După ce numeroasa diasporă turcă și-a exprimat deja opțiunea la urne, azi sunt chemați la urne cetățenii turci de pe întreg teritoriul țării.
Primele rezultate le vom știi după ora 21 și la 24:00, când televiziunile din Turcia vor anunța datele electorale, care nu vor fi însă oficiale. Până la ora respectivă legea din Turcia supune media unor interdicții cu privire la anunțarea rezultatelor.
Pe lângă alegerea președintelui turcii își vor alege și noul Parlament format din 600 de demnitari.
Sondajele indică o luptă la baionetă între actualul președinte Recep Tayyip Erdogan și liderul opoziției Kemal Kilicdaroglu. Unele studii sociologice îl dau câștigător pe Kilicdaroglu, la o diferență de o cifră. Rămâne însă un clișeu testat deja de atâtea ori în lume: Cel mai bun sondaj e votul.
Pentru a câștiga din primul tur unul din candidați va trebui să-și asigure 50%+1 din sufragii, astfel că e foarte posibil să avem un tur II decisiv.
Recep Tayyip Erdogan, în vârstă de 69 de ani, se află la putere de 20 de ani. Fost primar al Istanbulului, Erdogan a devenit prim-ministru pentru prima oară în 2003. Din 2014 până în prezent este președintele Turciei. Erdogan e al 12-lea președinte al Turciei.
În anii 2000 a inițiat un proces de reforme economice care a crescut economia Turciei de aproape trei ori, dar azi se confruntă cu o criză economică uriașă, cu o rată a inflației de aproape 45% și cu tragedia de proporții după cutremurele din luna februarie care au lovit exact în zona Turciei profunde și în bazinul electoral al lui Erdogan.
Paradoxul e că Erdogan și-a început ascensiunea spre cele mai înalte culmi politice după o altă tragedie, cutremurele din 1999 în urma cărora au murit peste 18.000 de persoane și își poate încheia mandatul tot în urma unei catastrofe naturale.
Pentru prima oară în 20 de ani Erdogan are în față perspectiva reală de a pierde alegerile.
În Turcia Erdogan a creat un sistem autoritar competitiv. Spre deosebire de Rusia, unde Kremlinul a instaurat un sistem eminamente autoritar, opoziția în Turcia există și are posibilitatea să conteste electoral regimul, dar pleacă cu șansa a doua ca urmare a controlului autoritar pe care puterea îl exercită asupra presei și a aparatului de justiție/
Kemal Kilicdaroglu e liderul opoziției, o alianță formată din șase partide cunoscută și sub numele de „Masa celor Șase”.
Supranumit „Ghandi”, Kemal Kilicdaroglu e un fost economist care a devenit pentru prima dată deputat în 2002 pe listele partidului AKP condus de Erdogan. În vârstă de 74 de ani, Kemal Kilicdaroglu reprezintă partidul CHP înființat de fondatorul Turciei moderne Kemal Ataturk.
Kilicdaroglu propune relații mai bune cu Occidentul, reducerea inflației și revenirea la sistemul parlamentar de guvernare. Una din temele de campanie a fost reprezentată de redarea independenței sistemului de justiție.
Totodată, opoziția a folosit tema sensibilă a migrației promițând să rezolve problema celor 2-3 milioane de refugiați.
O miză foarte importantă vor fi și alegerile parlamentare, chiar dacă cele prezidențiale țin capul de afiș. Vor fi aleși 600 de parlamentari. Pragul electoral este de 7%. Partidele care fac parte dintr-o alianță vor accede în Parlament chiar și fără să atingă acest prag.
În ceea ce privește arhitecutura alianțelor, Alianța Populară pleacă cu prima șansă în alegeri. Ea e formată din Partidul Justiției și Adevărului (AKP) - partidul lui Erdogan aflat la guvernare) și alte trei partide naționaliste și islamiste.
Alianța Națiunii din care face parte și Partidul Republican al Poporului și care îl are candidat pe Kemal Kilicdaroglu e formată din șase partide. „Masa celor Șase”.
Mai multe alianțe politice, inclusiv radicale, formate din partide de extremă dreapta sau comuniste, vor lua încerca și ele să intre în Parlament. De urmărit va fi și rezultatul pe care îl va înregistra Partidul Democrat al Poporului (HDP) pro-kurd care la ultimele alegeri a ocupat a treia poziție electorală.
