Abia acum două săptămâni, epoca lui Donald Trump a explodat, doar atunci când raportul Mueller l-a exonerat complet de una dintre cele mai grave acuzații pe care un președinte american le putea purta pe umerii săi și anume pactizarea cu Rusia. Decizia de nevinovăție a permis ca viteza de reacție politică a președintelui american să se schimbe radical. A dat afară un secretar de stat, pe cel al securității interne, prea apropiat de școala ideologică a lui Soros, l-a demis pe directorul Secret Service (serviciul prezidențial american de pază a demnitarilor). Directorul respectiv a dat semne de oboseală pierzând efectiv un spion chinez prin Mar-a-Lago (palatul preferat al familiei Trump), detectat la timp doar de aparatul de securitate privat al domeniului (păcat impardonabil pentru un președinte trecut prin doi de ani de anchete), a cerut plecarea a peste 100 de asistenți și înalți funcționari din cadrul birocrației politice din Washington, a golit de esența puterii lor pe toți ambasadorii SUA din străinătate ostili lui și rămași din timpul lui Obama. Mai mult, se aude din ce în ce mai insistent că nici secretarul de stat Pompeo nu se simte confortabil după eșecul ultimei discuții a lui Trump cu dictatorul Nord Korean Kim Jong Un. Dar cea mai interesantă decizie este continuarea, cu toate riscurile, a construcției zidului la granița sudică, exacerbând reacția schizofrenică a democraților. Trump și-a aruncat opoziția democrată și pe cea din propriul său partid în haos, pentru că eliminând pericolul loviturii de stat împotriva lui, acesta își sumă direct și fără menajamente puterea imensă pe care un președinte al SUA o are.
În doar două săptămâni fulgerului ocupantului din Biroul Oval a lovit cu o eficiența demnă de măreția puterii americane. Pe plan international, Trump a acționat cu o rapiditate năucitoare. După decenii și prin decizia lui, înălțimile Golan au devenit teritoriul național isrelian iar Gărzile Revoluționare Iraniene, brațul terrorist armat al regimului mulahilor au fost declarate organizație teroristă.
Desemnarea IRG ca organizație teroristă îl eliberează pe președintele american din chingile internaționale care guvernează conflictele armate clasice și îi lasă efectiv numai lui decizia de folosire a forței împotriva Iranului. Escaladarea discursului Casei Albe în privința Iranului, alături de vizita fulger a lui Bibi Netanyahu la Moscova (unde Putin a făcut totul pentru a îl asigura niciun soldat al Gărzilor Revoluționare Iraniene, tocmai desemnate teroriste de Trump nu se va apropia de granița cu Israel prin Siria, declarând că va fi zidul de care se va lovi oricine va încerca să atace statul evreu), a dus la victoria netă a acestuia în alegerile de acum două zile. Prin victoria lui Bibi, Donald Trump a arătat că știe să joace letal. A mai demonstrat că nu are nevoie de timp îndelungat pentru a lua o hotărâre. Iar acest lucru trebuie să fie semn de extremă îngrijorare pentru conglomeratul European, susținător al Iranului și politicilor anti israeliene ale acestuia. În plan intern ca și în plan extern, dintr-o dată SUA au un președinte puternic și absolut legitim.
Asistăm la mișcări fundamentale, pregătite în surdină și sub secretul cel mai bine păzit. Donald Trump mai are de câștigat un nou mandat pentru a recupera cei doi ani de stagnare. Dar următorii doi ani, din primul mandat, vor fi mai dinamici, dacă nu mai nimicitori ca niciodată. Trump va apăsa pe pedala de accelerație cum nimeni la Casa Albă nu a mai făcut-o în ultima jumătate de secol. Cu economia care a explodat pur și simplu, cu somajul mai mic ca cel din 1969, cu rezultatele excepționale obținute din re-negocierea tratatelor internaționale și în special, cele cu China și Uniunea Europeană, Trump va trebui să rezolve două probleme geo-politice cruciale pentru echilibrul trans-atlantic și amplasarea fermă a SUA în spațiul Indo-Pacific. Brexit și pacea în Orientul Mijlociu reprezintă biletul intrării în istorie a lui Trump. Rezolvarea acestor două conflicte va avea ca efect direct relegarea puterii conglomeratului European la un nivel inferior și aducerea Rusiei, Indiei și Turciei la nava mama comandată de către SUA. O astfel de strategie, enormă ca teritoriu și practic revoluționară, va permite ca SUA să aibă un singur și permanent rival, și anume China.
