După ce numeroasa diasporă turcă și-a exprimat deja opțiunea la urne, azi sunt chemați la urne cetățenii turci de pe întreg teritoriul țării.
Primele rezultate le vom știi după ora 21 și la 24:00, când televiziunile din Turcia vor anunța datele electorale, care nu vor fi însă oficiale. Până la ora respectivă legea din Turcia supune media unor interdicții cu privire la anunțarea rezultatelor.
Pe lângă alegerea președintelui turcii își vor alege și noul Parlament format din 600 de demnitari.
Sondajele indică o luptă la baionetă între actualul președinte Recep Tayyip Erdogan și liderul opoziției Kemal Kilicdaroglu. Unele studii sociologice îl dau câștigător pe Kilicdaroglu, la o diferență de o cifră. Rămâne însă un clișeu testat deja de atâtea ori în lume: Cel mai bun sondaj e votul.
Pentru a câștiga din primul tur unul din candidați va trebui să-și asigure 50%+1 din sufragii, astfel că e foarte posibil să avem un tur II decisiv.
Recep Tayyip Erdogan, în vârstă de 69 de ani, se află la putere de 20 de ani. Fost primar al Istanbulului, Erdogan a devenit prim-ministru pentru prima oară în 2003. Din 2014 până în prezent este președintele Turciei. Erdogan e al 12-lea președinte al Turciei.
În anii 2000 a inițiat un proces de reforme economice care a crescut economia Turciei de aproape trei ori, dar azi se confruntă cu o criză economică uriașă, cu o rată a inflației de aproape 45% și cu tragedia de proporții după cutremurele din luna februarie care au lovit exact în zona Turciei profunde și în bazinul electoral al lui Erdogan.
Paradoxul e că Erdogan și-a început ascensiunea spre cele mai înalte culmi politice după o altă tragedie, cutremurele din 1999 în urma cărora au murit peste 18.000 de persoane și își poate încheia mandatul tot în urma unei catastrofe naturale.
Pentru prima oară în 20 de ani Erdogan are în față perspectiva reală de a pierde alegerile.
În Turcia Erdogan a creat un sistem autoritar competitiv. Spre deosebire de Rusia, unde Kremlinul a instaurat un sistem eminamente autoritar, opoziția în Turcia există și are posibilitatea să conteste electoral regimul, dar pleacă cu șansa a doua ca urmare a controlului autoritar pe care puterea îl exercită asupra presei și a aparatului de justiție/
Kemal Kilicdaroglu e liderul opoziției, o alianță formată din șase partide cunoscută și sub numele de „Masa celor Șase”.
Supranumit „Ghandi”, Kemal Kilicdaroglu e un fost economist care a devenit pentru prima dată deputat în 2002 pe listele partidului AKP condus de Erdogan. În vârstă de 74 de ani, Kemal Kilicdaroglu reprezintă partidul CHP înființat de fondatorul Turciei moderne Kemal Ataturk.
Kilicdaroglu propune relații mai bune cu Occidentul, reducerea inflației și revenirea la sistemul parlamentar de guvernare. Una din temele de campanie a fost reprezentată de redarea independenței sistemului de justiție.
Totodată, opoziția a folosit tema sensibilă a migrației promițând să rezolve problema celor 2-3 milioane de refugiați.
O miză foarte importantă vor fi și alegerile parlamentare, chiar dacă cele prezidențiale țin capul de afiș. Vor fi aleși 600 de parlamentari. Pragul electoral este de 7%. Partidele care fac parte dintr-o alianță vor accede în Parlament chiar și fără să atingă acest prag.
În ceea ce privește arhitecutura alianțelor, Alianța Populară pleacă cu prima șansă în alegeri. Ea e formată din Partidul Justiției și Adevărului (AKP) - partidul lui Erdogan aflat la guvernare) și alte trei partide naționaliste și islamiste.
Alianța Națiunii din care face parte și Partidul Republican al Poporului și care îl are candidat pe Kemal Kilicdaroglu e formată din șase partide. „Masa celor Șase”.
Mai multe alianțe politice, inclusiv radicale, formate din partide de extremă dreapta sau comuniste, vor lua încerca și ele să intre în Parlament. De urmărit va fi și rezultatul pe care îl va înregistra Partidul Democrat al Poporului (HDP) pro-kurd care la ultimele alegeri a ocupat a treia poziție electorală.
Inevitabil impactul rezultatul alegerilor de azi va depăși frontierele Turciei.
