Abia acum două săptămâni, epoca lui Donald Trump a explodat, doar atunci când raportul Mueller l-a exonerat complet de una dintre cele mai grave acuzații pe care un președinte american le putea purta pe umerii săi și anume pactizarea cu Rusia. Decizia de nevinovăție a permis ca viteza de reacție politică a președintelui american să se schimbe radical. A dat afară un secretar de stat, pe cel al securității interne, prea apropiat de școala ideologică a lui Soros, l-a demis pe directorul Secret Service (serviciul prezidențial american de pază a demnitarilor). Directorul respectiv a dat semne de oboseală pierzând efectiv un spion chinez prin Mar-a-Lago (palatul preferat al familiei Trump), detectat la timp doar de aparatul de securitate privat al domeniului (păcat impardonabil pentru un președinte trecut prin doi de ani de anchete), a cerut plecarea a peste 100 de asistenți și înalți funcționari din cadrul birocrației politice din Washington, a golit de esența puterii lor pe toți ambasadorii SUA din străinătate ostili lui și rămași din timpul lui Obama. Mai mult, se aude din ce în ce mai insistent că nici secretarul de stat Pompeo nu se simte confortabil după eșecul ultimei discuții a lui Trump cu dictatorul Nord Korean Kim Jong Un. Dar cea mai interesantă decizie este continuarea, cu toate riscurile, a construcției zidului la granița sudică, exacerbând reacția schizofrenică a democraților. Trump și-a aruncat opoziția democrată și pe cea din propriul său partid în haos, pentru că eliminând pericolul loviturii de stat împotriva lui, acesta își sumă direct și fără menajamente puterea imensă pe care un președinte al SUA o are.
În doar două săptămâni fulgerului ocupantului din Biroul Oval a lovit cu o eficiența demnă de măreția puterii americane. Pe plan international, Trump a acționat cu o rapiditate năucitoare. După decenii și prin decizia lui, înălțimile Golan au devenit teritoriul național isrelian iar Gărzile Revoluționare Iraniene, brațul terrorist armat al regimului mulahilor au fost declarate organizație teroristă.
Desemnarea IRG ca organizație teroristă îl eliberează pe președintele american din chingile internaționale care guvernează conflictele armate clasice și îi lasă efectiv numai lui decizia de folosire a forței împotriva Iranului. Escaladarea discursului Casei Albe în privința Iranului, alături de vizita fulger a lui Bibi Netanyahu la Moscova (unde Putin a făcut totul pentru a îl asigura niciun soldat al Gărzilor Revoluționare Iraniene, tocmai desemnate teroriste de Trump nu se va apropia de granița cu Israel prin Siria, declarând că va fi zidul de care se va lovi oricine va încerca să atace statul evreu), a dus la victoria netă a acestuia în alegerile de acum două zile. Prin victoria lui Bibi, Donald Trump a arătat că știe să joace letal. A mai demonstrat că nu are nevoie de timp îndelungat pentru a lua o hotărâre. Iar acest lucru trebuie să fie semn de extremă îngrijorare pentru conglomeratul European, susținător al Iranului și politicilor anti israeliene ale acestuia. În plan intern ca și în plan extern, dintr-o dată SUA au un președinte puternic și absolut legitim.
Asistăm la mișcări fundamentale, pregătite în surdină și sub secretul cel mai bine păzit. Donald Trump mai are de câștigat un nou mandat pentru a recupera cei doi ani de stagnare. Dar următorii doi ani, din primul mandat, vor fi mai dinamici, dacă nu mai nimicitori ca niciodată. Trump va apăsa pe pedala de accelerație cum nimeni la Casa Albă nu a mai făcut-o în ultima jumătate de secol. Cu economia care a explodat pur și simplu, cu somajul mai mic ca cel din 1969, cu rezultatele excepționale obținute din re-negocierea tratatelor internaționale și în special, cele cu China și Uniunea Europeană, Trump va trebui să rezolve două probleme geo-politice cruciale pentru echilibrul trans-atlantic și amplasarea fermă a SUA în spațiul Indo-Pacific. Brexit și pacea în Orientul Mijlociu reprezintă biletul intrării în istorie a lui Trump. Rezolvarea acestor două conflicte va avea ca efect direct relegarea puterii conglomeratului European la un nivel inferior și aducerea Rusiei, Indiei și Turciei la nava mama comandată de către SUA. O astfel de strategie, enormă ca teritoriu și practic revoluționară, va permite ca SUA să aibă un singur și permanent rival, și anume China.