Primul dosar este cel pe care Trump nu și l-a dorit niciodată, dar l-a moștenit de la administrația Obama. Pacea dintre Israel și Palestina este dosarul cel mai viciat de calamitatea diplomatică reprezentată de doi secretari de stat succesivi și anume Hillary Clinton și John Kerry. Două produse americane de laborator ideologic care au reușit, prin eforturi metodice și acțiuni subversive, să pună în pericol nu numai existența statului evreu dar să și provoace daune inimaginabile intereselor fundamentale de securitate ale SUA. După pierderea alegerior din 2016, aceștia doi au creat o strategie, la a cărei implementare au participat enorm de mulți membri ai statului subteran american. Atât Iranul cât și Europa au fost consiliate să aștepte patru ani, durata mandatului lui Trump. Metoda de așteptare a fost înghețarea oricărei inițiative internaționale a lui Trump, iar pe plan intern se proconizase ca ancheta Mueller să dureze mulți ani astfel obținându-se un blocaj politic complet. Strategia a dat roade, primii doi de mandat fiind efectiv pierduți pentru administrația Trump. Singura țară care nu a acționat conform planului a fost China, care având strategia sa proprie de expansiune, nu avea de ce să aștepte ani de zile, luînd decizia să negocieze cu Trump direct. Iar rezultatele acestor negocieri vor fi catastrofale atât pentru Europa cât și pentru oricine a participat la sabotarea puterii lui Donald Trump.
Acest dosar aparține, prin natura funcției sale, lui Donald Trump să îl rezolve. Cu Bibi ferm la cârmă în Ierusalim, cu o lume arabă care pare a fi înțeles ca dușmanul nu este America ci lupta sectară dintre șiiți și suniți (incluzând arsenalul nuclear iranian), cu o Rusie mai mult decât doritoare să scape de pacostea ideologică a birocrației europene și avansul economic chinez, Trump are o șansă unică de soluționa, pentru generații, imensul deficit de securitate din Orientul Mijlociu. Este aproape sigur că după alegerile europarlamentare, unde euroscepticii (întărâtați de politica anti britanică dictată de către Berlin și Paris) vor câștiga avans, SUA vor prezenta noul lor plan de pace.
Iar la masa respectivă cel puțin Egipt, UAE, Arabia Saudită și India vor aplauda proiectul trumpian. Pentru puterile europene, strategia lui Trump va fi o înfrângere totală și umilitoare, pentru că va însemna excluderea totală și imediată a influenței europene (ori ca putere individuală ori ca și conglomerat) din Orientul Mijlociu. Cu o Mare Britanie la pământ și un prim ministru incapabil să formuleze o soluție pentru un Brexit de success, cu o Italia care acceptă banii Chinei și cu o Germanie dependentă ca un diabetic de gazul rusesc, Europa nu va avea resursele culturale, politice sau militare pentru a își păstra și măcar aura de negociator în zonă. Siria este dezastrul lui Obama, dar Ucraina reprezintă eșecul total al Berlinului și birocrației de la Bruxelles. Ca atare puterile globale și cele regionale (din Orientul Mijlociu) nu vor apela la Europa pentru a substanția planul lui Trump. Din contra, vor scoate din joc orice formula europeană. Singura țară care va putea riposta, neconvingător totuși, va fi Franța, care are o influență semnificativă (deși redusă în ultimii ani) în Africa franceză post colonială. Ironia va fi ca Trump să accepte revolta franceză, numai pentru a placa aroganța de dulap a Germaniei și insultelor sponsorizate, în ultimii ani de către aceasta, transmise prin birocrația de la Bruxelles.
Al doilea dosar și cel mai complex din punct de vedere al reașezării geo-politice americane post belice este Brexit. Fără a susține relația specială pe care Ronald Reagan și Margaret Thatcher au construit-o, Donald Trump va fi obligat să sprijine o cît mai lină ieșire din Europa a insulelor britanice. Fără un acord viabil cu Uniunea Europeană, Brexit poate însemna un dezastru nu numai economic dar și simbolic pentru SUA. Pentru un secol, cele două puteri trans-atlantice au fost nu numai aliate dar au avut interese comune mult mai profunde decât cineva ar crede. Faptul că amandouă au reprezentat linia de unitate indestructibilă din timpul războiului rece face ca aceste două țări să fie sincronizate până la identitate.