Inevitabil impactul rezultatul alegerilor de azi va depăși frontierele Turciei.
Turcia e un cap de pod între Europa și Asia, nu doar cultural și economic, dar și politic.
Cu o bază militară la Incirlik unde SUA au dislocat focoase nucleare, dar și cu perspectiva de mare jucător la Marea Neagră, rolul geopolitic al Turciei e fundamental.
Ruperea blocajului și dezghețarea relațiilor cu NATO, dar mai ales SUA sunt o miză mare a alegerilor prezidențiale de azi, în contextul în care nici Europa, dar nici SUA, nu își doresc îndepărtarea Turciei. Dimpotrivă.
Și nordul Europei privește cu mare interes alegerile. În funcție de rezultatul lor, ușa Suediei pentru aderarea la NATO se poate deschide mai larg, ori poate rămâne în continuare întredeschisă,
Nu în ultimul rând, rezultatul va avea un impact uriaș în Orientul Mijlociu, unde sub conducerea lui Erdogan Turcia a devenit un actor principal.
Relația cu Rusia și războiul din Ucraina vor fi și ele influențate de alegerile de azi, deși chiar dacă Erdogan va pierde puterea nu trebuie să ne așteptăm la o schimbare radicală de politică externă a Turciei în contextul unor relații economice foarte benefice cu Rusia, ci mai degrabă la o menținere mai bună a echilibrului geopolitic atât cu Apusul cât și cu Răsăritul.
Erdogan vs. Kilicdaroglu va fi și o confruntare ideologică. Neo-otomanismul regimului lui Erdogan și reîntoarcerea la islamism se confruntă cu o poziție kemalistă dominată de laicitatea caracteristică Turciei moderne fondată de Kemal Ataturk.
Reprezentativ în acest sens e că Erdogan și-a încheiat campania la Hagia Sofia (n.a. - Sfânta Sofia, catedrala unde odinioară împărații Bizanțului erau încoronați la Constantinopol) și pe care a retransformat-o în moschee în 2020 ea fiind muzeu din 1935 în urma reformelor lui Kemal Ataturk. De partea cealaltă Kilicdaroglu și-a încheiat campania la mausoleul lui Ataturk.
Însă ideologia nu ține de foame, iar dacă Erdogan va pierde azi alegerile determinante vor fi criza economică, inflația scăpată de sub control și catastrofa din februarie când în urma cutremurelor 55.000 de turci și-au pierdut viața.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O reuniune a „Coaliției de Voință” a avut loc la Paris pe 4 septembrie, unde liderii au convenit să consolideze capacitățile de apărare ale Ucrainei. Peste 20 de țări au promis măsuri concrete.
Președintele american Donald Trump intenționează să semneze vineri un ordin executiv prin care redenumește Departamentul Apărării în „Departamentul de Război”, a declarat joi un oficial de la Casa Albă.
SUA vor elimina treptat programele de asistenţă pentru securitate destinate armatelor europene de-a lungul frontierei cu Rusia, în contextul în care Statele Unite fac presiuni asupra continentului european să plătească mai mult pentru propria sa apărare, a relatat joi publicaţia Financial Times, citată de agenţia de presă ucraineană UNN.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că aliații Ucrainei au finalizat pregătirea garanțiilor de securitate militară pentru a sprijini Kievul în contracararea agresiunii rusești.
Un compromis în această chestiune va fi probabil făcut săptămâna viitoare.
Trump l-a invitat pe șeful statului polonez la Washington la câteva zile după inaugurarea sa de la începutul lunii august. Subiectul principal al întâlnirii lor de miercuri a fost preocuparea de securitate a Poloniei. Trump i-a spus clar lui Nawrocki că este gata să mărească numărul trupelor americane din Polonia dacă Varșovia dorește acest lucru.
China cunoaște o creștere rapidă și susținută a dimensiunii și capacităților forțelor sale nucleare, au declarat experți militari și în armament din SUA, în timp ce și-a revizuit doctrina nucleară, pentru a include opțiunea de a le utiliza în cazul în care nu reușește să invadeze Taiwanul.
Atacurile asupra rafinăriilor au declanșat o criză a combustibililor și au oprit exporturile lucrative de gaze ale Moscovei - pe măsură ce presiunea asupra președintelui rus de a începe negocierile crește.
