă gurile rele spun că nu există, Europa intră efectiv in adormire, Italia cântă de pe balcoane numărându-și zilnic morții, Rusia se pregătește de pandemie, (este și ultima de altfel dintre puterile lumii care devine victima virusului). China, nici mai mult nici mai puțin semnează un contract pentru exportul a un miliard de măști în Franța. Lumea întreagă așteaptă.
Doar Trump va decide, din singurătatea izolării să producă implozia necesară readucerii la viață a economiei americane. Și va declanșa lupta pentru eliberarea cetățenilor americani. Va creiona și va elibera un nou proiect, de fapt o nouă revoluție americană.
(va urma)
CITEȘTE ȘI PRIMA PARTE A ANALIZEI: SUA vs. China: Înșelătoarea liniște a mătăsii (I)
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
Dronele ucrainene au lovit miercuri baza Brigăzii ruse 112 de rachete din orașul Shuya, relatează presa ucraineană și rusă.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
O delegație ucraineană a sosit la Paris pentru discuții cu reprezentanții SUA și ai Europei. Acesta include miniștrii de externe și miniștrii apărării, scriu agențiile de presă.