Cu toate aceste legături istorice, provocarea Indo-Pacifică pe care SUA o întâmpină de ceva timp, a făcut ca Londra să își piardă treptat și iremediabil rolul de cel mai mare port avion american peste Atlantic. Simplu, SUA au pivotat spre spațiul Indo-Pacific, lăsând cele două țărmuri ale Atlanticului fără rol strategic. Mai mult, în noua configurație mondială, SUA au nevoie de valorizarea unui nou partener, dacă se poate tot vorbitor de engleză. India devine astfel prima opțiune atât ca mărime cât și ca resurse. Acest fapt duce la reducerea severă a importanței întregului conglomerat economic European.
Astfel, prin Brexit, Londra își reduce șansele de a reprezenta o forță pro-americană reală în fața unei uniuni europene din ce în ce mai anti americane. Pentru că SUA vor dialoga pe temele sale de securitate principale doar cu Rusia, pentru că Germania devine din ce în ce mai dependentă de gazul rusesc, Donald Trump nu va mai dori să despartă Europa în două, plătind securitatea lapaușal și fiind înjurat zilnic de cei pe care îi apără. Continuarea vechii rupturi est-vest, dată de existența a două sisteme ideologice aflate în conflict, nu mai este favorizată de către actuala administrație. Ca atare, conglomeratul European va fi tratat ca un întreg, fără favorurile militare sau comerciale cu care Occidentul a fost obișnuit timp de decenii și pe care esticii le doresc acum, maximizând ideologia războincă cu Rusia.
SUA știu că Rusia va negocia, iar Moscova așteaptă exact momentul. Europa a demonstrat că nu dorește influența americană, dar nu are cum să piardă securitatea gratuită a unchiului Sam. De altfel, Donald Trump a făcut publică această analiză iar răspunsul european a fost un dezastru provocat și inutil. Tocmai de aceea dosarul Brexit devine cu atât mai important pentru noile orientări americane. Pentru că el devine sâcâitor în toate variantele. Trebuie remarcat că nici democrații americani nu mai au nevoie de Londra. Administrația Obama a dovedit-o cu prisosință prin reducerea treptată a relațiilor speciale dintre cele două țări. Calculul statului subteran, de distrugere a lui Trump, nu prevedea deci salvarea insulelor britanice. Am putea spune că, de fapt, pregătea o cădere cât mai violentă și mai rapidă. Pentru administrația Trump va fi din ce în ce mai greu să investească în viitorul britanic pentru simplul motiv că nu vor exista foloase directe și imediate, căci de cele de lungă durată nici nu poate fi vorba. În era inteligenței artificiale, submarinele atomice își pierd eficiența. Caracterul mercantil imprimat politicii externe americane încă din timpul administrației democraților se va opune unei relansări a relației, profitabile până acum câțiva ani, dintre cei doi vechi parteneri. Fără o astfel de relansare, Marea Britanie va redeveni insulară, cu pretenții de imperiu inexistent și cu un mecanism socio-economic anchilozat. Riscul prăbușirii acestei țări este real, iar SUA nu au pentru moment, niciun fel de soluție.
Marea descătușare a lui Donald Trump, blocată până acum de statul subteran, va provoca destinul a două continente. Cei care au îndurat mojicia progresistă, insultele europene și aroganța neo-marxistă a globaliștilor vor fi necruțători. Pentru Europa și modelul birocratic ilegitim impus de către Berlin, vin vremuri extrem de grele. Pentru Orientul Mijlociu o șansă istorică poate fi ratată, căci un cuplu atât de sudat ca cel format dintre Donald și Bibi nu se va mai găsi ușor. Singurii care rămân în picioare vor fi cei doi mari: SUA și China. Cele două hiper puteri sunt la fel de mercantile și la fel de sigure pe amprenta lor modială. Doar între cei doi împărați se va juca construcția secolului XXI.
P.S. Un singur român pare a fi înțeles ceva din ceea ce urmează. Tăriceanu si-a cumpărat singur biletul de avion, și-a pregătit merinde de acasă, a plătit intrarea la bal și s-a dus blând, supus la o întâlnire cu Pence. În următorii ani, poza aceea cu Pence, vitriolată de tot felul de neica nimeni din România și invidiată de chiar partenerii lui de coaliție va conta. Se prea poate ca România să mai aibă o șansă.
Notă: Titlul aparține redacției, textul și opinia aparțin autorului
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Din când în când este bine să ne reamintim de eroii noștri, să le privim faptele cu atenție și să le înțelegem semnificațiile și ecoul în timp. Unii dintre ei au activat în „Careul de Aşi”, porecla dată celei mai renumite unități a Marinei Regale Române din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Negociatorii ruşi la discuţiile de pace de la Istanbul au cerut Ucrainei să-şi retragă trupele din toate regiunile ucrainene revendicate de Moscova înainte ca Rusia să fie de acord cu o încetare a focului, a declarat sâmbătă pentru Reuters un înalt oficial ucrainean familiarizat cu discuţiile.