India a semnat, în 2018 ,un acord de 5,5 miliarde de dolari cu Rusia pentru cinci sisteme de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune S-400 Triumf.
Foștii premieri ai României Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au mersla Beijing, pentru a participa la parada militară ce comemorează 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei în al Doilea Război Mondial.
Preşedintele chinez Xi Jinping a declarat miercuri că China este "de neoprit", într-un discurs rostit înainte de o uriaşă defilare militară la Beijing care a comemorat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial la care au participat liderii rus şi nord-coreean, Vladimir Putin şi Kim Jong Un, scrie Agerpres.
Ultimele ore se scurg înainte de parada militară, una dintre cele mai mari din lume, cu peste două milioane de soldați, care va avea loc în inima Beijingului. Marele spectacol, care marchează cea de-a 80-a aniversare a capitulării Japoniei Imperiale la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, este o oportunitate de a demonstra capacitatea tot mai mare a Chinei de a rivaliza cu Statele Unite într-un potențial conflict.
În noaptea de 02.09.2025, drone rusești au lovit facilitățile din partea portuară a orașului Izmail din Odesa, care se află pe malul Dunării. Surse ucrainene susțin că Forțele Armate ruse au efectuat în zonă cel mai masiv atac cu drone aeriene de la începutul războiului.
Cheltuielile pentru armament în Uniunea Europeană vor atinge un nou record în acest an, ajungând la 381 de miliarde de euro, a anunţat marţi Agenţia Europeană de Apărare (AEA), relatează Agerpres.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a comentat declarația președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform căreia aliații ar putea desfășura trupe pe teritoriul Ucrainei, dupăîncheierea conflictului.
Avionul care o ducea pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost vizat de interferențe care au dus la blocarea semnalului GPS în timp ce aeronava încerca să aterizeze ieri în Bulgaria.
Președintele chinez Xi Jinping și-a exprimat duminică sprijinul pentru aderarea Armeniei și Azerbaidjanului la Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS), în timpul întâlnirilor pe care le-a avut la Tianjin cu liderii ambelor țări, în urma tratatului de pace încheiat între cele două state după decenii de conflict, relatează Agerpres și EFE.
Rusia a anunțat săptămâna aceasta cu surle și trâmbițe că a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. La „câțiva centimetri” în termeni geografici, de apele teritoriale ale României.
Uniunea Europeană trebuie să exploreze toate "căile posibile" pentru a utiliza cât mai bine activele ruseşti îngheţate în Europa, în scopul întăririi susţinerii sale pentru Ucraina, a declarat şefa diplomaţiei Kaja Kallas, relatează Agerpres și AFP.
Președintele Donald Trump a ordonat desfășurarea unor nave de război americane în apropierea apelor Venezuelei, pentru a contracara amenințările provenite din partea cartelurilor latino-americane de droguri. Decizia vine la câteva săptămâni după ce liderul american a anunțat o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea dictatorului Nicolás Maduro.
Deputatul ucrainean Andrii Parubîi, fost preşedinte al parlamentului de la Kiev, a fost împuşcat mortal sâmbătă la Lviv, în vestul Ucrainei, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski, transmit Agerpres, AFP şi Reuters.
Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a arătat că în cadrul reuniunii din Danemarca a miniştrilor apărării din statele UE a susţinut direcţiile esenţiale pentru securitatea României şi a Europei.
Diplomația română reacționează dur după recentele atacuri lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei, în noaptea de 27 spre 28 august. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat vineri că ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost chemat de urgență la sediul instituției, unde i-a fost transmis protestul oficial al statului român.
China vrea să cumpere mai multe gaze din Rusia via actuala conductă Power of Siberia 1, în condițiile în care nu au fost făcute progrese cu privire la construirea celei de a doua conducte, Power of Siberia 2, au dezvăluit pentru Reuters două surse din industria energetică, scrie Agerpres.
Oficialii militari americani și europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați de aceste zboruri cu drone, chiar dacă sabotajul rusesc a scăzut. Serviciile de informații germane consideră că cel puțin o parte dintre aceste drone au fost fabricate în Iran, iar cel puțin o parte dintre zboruri ar fi putut fi efectuate de pe nave din Marea Baltică.
Începând de mâine, 29 august, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va vizita Letonia, Finlanda, Estonia, Polonia, Lituania, Bulgaria și România.