Turcia e un cap de pod între Europa și Asia, nu doar cultural și economic, dar și politic.
Cu o bază militară la Incirlik unde SUA au dislocat focoase nucleare, dar și cu perspectiva de mare jucător la Marea Neagră, rolul geopolitic al Turciei e fundamental.
Ruperea blocajului și dezghețarea relațiilor cu NATO, dar mai ales SUA sunt o miză mare a alegerilor prezidențiale de azi, în contextul în care nici Europa, dar nici SUA, nu își doresc îndepărtarea Turciei. Dimpotrivă.
Și nordul Europei privește cu mare interes alegerile. În funcție de rezultatul lor, ușa Suediei pentru aderarea la NATO se poate deschide mai larg, ori poate rămâne în continuare întredeschisă,
Nu în ultimul rând, rezultatul va avea un impact uriaș în Orientul Mijlociu, unde sub conducerea lui Erdogan Turcia a devenit un actor principal.
Relația cu Rusia și războiul din Ucraina vor fi și ele influențate de alegerile de azi, deși chiar dacă Erdogan va pierde puterea nu trebuie să ne așteptăm la o schimbare radicală de politică externă a Turciei în contextul unor relații economice foarte benefice cu Rusia, ci mai degrabă la o menținere mai bună a echilibrului geopolitic atât cu Apusul cât și cu Răsăritul.
Erdogan vs. Kilicdaroglu va fi și o confruntare ideologică. Neo-otomanismul regimului lui Erdogan și reîntoarcerea la islamism se confruntă cu o poziție kemalistă dominată de laicitatea caracteristică Turciei moderne fondată de Kemal Ataturk.
Reprezentativ în acest sens e că Erdogan și-a încheiat campania la Hagia Sofia (n.a. - Sfânta Sofia, catedrala unde odinioară împărații Bizanțului erau încoronați la Constantinopol) și pe care a retransformat-o în moschee în 2020 ea fiind muzeu din 1935 în urma reformelor lui Kemal Ataturk. De partea cealaltă Kilicdaroglu și-a încheiat campania la mausoleul lui Ataturk.
Însă ideologia nu ține de foame, iar dacă Erdogan va pierde azi alegerile determinante vor fi criza economică, inflația scăpată de sub control și catastrofa din februarie când în urma cutremurelor 55.000 de turci și-au pierdut viața.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministrul Apărării Naţionale urmează să facă, vineri, mai multe precizări cu privire la exerciţiul de mobilizare a rezerviştilor din Bucureşti şi Ilfov, care se desfăşoară în această perioadă, a precizat Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri că a autorizat operațiuni secrete ale CIA împotriva Venezuelei și a luat în considerare atacuri asupra teritoriului venezuelean, stârnind furia autorităților de la Caracas care au denunțat 'loviturile de stat puse la cale de CIA', notează agențiile Agerpres și AFP.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat miercuri că premierul indian Narendra Modi i-a promis că New Delhi va înceta să mai cumpere petrol rusesc, după ce a impus taxe vamale punitive împotriva Indiei, scriu Agerpres și AFP.
Al treilea cel mai mare importator de combustibili fosili rusești, Turcia, reușește să-și scadă achizițiile totale în domeniu cu 13,3% în doar o lună. Pe segmentul produselor rafinate din petrol s-a atins cel mai mic nivel al importurilor din noiembrie 2022.
Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), care a câştigat alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, îl va propune pe profesorulul universitar şi om de afaceri Alexandru Munteanu pentru funcţia de prim-ministru. Anunţul a fost făcut marţi de preşedintele PAS, Igor Grosu, potrivit Agerpres, care citează Radio Moldova.
Washingtonul ar putea transfera Ucrainei între 20 și 50 de rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune.
Serviciile de securitate estoniene au anunțat zilele trecute că un punct de trecere a frontierei din partea de sud-est a țării a fost închis după ce a fost observată în apropiere o unitate armată, ai cărei militari nu purtau uniforme cu elemente de identificare.
Centrul Național de Securitate Cibernetică (CNSC) din Marea Britanie a înregistrat o creștere cu 50% a incidentelor cibernetice de gravitate ridicată față de anul precedent, a relatat Reuters, marți seară.
Germania, sub conducerea cancelarului Angela Merkel, colabora îndeaproape cu Moscova în domeniul militar, cu puțin timp înainte de anexarea Crimeei de către Rusia în februarie și martie 2014.