În topul succeselor militare realizate de Ucraina în cei peste trei ani de război declanșat de Federația Rusă se numără cu siguranță cel pe mare. Azi, Flota rusă de la Marea Neagră e ținută, la propriu, în șah și împinsă, departe de linia frontului. Fără nicio navă de suprafață sau fără submarine, ucrainenii au reușit să scufunde zeci de nave mai mari sau mai mici ruse, folosindu-se de drone sau rachete. Inclusiv „mândria” Flotei ruse de la Marea Neagră, crucișătorul Moskva, a fost scufundat. Dar în 2022, în primele etape ale invaziei pe scară largă, lucrurile stăteau diferit. Ucrainenii povestesc cum rușii au ajuns în zona României, dar dezvăluie și câte nave ruse de luptă mai sunt azi în Crimeea ocupată.
Statele Unite se confruntă cu o probabilitate tot mai mare a unui conflict militar major cu China în următorii ani, un scenariu care, spre deosebire de angajamentele externe recente, ar putea avea repercusiuni directe și disruptive pe teritoriul american. Aceasta este avertizarea tot mai apăsată transmisă de oficiali militari de rang înalt, pe măsură ce tensiunile legate de Taiwan continuă să escaladeze, iar Beijingul își accelerează pregătirile militare.
Statele Unite ale Americii vor începe discuții cu aliații europeni privind o posibilă reducere a numărului de trupe americane staționate pe continent, a anunțat vineri ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker. Aceste discuții sunt planificate să demareze "mai târziu în acest an", după summitul NATO din iunie de la Haga, a precizat Whitaker.
Rapoarte apărute în luna mai 2025 indică o intensificare semnificativă a desfășurărilor de trupe rusești și o expansiune rapidă a infrastructurii militare de-a lungul graniței cu Finlanda. Această activitate, confirmată de imagini satelitare și surse de informații occidentale, stârnește îngrijorări majore în rândul NATO și al statelor vecine, semnalând o potențială schimbare strategică în regiune ce amintește periculos de mult de preludiul invaziei din Ucraina din 2022.
Boris Johnson, fostul prim-ministru al Marii Britanii, a lansat critici dure la adresa politicienilor occidentali din perioada mandatului președintelui Joe Biden, afirmând că le-a lipsit "curajul" de a sprijini pe deplin Ucraina în timpul războiul de agresiune declanşat de Rusia. Comentariile sale vin într-un moment crucial, marcat de propuneri recente de negocieri de pace și de incertitudini legate de viitorul sprijin occidental.
Ca o dovadă a performanțelor remarcabile obținute în lupta pentru apărarea spațiului aerian național, un sistem de apărare antiaeriană IRIS-T, operat de o unitate a Comandamentului Aerian Vest din cadrul Forțelor Aeriene Ucrainene, poartă acum cu mândrie însemnele cu siluetele țintelor inamice doborâte. Pe lansatorul acestui sistem modern, ucrainenii au pictat 32 de siluete reprezentând rachete de croazieră doborâte și o siluetă distinctă a unei drone de atac, fiecare marcaj simbolizând o "distrugere" confirmată în timpul atacurilor aeriene rusești.
Unități ale Gărzii Naționale Ucrainene primesc acum tancuri Leopard de fabricație germană, parte a unei revizuiri tactice majore în modul în care Ucraina își desfășoară forțele blindate. Această schimbare strategică, raportată de publicația Forbes, vine după ce Ucraina a pierdut peste 1.000 de tancuri în fața atacurilor rusești cu drone, forțând liderii militari să regândească complet războiul cu tancuri pentru un câmp de luptă dominat de aeronave fără pilot.
Când Rusia a anexat Crimeea în 2014, a confiscat o mare parte din marina militară a Ucrainei, paralizând forțele navale ale Kievului. Zece ani mai târziu, din cenușa acestei lovituri strategice a răsărit o inovație remarcabilă: dronele maritime, arme cu un raport cost-eficiență de 200 la 1, care au reușit nu doar să alunge flota lui Putin din apele Peninsula Crimeea, ci s-au îndreptat chiar și împotriva forțelor aeriene rusești.