După ce anul trecut, 10 dintre cei 32 de membri ai NATO s-au aflat sub obiectiv, Alianța anunță că anul acesta toate statele vor aloca pentru apărare peste 2% din PIB.
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a avertizat miercuri că "Uniunea Europeană este tot mai mult condamnată la irelevanţa geopolitică, incapabilă să răspundă eficient provocărilor de competitivitate ridicate de China şi SUA", relatează agenţiile Agerpres și EFE.
Preşedintele Nicuşor Dan a semnat miercuri decretul privind trecerea în rezervă a locţiitorului şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul-maior cu două stele Constantin Dobre, a informat Administraţia Prezidenţială.
SUA și-au semnalat disponibilitatea de a sprijini orice „plan de securitate” condus de Europa pentru Ucraina post-conflict, a relatat publicația britanică Financial Times, citând oficiali europeni anonimi.
Situația de pe front rămâne în continuare cel mai bun predictor despre cursul războiului ruso-ucrainean.
Așa cum în primăvara acestui an discuțiile ruso-americane la nivel înalt dădeau speranțe de pace în timp ce realitatea războiului spunea opusul, în prezent se observă o evoluție similară cu cea din urmă cu aproape șase luni.
Într-un gest de auto-sabotaj mediatic, mașina de propagandă a Kremlinului a contribuit, fără să vrea, la demascarea unuia dintre cele mai eficiente și mai secrete proiecte militare ale Rusiei: Centrul pentru Tehnologii Avansate fără Pilot „Rubicon”. Ceea ce trebuia să fie o facilitate militara secreta s-a transformat într-o țintă precisă pentru forțele ucrainene, iar în centrul acestei dezvăluiri stă o eroare incredibilă de producție dintr-un reportaj al propagandistului Vladimir Soloviov.
Armata SUA pare că a început să apese pe accelerație și a scurtat radical termenele de modernizare a faimosului tanc Abrams. Această mutare, neașteptată și riscantă, nu este dictată de capricii, ci de un semnal de alarmă venit direct de pe frontul din Ucraina. În loc de 2030, prototipurile noului M1E3 vor ajunge în unitățile de luptă americane anul viitor. Ce înseamnă asta, dincolo de cifre și termene? O recunoaștere implicită a limitelor „bătrânului” Abrams în fața provocărilor pe care le aduce războiul modern.
Două drone ucrainene au atacat complexul petrochimic Neftekhim Salavat al Gazprom din Republica Bașchiria, a declarat guvernatorul regiunii, Radiy Chabirov, pe platforma sa Telegram.
Facilitatea este una dintre cele mai mari de acest fel din Rusia, iar atacul a avut loc la doar două zile după ce ucrainenii au atacat o rafinărie de petrol din Saratov, Rusia.
Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei au confirmat lovirea rafinăriei de petrol din Volgograd. Această fabrică este cel mai mare producător de produse petroliere (carburanți și lubrifianți) din Districtul Federal de Sud al Federației Ruse.
Lockheed Martin a anunțat modernizarea simulatorului de zbor F-16 Block 52 al Forțelor Aeriene ale Republicii Coreea, pentru a-l aduce la standardul Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-16. Coreea de Sud, un aliat esențial al SUA în teatrul din Asia de Est în contracararea expansiunii Chinei, are concomitent un program privind modernizarea flotei sale de F-16 la versiunea Block 70.
Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că Federaţia Rusă a declanșat un adevărat ”război hibrid total, nemilos” împotriva Chișinăului.
În ultimele luni, mai multe publicații internaționale și regionale au avansat ipoteza că Ucraina ar fi primit între 6 și 20 de avioane de vânătoare Mirage 2000-5F din partea Franței, ca parte a programului de întărire a forțelor aeriene ucrainene. Unele surse au sugerat chiar transferul întregii flote aflate în dotarea Parisului.
Forțele Aeriene din Turcia au primit al 4-lea elicopter T-70, dezvoltat în cadrul Programul Turc de Elicoptere Utilitare (TUHP) care trebuie să înzestreze mai multe structuri de forță. Până în prezent au fost livrate 31 de elicoptere T-70 în mai multe structuri de forță. Livrarea către aviația militară indică faptul că programul merge în cele din urmă înainte, în ciuda numeroaselor probleme cauzate de sancțiunile impuse de SUA către Turcia.
Semiconductorii, tehnologiile cuantice și imprimantele 3D nu ar trebui să mai fie ușor de transportat din Europa în Rusia.