Primul dosar este cel pe care Trump nu și l-a dorit niciodată, dar l-a moștenit de la administrația Obama. Pacea dintre Israel și Palestina este dosarul cel mai viciat de calamitatea diplomatică reprezentată de doi secretari de stat succesivi și anume Hillary Clinton și John Kerry. Două produse americane de laborator ideologic care au reușit, prin eforturi metodice și acțiuni subversive, să pună în pericol nu numai existența statului evreu dar să și provoace daune inimaginabile intereselor fundamentale de securitate ale SUA. După pierderea alegerior din 2016, aceștia doi au creat o strategie, la a cărei implementare au participat enorm de mulți membri ai statului subteran american. Atât Iranul cât și Europa au fost consiliate să aștepte patru ani, durata mandatului lui Trump. Metoda de așteptare a fost înghețarea oricărei inițiative internaționale a lui Trump, iar pe plan intern se proconizase ca ancheta Mueller să dureze mulți ani astfel obținându-se un blocaj politic complet. Strategia a dat roade, primii doi de mandat fiind efectiv pierduți pentru administrația Trump. Singura țară care nu a acționat conform planului a fost China, care având strategia sa proprie de expansiune, nu avea de ce să aștepte ani de zile, luînd decizia să negocieze cu Trump direct. Iar rezultatele acestor negocieri vor fi catastrofale atât pentru Europa cât și pentru oricine a participat la sabotarea puterii lui Donald Trump.
Acest dosar aparține, prin natura funcției sale, lui Donald Trump să îl rezolve. Cu Bibi ferm la cârmă în Ierusalim, cu o lume arabă care pare a fi înțeles ca dușmanul nu este America ci lupta sectară dintre șiiți și suniți (incluzând arsenalul nuclear iranian), cu o Rusie mai mult decât doritoare să scape de pacostea ideologică a birocrației europene și avansul economic chinez, Trump are o șansă unică de soluționa, pentru generații, imensul deficit de securitate din Orientul Mijlociu. Este aproape sigur că după alegerile europarlamentare, unde euroscepticii (întărâtați de politica anti britanică dictată de către Berlin și Paris) vor câștiga avans, SUA vor prezenta noul lor plan de pace.
Iar la masa respectivă cel puțin Egipt, UAE, Arabia Saudită și India vor aplauda proiectul trumpian. Pentru puterile europene, strategia lui Trump va fi o înfrângere totală și umilitoare, pentru că va însemna excluderea totală și imediată a influenței europene (ori ca putere individuală ori ca și conglomerat) din Orientul Mijlociu. Cu o Mare Britanie la pământ și un prim ministru incapabil să formuleze o soluție pentru un Brexit de success, cu o Italia care acceptă banii Chinei și cu o Germanie dependentă ca un diabetic de gazul rusesc, Europa nu va avea resursele culturale, politice sau militare pentru a își păstra și măcar aura de negociator în zonă. Siria este dezastrul lui Obama, dar Ucraina reprezintă eșecul total al Berlinului și birocrației de la Bruxelles. Ca atare puterile globale și cele regionale (din Orientul Mijlociu) nu vor apela la Europa pentru a substanția planul lui Trump. Din contra, vor scoate din joc orice formula europeană. Singura țară care va putea riposta, neconvingător totuși, va fi Franța, care are o influență semnificativă (deși redusă în ultimii ani) în Africa franceză post colonială. Ironia va fi ca Trump să accepte revolta franceză, numai pentru a placa aroganța de dulap a Germaniei și insultelor sponsorizate, în ultimii ani de către aceasta, transmise prin birocrația de la Bruxelles.
Al doilea dosar și cel mai complex din punct de vedere al reașezării geo-politice americane post belice este Brexit. Fără a susține relația specială pe care Ronald Reagan și Margaret Thatcher au construit-o, Donald Trump va fi obligat să sprijine o cît mai lină ieșire din Europa a insulelor britanice. Fără un acord viabil cu Uniunea Europeană, Brexit poate însemna un dezastru nu numai economic dar și simbolic pentru SUA. Pentru un secol, cele două puteri trans-atlantice au fost nu numai aliate dar au avut interese comune mult mai profunde decât cineva ar crede. Faptul că amandouă au reprezentat linia de unitate indestructibilă din timpul războiului rece face ca aceste două țări să fie sincronizate până la identitate.