Franţa este "pregătită să deschidă" o discuţie privind desfăşurarea de avioane franceze înarmate cu "bombe" nucleare în alte ţări europene. Este ceea ce fac americanii fac în ceea ce privește umbrela atomică din perspectiva aviației militare. Dar cât de real este acest scenariu? Amintim că avioanele franceze Mirage 2000N și Rafale în standardul F5, cel mai modern standar al Rafale aflat în dezvoltare, integrează bombe nucleare.
Serviciul de informații al Apărării (GUR) din Ucraina a publicat imagini care confirmă utilizarea inovatoare a sistemelor sale de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune S-200 pentru atacuri împotriva forțelor rusești. Înregistrarea video, făcută publică azi, prezintă procesul complex de pregătire a acestor rachete pentru lansare, incluzând încărcarea lor pe platforma de lansare, culminând cu secvența de lansare propriu-zisă.
În contextul alegerilor prezidenţiale din România, importanța strategică a țării noastre pentru SUA și NATO devine tot mai evidentă. Experţii subliniază că viitorul mediului de securitate din Marea Neagră se va decide în România, un aliat al SUA aflat în primă linie în fața agresiunii ruse. În ultimii ani, baza aeriană Mihail Kogălniceanu a devenit un hub esențial pentru operațiunile SUA și NATO, protejând libertatea de navigație și infrastructura critică.
NATO trebuie să implementeze schimbări drastice la nivelul capabilităților sale de război electronic (EW) dacă dorește să învingă Rusia într-un viitor posibil conflict, avertizează un reprezentant al Alianței. Acesta a subliniat incertitudinea privind accesul pe viitor la sistemele militare americane. Bas Nieuwenhuijse, președintele departamentului maritim EW al NATO, a declarat în cadrul unei conferințe organizate la Roma că, deși o victorie este posibilă, aceasta necesită o schimbare fundamentală în modul în care NATO operează într-un mediul de luptă bazat pe război electronic și în ceea ce privește capabilitățile EW maritime.
La 6 mai 2025, secretarul Armatei SUA, Daniel Driscoll, a anunțat o schimbare semnificativă în desfășurarea operațională a tancurilor de luptă principale M1 Abrams, recunoscând natura evolutivă a războiului modern. Inspirându-se din lecțiile conflictului din Ucraina, Driscoll a subliniat necesitatea ca tancurile să se adapteze la amenințarea crescândă reprezentată de dronele ieftine. Această pivotare strategică subliniază angajamentul Armatei de a-și păstra capacitățile blindate, abordând în același timp provocările emergente de pe câmpul de luptă.
Cu o lună înainte de summitul de la Haga, Președintele Comitetului Militar al NATO declarat că nu are nicio indicație că Statele Unite își vor retrage forțele dedicate planurilor de apărare ale alianței și le vor muta în zona indo-pacifică.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a lansat un avertisment tranșant către aliații occidentali ai Ucrainei: modelul de război al NATO este depășit și necesită o revizuire radicală pentru a se adapta la realitățile dinamice ale câmpului de luptă modern. În cadrul Conferinței de Apărare de la Londra, desfășurată la King's College London, Zalujnîi a subliniat necesitatea unei transformări profunde a tacticilor, organizarii, doctrinelor, instruirii și bugetelor militare ale Alianței Nord-Atlantice.
Un articol recent publicat în revista Spectator, semnat de mai mulţi experţi militari, aduce în prim-plan necesitatea ca Regatul Unit să ia în considerare extinderea arsenalului său nuclear ca răspuns la amenințările emergente din partea Rusiei și Chinei. Autorii subliniază riscul in crestere reprezentat de armele nucleare non-strategice, care pot fi utilizate în scenarii tactice de mică amploare, spre deosebire de loviturile strategice de anvergură.
Imagini din satelit recent realizate au scos la iveală o intensificare semnificativă a activității militare rusești în apropierea graniței de est a Finlandei. Analizele indică o creștere a numărului de cazărmi pentru trupe, desfășurarea de aeronave și construcția de infrastructură în baze militare cheie din regiune. Imaginile, obținute de postul public de televiziune suedez SVT de la compania Planet Labs, surprind activitate rusă în patru locații distincte: Kamenka, situată pe istmul Karelia, Petrozavodsk, Severomorsk-2 și Olenya. Aceste descoperiri sugerează că Rusia își consolidează prezența militară în zonă ca răspuns la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Apelul Ucrainei și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile a fost respins de Moscova care propune, în schimb, negocieri fără condiții.
Într-o vizită cu miză uriașă în Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să obțină promisiuni de investiții în valoare de peste 2 trilioane de dolari din partea liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar.