Uniunea Europeană a restricționat exportul așa-numitelor echipamente cu dublă utilizare care ar putea fi utilizate într-un conflict militar.
Arabia Saudită şi Pakistanul au semnat miercuri un "acord strategic de apărare reciprocă", angajându-se să se apere reciproc în cazul unui atac, la mai bine de o săptămână după ce Israelul a lovit gruparea palestiniană Hamas în Qatar, notează Agerpres.
Un atac al Rusiei asupra teritoriului polonez, un atac considerat de unii analiști drept punctul de cotitură al războiului, a declanșat o mișcare fulgerătoare din partea NATO și a Statelor Unite. La doar câteva zile după ce o dronă rusească a încălcat spațiul aerian al Poloniei, administrația Trump, care a afișat în ultima perioadă o atitudine ezitantă față de Ucraina, a aprobat primele pachete de ajutor militar în cadrul noului mecanism PURL. Este un răspuns neașteptat și rapid, finanțat de aliați, dar cu arme direct din stocurile americane, o formulă menită să contracareze ofensiva rusească și să demonstreze că Moscova, chiar dacă este susținută de China, nu poate acționa nestingherită.
Dmitri Kozak, adjunctul șefului de cabinet al administrației prezidențiale ruse, a demisionat, a relatat agenția de știri rusă RBK. Kozak este cam singurul consilier apropiat al președintelui rus Vladimir Putin care și-a exprimat deschis opoziția față de războiul din Ucraina.
Compania Raytheon și Forțele Aeriene ale SUA (USAF) și-au propus să rescrie istoria luptei aeriene, testând o nouă capacitate de a lovi inamicul de la distanțe considerate până de curând imposibile. Protagonistul acestei performanțe uimitoare? F-22 Raptor, cel mai avansat avion de vânătoare de generația a cincea, care a reușit cea mai lungă lansare consemnată de USAF a unei rachete aer-aer AIM-120 AMRAAM.
Într-un peisaj geopolitic tensionat, în care ecourile conflictului din estul Europei răsună tot mai aproape de granițele noastre, o temă revine în discuția publică: pregătirea militară a populației. Nu sub sentimentul obligației, ci sub cel al voinței, o majoritate covârșitoare a românilor se declară favorabilă introducerii stagiului militar pe bază de voluntariat.
Ministrul chinez al Apărării, Dong Jun, a declarat joi că țara sa se va opune 'logicii hegemonice' pe care o consideră activă în lume, într-un context de rivalitate sporită cu Statele Unite,relatează Agerpres și AFP.
Armata rusă părăsește terenurile de antrenament ale Ministerului Apărării din Republica Belarus, după încheierea exercițiului strategic Vest-2025. Nu au fost înregistrate avansuri la granița ucraineană. Acest lucru a fost declarat miercuri (17.09.2025) de purtătorul de cuvânt al Serviciului de Stat al Poliției de Frontieră (SSPF) din Ucraina, Andriy Demchenko.
Rusia lucrează la dezvoltarea propriului echivalent al serviciului de satelit Starlink al companiei americane SpaceX. Acest lucru a fost confirmat miercuri (17.09.2025) de agenția spațială rusă Roscosmos, scrie agenția de presă rusă TASS, a cărui știre a fost preluată de Reuters și TASR.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a semnalat că marți, 16 septembrie, au avut loc bombardamente în apropierea Centralei Nucleare Zaporijia (ZNPP), ocupată de Rusia. Observatorii AIEA au semnalat „fum negru ridicându-se din trei puncte din apropiere” după un bombardament care a avut loc în zonă, potrivit comunicatului de presă al agenției.
Într-un interviu acordat publicației Kyiv Post, generalul în retragere Philip Breedlove, fost Comandant Suprem al Forțelor Aliate în Europa, a explicat de ce baza militară Mihail Kogălniceanu (MK) din România este considerată esențială pentru a contracara agresiunea Rusiei și a asigura stabilitatea în Ucraina.
Forțele Armate ale SUA au desfășurat pentru prima dată sistemul de rachete terestre Typhon în Japonia, o mișcare considerată un mesaj clar către Beijing. Această acțiune, realizată în cadrul exercițiilor anuale "Resolute Dragon", a stârnit imediat proteste vehemente din partea Chinei și Rusiei, care văd în aceasta o amenințare la adresa stabilității regionale.
