Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Suveranitatea defensivă a României: de la dependență la capacitate reală de apărare
Strategica
Data publicării:
Răzvan Munteanu, analist de politicã externã, preşedintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs, într-un editorial semnat pentru DefenseRomania, analizează actuala arhitectură de securitate într-un climat tensionat marcat de agresiunea rusă asupra Ucrainei.
Foto: Bogdan PANTILIMON, Statul Major al Forțelor Aeriene
EXCLUSIV
Foto: Bogdan PANTILIMON, Statul Major al Forțelor Aeriene

Redăm integral textul „Suveranitatea defensivă a României: de la dependență la capacitate reală de apărare” semnat de Răzvan Munteanu

1. Răzvan Mun... (razvan-munteanu_83212300.jpg)

Răzvan Munteanu, analist de politicã externã, preşedintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs

Cum pacea nu înseamnã în mod automat securitate, nici suveranitatea politicã nu este obligatoriu echivalentul suveranitãții defensive, cea din urmã fiind un concept ce se referă la capacitatea unui stat de a-și apăra teritoriul, populația și interesele strategice prin mijloace proprii, fără a depinde complet de ajutorul extern.

Pe scurt, este dreptul și puterea efectivă a unui stat de a-și asigura securitatea națională – atât în plan militar, cât și în ceea ce privește infrastructura critică, apărarea cibernetică sau capacitatea de a reacționa la amenințări hibride.

Suveranitatea defensivă a României este un concept din ce în ce mai relevant într-un context regional volatil, marcat de agresiunea rusă asupra Ucrainei, instabilitate la granițele NATO și o transformare accelerată a tipurilor de conflict – de la războiul convențional la cel cibernetic și hibrid. Deși țara noastrã beneficiază de protecția colectivă oferită de apartenența la NATO și Uniunea Europeană, realitatea geopolitică arată că un stat nu este cu adevărat sigur decât în măsura în care își poate apăra singur teritoriul, infrastructura critică, cetățenii și instituțiile, cel puțin în faza inițială a unei crize. Suveranitatea defensivă înseamnă tocmai această capacitate: să poți rezista, reacționa și susține un efort de apărare pe cont propriu, fără dependență totală de intervenția altora.

3. Foto: Mini... (romania-armata-romana_33747700.jpg)

În ultimii ani, România a făcut pași importanți în direcția întăririi capacităților sale militare. Bugetul apărării a crescut semnificativ, depășind 2,5% din PIB, fiind alocat pentru achiziții majore, modernizarea infrastructurii și extinderea prezenței NATO în țară. Acum, creşterea progresivã cãtre cei 5% este o constantã în marja summitului de la Haga.

Totuși, aceste eforturi rămân în mare parte reactive, centrate pe cumpărarea de echipamente străine și găzduirea de trupe aliate. Pentru a trece de la statutul de „platformă strategică” la cel de „actor suveran în securitatea regională”, România trebuie să adopte o viziune mult mai amplă și integrată asupra propriei apărări.

Primul pas esențial este elaborarea unei strategii  care să stabilească direcțiile de acțiune pe termen lung și să lege în mod coerent obiectivele militare, industriale, educaționale și diplomatice. Această strategie ar trebui să fie elaborată și coordonată la cel mai înalt nivel – de preferință sub egida CSAT – și să implice toate ministerele relevante: Apărarea, Economia, Educația, Finanțele, Cercetarea și Afacerile Externe. Nu este suficientă o strategie militară clasică, ci una inter-instituțională, adaptată la complexitatea riscurilor actuale.

În paralel, este imperativă reforma profundă a industriei de apărare, care sã vizeze inclusiv Romarm sau Avioane Craiova. România ar putea spre exemplu, să renunțe la modelul ineficient de „revitalizare administrativă” și să adopte modelul Poloniei, care a reușit, în decurs de un deceniu, să devină un jucător regional în producția de tancuri, obuziere, drone și rachete, datorită unui amestec de capital public, expertiză externă și management profesionist. În același timp, statul român ar trebui să creeze un fond strategic de investiții în apărare, separat de bugetul curent, alimentat din venituri excepționale (cum ar fi din sectorul energetic sau extractiv) și folosit exclusiv pentru dezvoltarea de capacități industriale și tehnologice militare.

