Poți descărca aplicația:
Premierul Mohammad Hassan Akhund a vorbit într-un mesaj audio de aproape o jumătate de oră difuzat de televiziunea publică RTA, cu câteva zile înainte de reluarea negocierilor dintre guvernul islamist şi reprezentanţii americani la Doha (Qatar).
Akhund nu a apărut încă în public de la numirea sa în funcţia de prim-ministru pe 7 septembrie, la fel ca liderul suprem al mişcării, Mullah Hibatullah Akhundzada, care nu a fost văzut public de la preluarea puterii de către talibani la mijlocul lunii august.
"Nu vrem să ne amestecăm în afacerile interne ale ţărilor străine, să le creăm probleme, nesiguranţă la ei acasă", şi "nimeni nu poate dovedi că am făcut acest lucru în ultimii douăzeci de ani", a spus în mesajul său Mullah Akhund. O afirmaţie corectă, mişcarea din care face parte concentrându-şi jihadul în Afganistan.
"Ne dorim, de asemenea, relaţii economice bune cu" alte ţări, a adăugat premierul taliban, criticat recent pe reţelele sociale locale pentru tăcerea sa prelungită, în timp ce ţara se confruntă cu o criză economică gravă, iar ONU se teme de o criză umanitară majoră la începutul unei ierni aspre.
Angajamentul talibanilor de a nu ataca alte ţări răspunde în special uneia din principalele cerinţe ale SUA: ca aceştia să lupte ferm împotriva terorismului şi să nu mai adăpostească grupări care ar putea ataca SUA, aşa cum s-a întâmplat cu Al-Qaida în 2001.
Talibanii au revenit la putere la mijlocul lunii august, în urma retragerii trupelor occidentale şi a prăbuşirii guvernului afgan susţinut de acestea, după douăzeci de ani de război sângeros. Ei au fost înlăturaţi de la putere la sfârşitul anului 2001 de o coaliţie militară internaţională condusă de SUA.
După schimbarea de regim, Washingtonul a îngheţat activele Băncii Centrale Afgane, iar Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au suspendat ajutoarele pentru Kabul.
La Doha, talibanii vor cere din nou ridicarea acestor sancţiuni şi reluarea ajutorului internaţional pentru a împiedica sărăcirea şi înfometarea majorităţii populaţiei (aproximativ 40 de milioane de locuitori).
În lipsa unor ajutoare bilaterale masive, deoarece nicio ţară nu a recunoscut încă regimul taliban, asociat până acum de Occident cu terorismul, circuitul ONG-urilor este în prezent unul din cele mai practice modalităţi pentru a canaliza ajutoarele în Afganistan.
SUA doresc ca talibanii să asigure mai multă diversitate în guvern şi să respecte mai mult drepturile minorităţilor şi ale femeilor şi fetelor, parţial lipsite de educaţie şi locuri de muncă după revenirea talibanilor la putere.
Premierul afgan a afirmat că speră ca mai multe fete să se poată întoarce la şcoală, exprimându-şi în acelaşi timp fără ocolişuri preferinţa pentru o educaţie islamică, mai degrabă decât pentru una modernă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) respinge declaraţiile Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO, pe care le consideră "inoportune şi lipsite de orice fundament".
Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care cer ca forţelor NATO din România şi Bulgaria să fie retrase în totalitate, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, precizează Reuters.
Ca răspuns la desfăşurarea de soldaţi şi tehnică militară rusă în jurul Ucrainei, Olanda trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria. Avioanele ar urma să ajungă în Bulgaria la începutul lunii aprilie pentru a participa la misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing), sub egida NATO. De, asemenea, Haga este dispusă să furnizeze arme Kievului și ia în considerare trimiterea de instructori militari pentru pregătirea Forţelor Armate Ucrainene, se arăta într-un comunicat al Ministerului olandez al Apărării.
Ministrul britanic adjunct al apărării, James Heappey, a confirmat miercuri că Marea Britanie a oferit asistență militară armatei ucrainene sub formă a „mii de rachete antitanc ușoare” - adică vorbim despre aproximativ 2.000 de rachete antitanc de tip NLAW, aşa cum precizează mai multe surse media britanice.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a explicat în cadrul unui interviu acorat în timpul emisiunii Tema Zilei, de pe TVR1, ce rol va juca România într-un eventual conflict militar ruso-ucrainean: Nu va fi război, este clar, în care să fie implicată România. Ţara noastră este parte a NATO și reacționează împreună cu Alianța, în armonie și într-o strategie foarte coerentă.
În criza din Ucraina, concomitent, se întâmplă 2 lucruri: pe de o parte se continuă negocierile între Rusia și Occident, pe de altă parte, pe uscat, pe mare și în aer Putin transferă trupe și tehnică de luptă la granița de Est a Ucrainei. Efortul militar este uriaș pentru Rusia și la fel de mare este efortul economic. Este evident că economia Rusiei nu poate susține un război pe termen lung în Ucraina. Tocmai de aceea, probabil că la Kremlin se speră la un conflict scurt și determinant.
Noul guvern al Republicii Cehe și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini militar Ucraina în contextul posibilei invazii ruse, precizând prin vocea ministrului Apărării, Yana Cernochova, că Cehia este pregătită să vândă sau să trimită Kievului armament și echipamente militare.
În ultimele 24 de ore, în mass-media și pe rețelele de socializare au apărut o serie de informații privind desfășurarea unor activități de pregătire pentru luptă ale armatei ruse, pe fondul tensiunilor cu NATO.