Polonia urmează un program de înzestrare bazat pe un plan bine definit care o va propulsa în topul forțelor terestre europene în următorul deceniu. Dar cu suflarea imperialismului rus în ceafă, Polonia are norocul și unor vecini regionali puternici.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 9 mai 2023, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
La optzeci de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, moștenirea sângeroasă a conflictului continuă să modeleze politica internațională, alimentând tensiuni și conflicte în diverse regiuni ale lumii. După cum subliniază istoricul Antony Beevor într-un articol recent publicat in revista Foreign Affairs, "istoria rareori este ordonată", iar "lucrurile neterminate dintr-o perioadă persistă în următoarea".
E.S. domnul Ihor Prokopchuk, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, într-un editorial opinie semnat pentru DefenseRomania, vorbește despre contribuția Ucrainei la victoria împotriva Germaniei naziste, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria celui de-al Doilea Război Mondial. Excelența Sa subliniază și faptul că azi Ucraina și ucrainenii „se află din nou în fruntea unei confruntări geopolitice între forțele revanșarde și lumea liberă”. Ucraina rezistă azi eroic „rașizmului, care întruchipează neoimperialismul, combină caracteristicile fascismului și bolșevismului, revanșardismului și xenofobiei”.
Într-o demonstrație uimitoare de inovație și pricepere tactică, Ucraina ar realizat o premieră mondială prin utilizarea unor nave de suprafață fără echipaj (USV) echipate cu rachete pentru a doborî două avioane de luptă rusești avansate Su-30 Flanker deasupra Mării Negre la începutul lunii mai 2025. Aceste doborâri fără precedent marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile antiaeriene ale Ucrainei și indică o schimbare revoluționară la nivelul doctrinelor de război naval și aerian.
În timp ce Rusia arată reticență față de planul de pace al SUA privind răboiul ruso-ucrainean, Washingtonul începe să schimbe tonul față de Moscova, demonstrând încă o dată puternica versatilitate a politicii externe americane în epoca Trump.
Un îndemn corect sau un calcul greşit? Josep Borrell, fost Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, scrie într-o analiză politică ca după opt decenii de parteneriat strâns, europenii se adaptează cu dificultate la actualul președinte al SUA, Donald Trump, care se comportă ca un autocrat rus.
Andrii Yermak, șeful Biroului Președintelui ucrainean, a declarat într-un interviu acordat publicației germane Die Zeit că Ucraina este pregătită să se așeze la masa negocierilor de pace cu Rusia, dar numai după implementarea unei încetări complete a focului. Declarațiile sale, publicate și pe canalul său Telegram, subliniază poziția fermă a Kievului în contextul conflictului prelungit.
Partidul Republican sau GOP (Grand Old Party) se confruntă cu o lipsă de direcție clară în politica externă, în ciuda aparentei confruntări între intervenționiști și adepții reținerii. În realitate, problema majoră este lipsa unei politici externe coerente și atractive pentru alegătorii indeciși, în special pentru cei care l-au susținut pe Trump în statele-cheie (swing states) și care l-au trimis de fapt pentru a doua oară la Casa Albă.
Testele, efectuate la mijlocul lunii mai, sunt evaluate ca fiind extrem de reușite. „Racheta balistică a acoperit aproape 300 km și a distrus un post de comandă rusesc.”
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut un nou în modernizarea parcului auto al Armatei României, achiziționând 24 de autovehicule tactice blindate VAMTAC ST5 BN2 de la producătorul spaniol Uro Vehículos Especiales S.A. (UROVESA). Contractul, în valoare de aproape 10 milioane de euro plus TVA, a fost atribuit direct, prin negociere, de către compania de stat Romtehnica.
Într-un mesaj postat pe contul de pe rețeaua de socializare Telegram, Forțele Aeriene ale Ucrainei au informat, pe 07.06.2025, că armata ucraineană a doborât un avion de vânătoare rusesc de tip Su-35 în regiunea Kursk.
Preşedintele parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a avertizat sâmbătă cu privire la o escaladare a tensiunilor dintre ţara sa şi Germania într-un mesaj adresat parlamentarilor de la Berlin, informează Agerpres și DPA.
Megan Mobbs, fiica reprezentantului special al lui Trump, Keith Kellogg, a comentat bombardamentul masiv din 6 iunie 2025 efectuat de trupele rusești asupra Ucrainei.
Indiferent cât de impresionant va fi AbramsX, probabil că nu va merita niciodată costul programului, într-o eră a războiului cu drone avansate și arme antitanc de ultimă generație. Cel puțin asta e concluzia unor experți militari americani. Nu înseamnă desigur că e însă poziția corectă, dar există argumente pro și contra în ceea ce privește viitorul armei tanc.