4. Sistem Pat... (patriot-romania-tragere-sistem_40314400.jpg)

O altă direcție vitală este investiția în educație și inovare. Fără capital uman bine pregătit, nicio suveranitate – nici economică, nici militară – nu este posibilă. România trebuie să creeze licee și universități tehnice cu profil dual, axate pe apărare, robotică, IT, inteligență artificială și cibernetică.

Suveranitatea defensivă nu înseamnă doar arme și tehnologie, ci și reziliență societală. Exemplul țărilor baltice sau al Finlandei arată că o societate educată în securitate, cu mecanisme de reacție rapidă și spirit civic, este un factor esențial în apărarea unui stat mic sau mijlociu.

Toate acestea trebuie finanțate predictibil, transparent și inteligent. Nu este suficient să cheltuim mai mult; trebuie să cheltuim mai bine. România ar trebui să foloseasca bugetul de înarmare nu doar prin dar prin alocarea de fonduri către achiziții externe ci şi cãtre dezvoltarea capacităților proprii. Producție, nu doar către importuri. În plus, poate accesa fonduri europene (precum EDF – European Defence Fund) pentru proiecte duale, care dezvoltă în paralel industria civilă și cea militară.

Totodatã, diplomația noastrã trebuie să sprijine această construcție prin alianțe industriale și strategice. România poate deveni un hub de producție și inovare în Europa de Est, dacă își asumă rolul de partener serios și predictibil pentru state precum SUA, Marea Britanie, Polonia, Franța, Coreea de Sud sau Israel. Participarea activă în inițiative europene de apărare (precum PESCO) și promovarea intereselor naționale în marile capitale NATO trebuie să susțină această arhitectură de suveranitate defensivă.

Aşadar, suveranitatea defensivă a României este posibilă – dar nu se va construi de la sine. Ea cere voință politică transpartinică, competență administrativă, investiții consistente și, mai presus de toate, o înțelegere lucidă a vremurilor în care trăim.