Cu toate aceste legături istorice, provocarea Indo-Pacifică pe care SUA o întâmpină de ceva timp, a făcut ca Londra să își piardă treptat și iremediabil rolul de cel mai mare port avion american peste Atlantic. Simplu, SUA au pivotat spre spațiul Indo-Pacific, lăsând cele două țărmuri ale Atlanticului fără rol strategic. Mai mult, în noua configurație mondială, SUA au nevoie de valorizarea unui nou partener, dacă se poate tot vorbitor de engleză. India devine astfel prima opțiune atât ca mărime cât și ca resurse. Acest fapt duce la reducerea severă a importanței întregului conglomerat economic European.
Astfel, prin Brexit, Londra își reduce șansele de a reprezenta o forță pro-americană reală în fața unei uniuni europene din ce în ce mai anti americane. Pentru că SUA vor dialoga pe temele sale de securitate principale doar cu Rusia, pentru că Germania devine din ce în ce mai dependentă de gazul rusesc, Donald Trump nu va mai dori să despartă Europa în două, plătind securitatea lapaușal și fiind înjurat zilnic de cei pe care îi apără. Continuarea vechii rupturi est-vest, dată de existența a două sisteme ideologice aflate în conflict, nu mai este favorizată de către actuala administrație. Ca atare, conglomeratul European va fi tratat ca un întreg, fără favorurile militare sau comerciale cu care Occidentul a fost obișnuit timp de decenii și pe care esticii le doresc acum, maximizând ideologia războincă cu Rusia.
SUA știu că Rusia va negocia, iar Moscova așteaptă exact momentul. Europa a demonstrat că nu dorește influența americană, dar nu are cum să piardă securitatea gratuită a unchiului Sam. De altfel, Donald Trump a făcut publică această analiză iar răspunsul european a fost un dezastru provocat și inutil. Tocmai de aceea dosarul Brexit devine cu atât mai important pentru noile orientări americane. Pentru că el devine sâcâitor în toate variantele. Trebuie remarcat că nici democrații americani nu mai au nevoie de Londra. Administrația Obama a dovedit-o cu prisosință prin reducerea treptată a relațiilor speciale dintre cele două țări. Calculul statului subteran, de distrugere a lui Trump, nu prevedea deci salvarea insulelor britanice. Am putea spune că, de fapt, pregătea o cădere cât mai violentă și mai rapidă. Pentru administrația Trump va fi din ce în ce mai greu să investească în viitorul britanic pentru simplul motiv că nu vor exista foloase directe și imediate, căci de cele de lungă durată nici nu poate fi vorba. În era inteligenței artificiale, submarinele atomice își pierd eficiența. Caracterul mercantil imprimat politicii externe americane încă din timpul administrației democraților se va opune unei relansări a relației, profitabile până acum câțiva ani, dintre cei doi vechi parteneri. Fără o astfel de relansare, Marea Britanie va redeveni insulară, cu pretenții de imperiu inexistent și cu un mecanism socio-economic anchilozat. Riscul prăbușirii acestei țări este real, iar SUA nu au pentru moment, niciun fel de soluție.
Marea descătușare a lui Donald Trump, blocată până acum de statul subteran, va provoca destinul a două continente. Cei care au îndurat mojicia progresistă, insultele europene și aroganța neo-marxistă a globaliștilor vor fi necruțători. Pentru Europa și modelul birocratic ilegitim impus de către Berlin, vin vremuri extrem de grele. Pentru Orientul Mijlociu o șansă istorică poate fi ratată, căci un cuplu atât de sudat ca cel format dintre Donald și Bibi nu se va mai găsi ușor. Singurii care rămân în picioare vor fi cei doi mari: SUA și China. Cele două hiper puteri sunt la fel de mercantile și la fel de sigure pe amprenta lor modială. Doar între cei doi împărați se va juca construcția secolului XXI.