Fostul ministru de Externe și actual consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, Cristian Diaconescu, a lansat un avertisment ferm cu privire la implicațiile regionale ale războiului din Ucraina, subliniind că prăbușirea Kievului ar putea deschide calea unor amenințări directe la adresa Republicii Moldova și chiar a României.
Unii legiuitori americani nu înţeleg amploarea campaniei de reînarmare a Rusiei, a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz, la o zi după ce a purtat discuţii cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, relatează Agerpres și Reuters.
Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a finanțat o mare parte din campania prezidențială a lui Donald Trump din 2024. Trump l-a numit pe Musk la conducerea efortului de reducere a personalului federal și de diminuare a cheltuielilor, dar ulterior relațiile dintre cei doi s-au răcit iar Musk a părăsit administrația. Trump i-a oferit o ieșire decentă și onorantă, lăudându-l pentru munca depusă, dar ulterior Musk a avut câteva ieșiri uluitoare la adresa lui Trump, atacuri greu de imaginat acum câteva luni.
Atacul cu drone asupra aerodromurilor militare rusești din weekend a demonstrat capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în adâncimea Rusiei, potrivit unui oficial anonim al NATO. “El a arătat că Rusia este vulnerabilă, chiar dacă președintele Putin crede că va câștiga războiul”, a declarat sursa reporterilor la Bruxelles. Aceasta a numit operațiunea un punct de cotitură în război și a subliniat faptul că dronele în valoare de 400 de dolari fiecare au provocat pagube totale de șapte miliarde de dolari. Oficialii NATO se așteaptă ca Rusia să se răzbune și să intensifice atacurile, în special asupra infrastructurii critice a Ucrainei.
Pentru prima dată în România, Institutul American de Diplomație și Drepturile Omului (USIDHR) aduce la București unul dintre cele mai apreciate programe de certificare diplomatică.
La doar trei luni după anunțul privind semnarea primului contract de export pentru avioanele Su-57E (E, de la varianta pentru export), rușii anunță nu doar că prima unitate va fi livrată anul acesta, ci și că avionul va începe să fie operat în 2025.
Un studiu recent, publicat în mai 2025 de influentul think-tank International Institute for Strategic Studies (IISS), intitulat „Defending Europe Without the United States: Costs and Consequences”, trage un semnal de alarmă categoric privind viitorul apărării europene în cazul unei retrageri a sprijinului militar american. Raportul, o analiză detaliată a scenariilor și implicațiilor lunarii unei astfel de decizii, subliniază că statele europene s-ar confrunta cu deficite masive de capacitate și cu costuri financiare astronomice pentru a compensa absența Statelor Unite.
![Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].](https://media.defenseromania.ro/image/202309/w322h220/rusia-productie-tancuri_71995000.jpg "Linia de producţie a celui mai important producător de vehicule blindate - compania rusă Uralvagonzavod [UVZ].")
Războiul dintre Rusia și Ucraina a escaladat dramatic în ultimele săptămâni. Cu toate acestea, politica occidentală rămâne ancorată în presupunerea periculos de greșită că economia Rusiei se va prăbuși sub costul uluitor al militarizării, al creșterii economice anemice și al scăderii prețurilor petrolului. Președintele Vladimir Putin nu are nicio intenție de a demilitariza economia, chiar dacă luptele din Ucraina s-ar încheia. Kremlinul își propune să-și facă mașina de război mai mare și mai bună, fiind gata să sacrifice calitatea vieții rușilor obișnuiți pe parcurs și este puțin probabil să întâmpine o rezistență semnificativă.
În timp ce Rusia ataca oraşele ucrainene cu rachete, un incident major a avut loc în noaptea de 6 iunie la aeroportul din regiunea rusă Briansk, utilizat exclusiv în scopuri militare de la începutul invaziei ruse. Atacul a declanșat o explozie masivă, urmată de o detonare puternică repetată, indicând distrugerea aviației de transport ruse și a unor depozite de muniții valoroase. Autoritățile ruse au emis anterior avertizări privind un posibil atac cu drone. Zona exploziilor a fost rapid și precis localizată de analiştii OSINT.
„Astăzi am pus bazele unor contacte personale și politic foarte bune și fructuoase”, a declarat cancelarul Germaniei după întâlnirea președintele SUA."Today I laid the foundations for some very good and fruitful personal and political contacts," Germany's chancellor said after the US President.