Nu trăim vremuri de pace, ci de competiție globală și insecuritate. Iar într-o astfel de lume, numai statele care se pot apăra singure, tehnologic, economic și civic, pot fi cu adevărat suverane.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Trump sugerează că SUA nu vor impune sancțiuni Rusiei la G7 deoarece „SUA pierd mulți bani când sancționează o țară”
Rusia ar vrea să transforme Ruta Mării Nordului într-un al doilea Drum al Mătăsii și invită ”țările prietene” să participe
Cursa înarmărilor nucleare. Raport SIPRI: “Toate puterile nucleare ale lumii își întăresc sau își modernizează arsenalele”
Atacul Iranului asupra Israelului: Rolul neaşteptat pe care sistemul Iron Dome l-a jucat împotriva rachetelor balistice (Foto/Video)
NATO face o demonstraţie de forţă la Gurile Dunării: Cum testează exerciţiul militar "Saber Guardian 25" capacitatea de apărarea în faţa unei posibile agresiuni ruseşti?
Armata SUA, 250 de ani: O aniversare marcată de parada lui Donald Trump și protestele "No Kings" (Foto/Video)
Mașina de război a Rusiei se alimentează cu petrol: În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile au crescut cu 18%
Sistem rusesc de rachete S-300, prezentat la o paradă militară organizată la Teheran: Sursa foto: Agenția iraniană de presă IRNA.
EXCLUSIV
Eroarea strategică a Rusiei ar putea duce la sacrificarea regimului ayatollahilor din Iran
Imagini din satelit de aproape ale instalației nucleare Natanz din Iran, în urma atacurilor israeliene de noaptea trecută. Imaginile de înaltă rezoluție arată pagube vizibile la mai multe structuri de pe amplasament. Sursa foto: X/War Mapper.
EXCLUSIV
Analiză Militară | Imaginile din satelit confirmă: Israelul a lovit cu precizie facilităţile militare iraniene din Kermanshah și Natanz (Foto/Video)
Israel vs. Iran, pe înțelesul tuturor. Ioana Constantin Bercean: Războiul poate fi câștigat doar cu implicarea SUA. Urmează cel mai greu test pentru Trump
Fără Taurus, dar cu susținerea de către Germania a producției ucrainene de armament similar
NATO va consolida apărarea antirachetă în Europa de Est: România şi Polonia sunt principalii beneficiari ai cupolei unui ,,super-scut''
Germania spune că deja clepsidra este întoarsă, iar Europa rămâne fără timp: Umbrela de securitate a Statelor Unite s-ar putea restrânge
Analiză militară: Atacul Israelului asupra Iranului nu a fost doar un raid aerian (Foto/Video). Unități de comando au atacat anticipat sistemele iraniene de apărare aeriană
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Ucraina a devenit cea mai mare și pregătită armată a Europei. E.S. Ihor Prokopchuk: Dacă nu oprim Rusia va înainta pe flanc, inclusiv România
Nicușor Dan, Maia Sandu, Volodimir Zelenski
EXCLUSIV
România, după summitul de la Odesa și agresiunea continuă a Rusiei în regiune | Valentin Naumescu, la Obiectiv EuroAtlantic cu Tudor Curtifan
NATO va desfășura noi sateliți pentru a monitoriza Rusia
Un milion de victime: Armata Rusiei sângerează în Ucraina, iar Kremlinul pare să nu bage de seamă
Militari ruși, în Transnistria. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Moscova
EXCLUSIV
Rusia simulează Operațiunea Iași-Chișinău care a dus la invazia României din 1944. Este o amenințare la adresa NATO sau o testare a reacţiei noastre?
Photo source: Lockheed Martin
EXCLUSIV
Capabilități gata de misiune, la viteza și amploarea necesare
Cum ar intenţiona Rusia să testeze dacă Articolul 5 al NATO mai are vreo valoare: Testul s-ar putea să nu vină sub forma unei invazii clasice, cu armate de tancuri
Analiză Militară | Polonia își schimbă radical prioritățile: Pune pe pauză unele achizitii militare pentru a rezolva o problemă critică de instruire
Uitați de Rusia. Crește cu viteză amețitoare puterea militară a Chinei iar estimările nu sunt bune deloc: Peste 435 de nave de război până în 2030
Ar fi suficiente cele 49 de avioane F-16 în caz de război? Și cum a sacrificat România alte obiective: „Un număr mare de F-16 nu asigură succesul”
Armata ocupantului rus acționând în Ucraina. Foto: Ministerul Apărării de la Moscova
EXCLUSIV
Fota: Dacă rușii vor face o porcărie vor declanșa războiul în următorii 2 ani. Urmează o perioadă critică pentru România și Europa
Trump se abține să critice China pentru ajutorul acordat Rusiei în război. Strategia SUA în relația cu „dragonul” nu are Ucraina ca obiectiv principal
Membri ai forțelor armate germane transportă un sistem de arme Taurus în timpul Expoziției Aerospațiale Internaționale (ILA) din Schoenefeld pe 30 mai 2016. Sursa foto: TOBIAS SCHWARZ via Getty Images.
EXCLUSIV
Europa, vulnerabilă fără umbrela de securitate a SUA: Noi, europenii, nu avem suficiente sisteme de rachete pentru a descuraja singuri Rusia
Atac masiv asupra aeroportului din Briansk, Rusia (Foto/Video): Rezultatul, explozii puternice și distrugerea aviației de transport militar
Vești bune de peste Atlantic - Merz mulțumit de rezultatele întâlnirii cu Trump
Expertul în studii de securitate Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și secretar de stat în MAE
EXCLUSIV
Nu mai e timp de pierdut: Marea Neagră și obiectivele României cu războiul readus de Rusia la ușa noastră | Iulian Fota, la Obiectiv EuroAtlantic