Uniunea Europeană a dat derogare pentru importul de petrol rusesc, până la sfârșitul anului 2027. Deci ar mai fi cel puțin doi ani în care Europa alimentează cu bani mașina de război a Rusiei, perioadă în care mai mor militari pe front și civili ucraineni, inclusiv copii, în casele lor și pe străzi, sunt bombardați sau vânați, precum animalele, de dronele rusești.
Ce s-ar întâmpla însă, dacă Europa ar renunța brusc, până la finalul lui 2025, la importul de petrol rusesc? Ar fi suficient acest cutremur pentru a forța Rusia să accepte pacea?
Premierul Plenković al Croației a anunțat recent că țara să oferă Ungariei și Slovaciei o alternativă la petrolul rusesc.
În urmă cu câteva zile s-au împlinit un an de când programul de modernizare a 10 avioane IAR-99 la versiunea SM (n.r. Șoim) ar fi trebuit finalizat. Avioane Craiova și sindicatele au explicat întârzierile ca fiind cauzate de nerespectarea anumitor termene privind livrările de echipamente, în contextul pandemiei și războiului din Ucraina. O veste bună după foarte multe amânări o dă Victor Peța, lider de sindicat, Avioane Craiova, care spune că s-a primit softul necesar, ultima piesă din puzzle care lipsea, în contextul în care 5 avioane IAR-99 au deja instalată toată aparatura. Astfel, dacă nu apar surprize, până la finalul lunii octombrie 5 avioane IAR-99 modernizate la standardul Șoim vor fi livrate într-un final Armatei României.
Declaraţiile recente ale ministrului Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, la Șantierul Naval Damen Galați, sună ca o promisiune fermă, dar rămân învăluite într-un pragmatism familiar. „Îmi doresc că viitoarele programe de înzestrare ale Armatei României să fie realizate pe plan intern'', a spus el, lăsând o urmă de optimism peste o industrie de apărare cu o istorie recentă a proiectelor eșuate și a ambițiilor neîmplinite. Este un refren pe care l-am mai auzit, dar de această dată contextul pare ușor diferit, deși nuanțele rămân la fel de complicate.
Astăzi, pe poligonul de antrenament din Orzysz, la doar 100 de kilometri de strategicul gol Suwałki, va avea loc unul dintre cele mai mari exerciții militare din Polonia din acest an.
Manevrele din aceste zile, cu numele de cod „Poarta de Fier”, fac parte din exercițiul mai amplu “Iron Defender-25”.
Administrația Trump a aprobat primele pachete de asistență militară americană pentru Ucraina, plătite de aliați în cadrul unui nou mecanism numit PURL.
Potrivit experților, nevoile Ucrainei rămân aceleași ca în lunile anterioare - apărare aeriană, interceptoare, sisteme, rachete și artilerie.
”Aspen European Strategic Forum 2025” reunește, la București, lideri politici, experți în securitate, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai organizațiilor internaționale, într-un dialog strategic despre viitorul Europei.
Ministrul apărării naționale a vizitat o serie de facilități de instruire din garnizoana Galați.
Presa poloneză relata ieri că, în timpul incursiunii dronelor rusești în Polonia, pe 10 septembrie, există și varianta de lucru potrivit căreia clădirea rezidențială din satul Wyryk să fi fost lovită de o rachetă lansată de un F-16, și nu de o dronă rusească.
Recent, tensiunile geopolitice au atins un nou punct critic, atunci când drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Incidentul, care nu a fost izolat, a declanșat o reacție imediată și fermă din partea Alianței Nord-Atlantice. Avionanele de vânătoare au fost ridicate de la sol, spațiul aerian a fost securizat, iar cetățenii de pe flancul estic au primit asigurarea că cerul lor rămâne apărat. Este o demonstrație a eficienței NATO Air Policing, o misiune esențială și continuă, menită să protejeze fiecare centimetru al teritoriului Alianței.
Singura aeronavă de transport militar An-70 care a apucat “să vadă lumina zilei” a fost identificată în zbor spre Polonia, pe 15 septembrie, după cum a semnalat sursa de monitorizare Polish Military Radar pe contul său de X.
Centrul spaniol de vize din Moscova va înceta înregistrarea turiștilor pentru depunerea documentelor și va anula cererile deja depuse, Germania anunțând criterii mai stricte.