În cursul nopții de 06.06.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat, în special, obiective aparținând armatei și serviciilor speciale ucrainene, dar și facilități energetice. Au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, între care drone, rachete de croazieră și rachete balistice.
La data de 4 iunie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au testat cu succes o nouă versiune de 226 de kilograme a armei anti-navă QUICKSINK. Muniția a fost lansată dintr-un bombardier stealth B-2 Spirit deasupra poligonului de testare din Golful Eglin, Florida. QUICKSINK, un program al Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL), transformă o bombă standard ghidată cu precizie într-o armă anti-navă eficientă. Varianta mai ușoară, de 226 de kilograme, permite aeronavelor de luptă să transporte mai multe muniții per misiune și să angajeze multiple ținte maritime aflate la mare distanță.
Ministerul Britanic al Apărării intenționează să aloce până la 240 de milioane de lire sterline pentru achiziționarea primelor două, dintr-un total de patru, sisteme de arme laser DragonFire, destinate navelor de război ale Marinei Regale. Acest contract, ce se estimează să se deruleze în perioada 3 noiembrie 2025 – 31 martie 2028, cu o opțiune de prelungire până în decembrie 2032, va asigura livrarea a două unități navale.
”Dacă vrei, poți”, suna o reclamă emblematică, una dintre primele astfel de reclame occidentale difuzate în România post Revoluție. Sloganul se aplică și Ucrainei, care se încăpățânează să lovească devastator pe teritoriul Rusiei (exclusiv în zona militară și logistică), chiar și în lipsa unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 6 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pe 5 iunie că președintele Donald Trump l-a nominalizat pe generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Alexus G. Grynkewich pentru funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate (SACEUR) ale NATO în Europa, după cum informează site-ul oficial al Departamentului Apărării din SUA. Ocupantul acestui post asigură simultan și funcția de comandant al Comandamentului European (EUCOM) al SUA.
Un schimb de replici fără precedent a izbucnit joi seară între președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk.
Germania intenționează să achiziționeze din Norvegia rachete de croazieră cu lansare din aer de tip JSM de ultimă generație, a anunțat joi Ministerul norvegian al Apărării, relatează Agerpres și DPA.
Rușii nu au reușit să vândă încă nimănui Su-57, dar tocmai s-au luat pe piața externă la „trântă” cu F-35 Lightning II american. Provocarea rusă? Ca Su-57 să ia fața F-35 într-un contract gigant iar pentru asta rușii plusează.
Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I). Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a atacat joi o unitate rusă a Brigăzii 26 Rachete în orașul Klinți din regiunea Bryansk, care se pregătea să atace unul dintre orașele ucrainene, probabil chiar Kievul. Anunțul a fost făcut de Statul Major General ucrainean, care a publicat o înregistrare video a atacului.
SUA cer ca membrii NATO să investească 5% din PIB-ul lor în apărare.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a atacat recent pentru a treia oară Podul Crimeei, utilizând de această dată o incarcatura exploziva subacvatică care a avariat grav stâlpii principali de susținere. Similar primelor doua atacuri, cel de-al treilea se in scrie in seria de eforturi ale Ucrainei de a perturba una dintre cele mai vitale rute logistice militare ale Rusiei.
O descoperire șocantă a stârnit un val de îngrijorare în sud-estul Poloniei: sisteme antiaeriene și muniție, lăsate nesupravegheate într-un hangar din satul Laszki, în regiunea Podkarpacie, aproape de granița cu Ucraina. Incidentul, investigat acum de autoritățile poloneze, a scos la iveală o poveste complexă implicând o companie privată și un transport misterios de armament destinat Ucrainei.
Forțele Armate Române au semnat un contract pentru achiziția unui număr nespecificat de vehicule de desant aerian de tip Enok AB (Airborne), special adaptate pentru roluri de apărare anti-tanc mobilă. Anunțul a fost făcut de producătorul german, ACS Armoured Car Systems GmbH (ACS), în cadrul Forumului Forțelor pentru Operații Speciale din Europa de Sud-Est (SEESOF), ce are loc în prezent în România, la Târgu Mureș. Această achiziție subliniază o direcție strategică către consolidarea capacităților de apărare mobilă, cu o orientare clară către utilizarea de către forțele speciale române.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat pe 4 iunie noi imagini detaliate din cadrul operațiunii „Pânza de Păianjen” (Pavutyna), ce ilustrează lovituri spectaculoase cu drone împotriva unor aeronave strategice rusești aflate in unele dintre cele mai importante baze aeriene.