La poligonul de antrenament Altmark, la nord de Magdeburg, militarii Bundeswehr antrenau pe ruși cum să poarte război eficient, în timp ce compania de armament Rheinmetall spera la acorduri importante cu Rusia.
Planurile includeau accesul ofițerilor ruși la unele documente interne, discuții strategice și schimburi de informații la nivel de comandă, procese rezervate de obicei aliaților NATO.
Media de propagandă chineză a anunțat săptămânile trecute că Beijingul a lansat prototipurile unui sistem de apărare antirachetă conceput pentru a integra informații provenite din spațiu, ocean, aer și sol. Scopul acestuia este identificarea rapidă a potențialelor amenințări, analiza traiectoriilor de zbor și diferențierea între rachetele active și momelile lansate pentru a induce în eroare senzorii.
Un submarin rusesc care transportă rachete Kalibr a ieșit la suprafață în largul coastei Franței.
Textul de mai jos nu este o simplă postare, ci mărturia dramatică a unui fost militar român transformat, din cauza expunerii la uraniul sărăcit în teatrele de operații, într-o persoană cu grave probleme de sănătate și într-un activist singuratic.
Ministerul belarus al Apărării a anunțat că, pe 11.10.2025, președintele Aleksandr Lukașenko a ordonat verificarea nivelului de pregătire pentru luptă al Forțelor Armate ale țării.
Statele Unite ale Americii şi Qatarul au semnat un acord prin care Doha va putea construi o instalaţie care să adăpostească avioane de vânătoare F-15 şi piloţi la o bază aeriană din statul american Idaho, a anunţat vineri secretarul apărării american, Pete Hegseth, informează agențiile Agerpres și AFP.
Coreea de Nord a dezvăluit "cel mai puternic sistem de arme nucleare strategice" al ţării, numit Hwasong-20, în timpul paradei militare organizate la Phenian pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a fondării Partidului Muncitoresc.
China "devine foarte ostilă", a declarat preşedintele SUA, Donald Trump, ameninţând Beijingul cu o creştere "masivă" a taxelor vamale, după ce ţara asiatică a decis să instituie un control şi mai mare asupra exporturilor de tehnologii legate de pământurile rare, relatează Agerpres și France Presse.
Președintele argentinian Javier Milei a readus în atenția internațională revendicarea Argentinei asupra suveranității Insulelor Falkland - numite de argentinieni Insulele Malvine -, în cadrul discursului său susținut pe 24 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, de la New York. Pe un ton vehement, președintele Argentinei a declarat că dorește să reitereze „revendicarea noastră legitimă în materie de suveranitate asupra Malvinelor și a zonelor maritime înconjurătoare, care continuă să fie ocupate ilegal”. Insulele Falkland sunt de facto recunoscute internațional ca teritoriu britanic de peste mări, aflat sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord.
Ucraina, chiar dacă a creat o rețea secretă de sisteme de stocare în baterii, va avea mari probleme cu încălzirea locuințelor, deoarece atacul masiv rusesc asupra instalațiilor din regiunile Harkov și Poltava, de pe 3 octombrie, a privat Ucraina de aproximativ 60% din propria capacitate de producție de gaze.
NATO discută modificări ale regulilor de gestionare a amenințărilor externe, în principal din cauza percepției unei Rusii din ce în ce mai agresive, scrie Financial Times. Referindu-se la declarațiile a patru oficiali anonimi ai alianței militare occidentale, corespondentul FT la Bruxelles a aflat că scopul măsurilor discutate este creșterea costului „războiului hibrid” pentru Rusia.
Rusia a avut capacitatea de a ataca orice parte a teritoriului ucrainean de la începutul invaziei din 2022, dar cursul războiului din Ucraina s-ar putea schimba, odată cu noile drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. Armata ucraineană are deja capacitatea de a lovi facilitățile energetice ale Rusiei. Pentru asta nu e nevoie de prea mult explozibil; câteva kilograme sunt suficiente pentru a provoca pagube majore unei rafinării.
Totuși, în cazul facilităților militare din adâncimea teritoriului Rusiei e nevoie de o putere de lovire crescută, iar racheta de croazieră Flamingo - cu o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și un focos care cântărește o tonă - pare candidatul perfect pentru rolul de gropar al bazelor aeriene, fabricilor militare și al depozitelor de armament rusești.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat în ceea ce privește incidentul de la mijlocul lunii septembrie, când o dronă rusă a intrat aproximativ 20 de kilometri în spațiul aerian românesc, că piloții avioanelor F-16 Fighting Falcon care au interceptat drona, primiseră ordinul de a o angaja. Armata României confirmă pozițiile factorului politic, asta după ce în zilele respective au apărut multe întrebări și scenarii privind angajarea dronei ruse și cine apasă „butonul” final.
Președintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut că apărarea aeriană rusă a lansat rachete spre un avion de linie azer, înainte ca acesta să se prăbușească în Kazahstan în decembrie anul trecut, a informat agenția de știri de stat TASS pe 09 octombrie. E vorba de zborul 8432 al Azerbaijan Airlines (AZAL), prăbușit de Crăciun anul trecut.
Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, efectuează o vizită bilaterală în Statele Unite ale Americii, în cadrul unei serii de consultări politico-diplomatice la nivel înalt.
Vizita marchează un nou pas în întărirea relațiilor strategice dintre România și SUA, într-un context geopolitic complex, în care securitatea și cooperarea economică sunt priorități comune ale ambelor state.
Rusia se pregătește de ani de zile pentru un posibil război cu Alianța Nord-Atlantică și se află acum în „faza zero” - campania de subminare a moralului european înaintea unei posibile confruntări cu NATO.
Faza zero este menită să influențeze populația din Occident (practic, să amplifice sentimentul de panică și cel de nemulțumire), pregătind terenul pentru etapele următoare.
Noua Strategie militară pentru perioada 2025-2035, aprobată miercuri de guvernul premierului Dorin Recean, prevede reorganizarea structurii de forţe, modernizarea echipamentului, dezvoltarea apărării aeriene şi cibernetice, precum şi majorarea treptată a bugetului apărării până la 1% din PIB până în 2034, cu o utilizare eficientă şi transparentă a fondurilor.
Compania europeană de armament Thales şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul de drone neidentificate observate recent deasupra fabricii sale din Belgia, care produce rachete FZ275 LGR de 70 mm.
Trupele Gărzii Naționale sunt deja desfășurate în apropiere de Chicago și ar putea ajunge în Memphis până vineri, a relatat Associated Press, în timp ce președintele american Donald Trump își continuă campania agresivă de combatere a criminalității în orașele mari, indiferent dacă oficialii locali își doresc sau nu prezența Gărzii Naționale.
Rusia a cucerit aproape 5.000 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean în acest an, iar Moscova și-a păstrat inițiativa strategică pe câmpul de luptă, a declarat marți (07.10.2025) președintele rus, Vladimir Putin, în timpul unei întâlniri cu comandanții militari.
Pe 3 octombrie, ministerul bulgar al Apărării a anunțat că două aeronave bulgărești F-16 Block 70 au fost livrate la Baza Aeriană Graf Ignatievo.
Guvernul landului german Bavaria a aprobat marți un proiect de act normativ care le va permite polițiștilor să tragă asupra dronelor, după ce săptămâna trecută operațiunile aeroportului din München au fost perturbate de apariții misterioase de drone, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Ruşii continuă tentativele de a încercui oraşul Pokrovsk (estul Ucrainei) şi au adus noi trupe, aproximativ 11.000 de militari, în jurul acestuia, potrivit Corpului 7 de reacţie rapidă al Forţelor Aeropurtate Ucrainene, citat de agenția ucraineană Unian.
România și Ucraina doresc să colaboreze în domeniul producției militare, în special în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE.
Ucraina a propus României implementarea unor proiecte comune.
Printr-o mișcare strategică ce-şi propune sa redefinească viitorul luptei aeriene, gigantul american Lockheed Martin forțează o modernizare radicală a actualelor flote de avioane F-35 Lightning II și F-22 Raptor. Compania nu mai așteaptă programele tradiționale de achiziții și pariază pe o strategie de tip „home run”: investește masiv, din fonduri proprii, pentru a integra tehnologii de generația a șasea în platformele care formează deja coloana vertebrală a puterii aeriene americane.
Reducerea prezenței militare americane în Europa, anunțată miercuri de România, este o ajustare, a declarat un oficial NATO.
Exclusă din programul F-35 Lightning II după ce a continuat achiziția de sisteme S-400, Turcia s-a văzut în situația ingrată de a căuta soluții pentru modernizarea forțelor aeriene în contextul în care flota sa de F-16 este îmbătrânită. După ani de negocieri și blocaje, Turcia a ales varianta europeană Eurofighter Typhoon. Detaliile achiziției, inclusiv cele tehnice, sunt cel puțin interesante.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
Deși are mari probleme pe frontul de Est, Ucraina reușește să lovească tot mai des în adâncimea teritoriului rus, inclusiv în regiunea Moscova. Totuși, ucrainenii susțin că deși au capacitatea de a lovi inclusiv Kremlinul, aceștia explică de ce nu o vor face, nefiind nici rentabil. În contextul în care oricum Moscova e azi cel mai bine apărat oraș al Rusiei.