P.S. Un singur român pare a fi înțeles ceva din ceea ce urmează. Tăriceanu si-a cumpărat singur biletul de avion, și-a pregătit merinde de acasă, a plătit intrarea la bal și s-a dus blând, supus la o întâlnire cu Pence. În următorii ani, poza aceea cu Pence, vitriolată de tot felul de neica nimeni din România și invidiată de chiar partenerii lui de coaliție va conta. Se prea poate ca România să mai aibă o șansă.
Notă: Titlul aparține redacției, textul și opinia aparțin autorului
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Waltz, a cerut Ucrainei să „îndulcească tonul” în comunicarea sa cu guvernul SUA și să analizeze din nou „foarte atent” acordul privind vânzarea resurselor de minereuri rare propus de administrația Trump. Waltz a declarat acest lucru într-un interviu acordat FoxNews pe 20 februarie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt în criză de rachete pentru sistemele Patriot fabricate în SUA, în timpul unei conferințe de presă pe fondul negocierilor în curs între SUA și Rusia. Acesta a povestit o discuție cu unul dintre comandanții săi, care a semnalat o situație critică.
Premierul britanic Keir Starmer urmează să îi propună președintelui american Donald Trump, săptămâna viitoare, la Washington, un plan prin care solicită desfășurarea a 30 000 de trupe europene în Ucraina pentru a menține o încetare a focului. Propunerea urmărește să contribuie la stabilizarea situației din Ucraina, trupele europene urmărind orice acord de încetare a focului.
În mod uluitor (sau nu) unei legi menite să apere cetățenii României i s-au opus ieri în Parlament, cu mânie proletară, trei formațiuni politice.
„Rușii le-au cerut americanilor un nou Yalta, adică o nouă împărțire a sferelor de influență, retragerea trupelor americane din Europa de Est și revenirea acestor țări sub controlul Moscovei”, a declarat miercuri seară Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale, la Antena 3 CNN.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.
Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.
În timpul unei vizite de lucru la o fabrică de drone din Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 19.02.2025, că luptătorii Brigăzii 810 Infanterie Marină aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Kursk și “au pătruns pe teritoriul inamicului”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”
În contextul conflictului din Ucraina, spațiul aerian al României a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești, unele dintre acestea prăbușindu-se pe teritoriul țării noastre. Camera Deputaților a adoptat legea care permite Armatei să doboare dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna viitoare, la Senat.
Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.
Pentru a descuraja Rusia și a menține pacea în Ucraina după război, „sute de mii” de soldați din alte țări vor trebui să fie desfășurați în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, la postul de televiziune lituanian LNK, relatează Delfi. „Știm ce volum (n.a. de trupe) sunt necesare pentru a descuraja Rusia. Vorbim despre sute de mii de soldați”, a argumentat Budrys.
Experta în securitate Ioana Constantin-Bercean, doctor al Universității din București și expert LARICS, a tras câteva concluzii ca urmare a declarațiilor lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA în cadrul Conferinței de la Munchen.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei.
De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Germanii se tem că avioanele de luptă F-35 de generația a cincea pe care doresc să le achiziționeze ar putea fi inutile în cazul unei rupturi cu Washington, deoarece americanii le-ar putea dezactiva de la distanță.
Începând din 2024, Forțele Aeriene ale SUA au întrerupt implementarea inițiativei NGF (Next Generation Fighter) privind avioanele de luptă de generația a VI-a, care face parte din programul mai amplu NGAD (Next Generation Air Dominance). Această decizie a fost luată pentru a reevalua viabilitatea proiectului. Potrivit unor surse consultate de revista americana The War Zone, în urma discuțiilor cu diverși oficiali militari americani, evaluarea a scos la iveală informații esențiale, în special în ceea ce privește importanța menținerii superiorității aeriene în viitoarele scenarii de luptă.
Importurile tuturor statelor europene de arme au crescut cu 155%, în perioada 2020-2024, iar Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme din lum,e în urma invaziei Rusiei din 2022, potrivit unui raport publicat luni de SIPRI, un important think-tank privind analiza conflictelor.
La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.