Ştiri Recomandate

Spațiul cibernetic, partea nevăzut a frontului din Ucraina: Serviciile ucrainene de informații au dat o lovitură industriei ruse de armament
Rusia începe asaltul Republicii Moldova. Adjunctul Administrației de la Kremlin, responsabil cu dinamitarea viitorului european al Chișinăului
Vestea bună e că sistemele Patriot și muniția pentru Ucraina sunt deja gata. SUA așteaptă doar să fie achitate, iar primele țări europene s-au așezat deja la masă
Franța avertizează: Un război major în Europa este „foarte probabil” până în 2030. Chiar pe axa Balcanilor și Moldova
În cel mai pozitiv scenariu: Avioanele F-16 ale Ucrainei să lovească adânc Rusia cu rachete JASSM. De ce e nevoie însă de optimism rezervat
Nu, România nu cumpără Iron Dome ci sisteme Spyder. Și nici nu e prima țară europeană care face lucrul acesta
România și Polonia, discuții privind implicarea comună în reconstrucția Ucrainei și sancțiuni suplimentare aplicate Rusiei
Cehia nu se va alătura acum achizițiilor de arme americane pentru Ucraina. Praga se concentrează însă pe alte modalități de a sprijini Ucraina
Dezastrul în aer Air India 171: Ce știm sigur până acum e că erau oprite comutatoarele de alimentare ale avionului 787 Dreamliner. Și de aici trei scenarii și speculații
Soluția împotriva dronelor Shahed? Ucraina se pregătește să desfășoare zeci de mii de interceptoare
Cine ajută Rusia să-şi menţină maşinăria de război în viaţă: Producţia de obuziere, susţinută cu echipamente industriale achiziţionate prin intermediari din Europa
Cine ar intra în „vizorul” SUA după ultimatumul de 50 de zile: China, Europa și India, principalii parteneri economici ai Rusiei. Exact în această ordine
Rușii au răspuns la ultimele declarații ale președintelui american: Medvedev - Rusia nu este interesată de “ultimatumurile teatrale” ale lui Trump
De ce rușii nu pot străpunge frontul ucrainean. Fostul șef al armatei ucrainene: Câmpul de luptă a devenit complet „transparent”
OFICIAL: Germania vrea rachete cu rază lungă de acţiune de la Statele Unite. Detaliile sistemului Typhon
SUA au pe masă decizia de a livra rachete Tomahawk către Ucraina. Lovirea Moscovei și St. Petersburgului e în pixul președintelui american
Ambasadorul Franței: „România poate conta pe sprijinul Franței. Să construim împreună Europa de mâine”. Apărarea comună, prioritate strategică
Analiză: România consolidează flancul NATO cu sistemul de apărare aeriană SPYDER din Israel, nu cu Iron Dome
Statele Unite schimbă jocul în Ucraina: Livrări masive de armament, posibil rachete GMLRS, și un termen limită de 50 de zile pentru Rusia
Proiectul militar Zeitenwende: Cum se reînarmează Germania cu 7.000 de tancuri și blindate
Descriere foto: Trageri de luptă cu LAROM, la Smârdan. Sursă foto: Trustul de presă al MApN
EXCLUSIV
Colacul e la Bolojan, iar premierul trebuie doar să-l „arunce”. Cum riscă România să se înece la mal, într-un moment în care industria de apărare are o șansă mare de salvare
Țări NATO și partenere desfășoară un exercițiu militar în Georgia
Estonia semnează un acord de 200 de milioane de euro pentru sistemele Mistral 3. România are pe masă o ofertă la fel de avantajoasă
”O țară are 17 Patriot care sunt gata să fie trimise”. SUA vor furniza Ucrainei sisteme PATRIOT, anunță Trump
Su-35 chiar are probleme? Un stat care a refuzat cu scandal cel mai promovat avion al Rusiei nu ar fi făcut-o doar la presiunea SUA
”Flota Fantomă” a lui Putin, vânată nu doar cu sancțiuni, ci și de atacuri neconvenționale: Minele marine, folosite în operațiuni surpriză
Franța suplimentează cheltuielile militare. Șeful armatei, în primul interviu din 2021: Situația este alarmantă; „uitați-vă ce se întâmplă sub mare și în spațiu”
Zvonurile s-au adeverit: Zelenski a demis premierul. Șmîhal ar putea fi numit ministru al Apărării
Generalii ruși i-ar fi propus lui Putin o ofensivă majoră în Ucraina: O nouă presiune asupra Occidentului?
SUA, Australia și Japonia semnează un acord trilateral de logistică navală pentru a îmbunătăți interoperabilitatea
Viraj de 180 de grade în stilul lui Donald Trump: Promisiuni pentru sisteme Patriot acordate Ucrainei, dar nota de plată pentru Europa
Pariul de sute de miliarde al SUA: Cum bombardierul B-21 și proiectul NGAD trebuie să asigure ,,dominația aeriană'' a U.S. Air Force în fața Chinei
pixel