Ministrul Ionuț Moșteanu a declarat într-o conferință de presă că reducerea trupelor americane din România nu înseamnă o retragere a prezenței americane, iar „prezența aliaților e considerabilă în România”, fie că vorbim de SUA sau statele europene. Ionuț Moșteanu a subliniat că principala forță care apără țara e Armata României.
Avioane de vânătoare poloneze au fost trimise marți pentru a intercepta un avion rusesc Ilyushin Il-20 care efectua o misiune de recunoaștere în spațiul aerian internațional deasupra Mării Baltice.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
Bulgaria și gigantul european al apărării Rheinmetall au semnat un acord în valoare de peste 1 miliard de euro pentru construirea unei fabrici în țară care va produce praf de pușcă și obuze de artilerie de 155 mm.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Administrația Trump pare să își regândească echilibrul prezenței sale militare în Europa de Est, iar România se află în centrul acestei recalibrări. Iar surse neoficiale arată că Polonia e garantată, România nu.
Trupele ruse au primit ordin să “elibereze” Pokrovskul până la jumătatea lunii noiembrie. Acest lucru a fost anunțat de ziarul britanic The Financial Times (FT), care notează că pierderea acestei fortărețe a Forțelor Armate ale Ucrainei va permite trupelor ruse să avanseze în direcții noi.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază îngrijorătoare, odată cu confirmarea faptului că trupele nord-coreene nu doar că sunt prezente în Rusia, dar participă activ la operațiuni militare împotriva Ucrainei.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat prima utilizare în luptă a rachetelor Flamingo și Ruta. El a informat apoi că Ucraina planifică mai multe teste cu aceste arme în acest an.
Ucraina face un salt strategic major, trecând de la statutul de beneficiar de armament occidental la cel de partener industrial în producția acestuia. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat un acord „istoric” cu Suedia pentru localizarea producției avioanelor de vânătoare JAS 39 Gripen pe teritoriul ucrainean.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Ca parte a planului său ce redefinește autonomia sa militară și trimite un semnal puternic pe flancul estic al NATO, Polonia a oficializat marți un acord crucial de transfer tehnologic cu gigantul sud-coreean Hyundai Rotem. Polonezii susţin că acordul nu este doar o achiziție, ci o resuscitare strategică a bazei industriale de apărare: Varșovia va produce și întreține pe plan local tancurile K2PL, un pilon al viitoarei sale forțe blindate.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Companii din Lituania, Letonia și Estonia furnizează în secret combustibil navelor flotei din umbră rusești care transportă petrol sancționat prin Marea Baltică, a dezvăluit o investigație a postului public de radio lituanian LRT.
Germania intenționează să achiziționeze arme pentru sectoarele terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic în valoare de 377 de miliarde de euro.
Președintele american Donald Trump, în cadrul turneului său în țările asiatice, s-a întâlnit marți, 28 octombrie, cu noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi.
Compania petrolieră rusă Lukoil intenționează să își vândă activele externe ca răspuns la sancțiunile impuse acesteia și filialelor sale de către Statele Unite săptămâna trecută.
Marea Britanie și Turcia au semnat astăzi un acord major de apărare, în valoare de până la 8 miliarde de lire sterline, pentru livrarea a 20 de avioane de luptă multirol Eurofighter Typhoon către Forțele Aeriene Turce. Primele aeronave sunt așteptate să fie livrate începând cu anul 2030.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
Propagandiștii ruși au distribuit din nou informații false cu privire la presupusa capturare a orașului Rodînske din regiunea Donețk, o tactică menită să amplifice iluzia de succes pe front. Realitatea de pe teren, confirmată de forțele ucrainene, demontează însă aceste pretenții.
Pe fondul unei strategii accelerate de înarmare și modernizare a forțelor sale, Polonia face un pas major, devenind un hub de producție pentru tehnologie militară de ultimă oră. Compania poloneză de stat Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ) și gigantul american de tehnologie de apărare Anduril au semnat un acord strategic pentru dezvoltarea și producția a unei versiuni modificate a rachetei de croazieră Barracuda-500M.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