Ucraina a încheiat un acord cu compania germană de apărare Diehl Defense pentru a tripla furnizarea de sisteme de apărare aeriană și rachete IRIS-T, după cum a anunțat ministrul ucrainena al apărării Rustem Umerov la 9 martie. Acest acord vine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu intensificarea atacurilor aeriene din partea Rusiei, în special atacul din 23 februarie, care a fost cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei la scară largă. Umerov a declarat pe Facebook că acordul semnat pregătește terenul pentru proiecte industriale semnificative care vor spori capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei.
La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.
Compania Boeing a finalizat construcția a 20 de noi silozuri pentru sistemul Ground-Based Midcourse Defense (GMD) la Fort Greely, Alaska, crescând numărul de interceptoare care pot fi desfășurate acolo de la 40 la 60. Proiectul, care include infrastructura subterană necesară, cum ar fi instalațiile de servere pentru menținerea pregătirii interceptoarelor, a fost analizat de Defense News.
Forțele Armate Ucrainene au integrat în operațiunile lor sistemul românesc de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune CA-95. Portalul național ucrainean de informații „Tysk” a publicat imagini ale acestui sistem. CA-95 românesc este derivat din sistemul sovietic Strela-1, care este un model al Strela-10, și a fost modificat pentru a îndeplini cerințele militarilor ucraineni. Acest sistem este montat pe un vehicul TABC-79 fabricat de ROMARM, înlocuind vehiculul blindat ușor BRDM-2
Biroul Electoral Central (BEC) a respins, sâmbătă seară, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, anunţă preşedintele AUR, George Simion.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Există dovezi că Rusia alimentează migrația în mai multe moduri, inclusiv transportarea persoanelor către granițele UE, sprijinirea contrabandiștilor și creșterea instabilității și violenței în anumite regiuni, inclusiv Siria și părți din Africa. La acestea se adaugă „știrile false” despre migrație răspândite de trompetele Moscovei pentru a „perturba unitatea europeană”.
China, Iranul și Rusia vor începe luni exerciții militare navale comune în apropierea Iranului, relatează Reuters, citând Teheranul și Ministerul chinez al Apărării.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
În Germania s-au încheiat cu succes discuțiile preliminare privind formarea unui guvern de coaliție între CDU/CSU și SPD. Negociatorii au ajuns la un acord, a informat agenția DPA.
Premierul Viktor Orban a anunţat sâmbătă că Ungaria şi Statele Unite vor conveni asupra unui pachet de cooperare economică care va ajuta economia ungară şi ar putea compensa efectul unor posibile tarife americane, informează Reuters și Agerpres.
Doi militari ai armatei staționați la baza Lewis-McChord din Washington și un fost soldat din Oregon au fost acuzați că au furnizat Chinei zeci de hard disk-uri ce conțineau informații militare clasificate.
Forțele Aeriene ale SUA își continuă misiunile în Europa, ultimul exercițiu implicând un zbor deasupra Italiei, împreună cu avioane Eurofighter Typhoon ale ”Aeronautica Militare” (Forțele Aeriene Italiene).
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.
Potrivit surselor publicației Expressen, înghețarea planificării americane nu se aplică exercițiilor pentru care s-a decis deja să se desfășoare în 2025.
Pentru cei care mai au încă dubii față de ceea ce vrea să facă Rusia prin și după războiul din Ucraina, revista Cipher Brief, una dintre cele mai renumite publicații din lume privind analizele de informații și politico-militare de nivel strategic, a prezentat, pe 6 martie, o paralelă edificatoare între ceea ce trăim în prezent și anul 1938, an care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Forțele armate ruse au recucerit trei sate din regiunea Kursk a Rusiei, în care armata ucraineană a pătruns de la începutul lunii august a anului trecut, a raportat de agenția de stat rusă TASS.
Șeful NATO, Mark Rutte, a spus că s-a întâlnit cu mulți șefi ai companiilor de producție de apărare, pe care i-a îndemnat să răspundă cererii mai mari.
Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Forțele Aeriene Române se pregătesc să dea un test major în cursul acestui ani. Un detașament format din piloți de luptă, tehnicieni de sol și militari ai ROAF, împreună cu 4 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon vor începe o misiune în coastele Federației Ruse.
Recent, Polonia și Slovacia și-au anunțat intenția de a produce împreună muniție și de a coopera pentru achiziționarea de vehicule blindate, tancuri și sisteme de apărare antiaeriană.
