Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 28.08.2025, în dotarea Forțelor Navale au fost introduse trei nave noi de luptă. Este vorba despre nava de patrulare Victor cel Mare și navele mici purtătoare de rachete Stavropol și Typhoon.
Sursa citată a publicat documente clasificate, în limba turcă, care a atesta faptul că Armata turcă era pregătită să doboare orice avion de luptă rusesc care intra în spațiul aerian al Turciei, după incidentul din noiembrie 2015, când Turcia a doborât un Su-24 rus.
Documentul se întinde pe două pagini și este prezentat ca fiind procesul verbal al unei reuniuni militare care a avut loc pe data de 3 iunie 2016 la Ankara. În cadrul ședinței, Hulusi Akar, actualul ministru al Apărării, a subliniat faptul că în cazul în care o altă aeronavă rusă ar încălca spațiul aerian al Turciei, aceasta ar putea fi doborâtă.
În cadrul ședinței s-a mai specificat că frontierele sunt atent monitorizate de Forțele Aeriene Turce, și, conform deciziei Ankarei de după doborârea avionului turc F-4 Phantom de către Siria în 2012, Turcia era pregătită doboare orice aeronavă militară care i-ar fi încălcat spațiul aerian.
Amintim că în 2012, un F-4 Phantom al Turciei a fost doborât de Siria în spațiul aerian internațional după ce a încălcat spațiul sirian.
Sursa citată spune că aceste dipoziții au fost schimbate ca urmare a unui acord ruso-turc, în conformitate cu regulile NATO, dar nu este clară data modificărilor.
Tot Nordic Research Monitoring Network, după ce a avut acces la alte documente, a precizat că președintele turc Recep Tayyip Erdogan a dat personal ordin în 2015 pentru doborârea avionului rusesc Su-24 pe 24 noiembrie 2015.
Doborârea avionului rus în 2015 lângă granița siriano-turcă a generat o criză diplomatică de proporții între Ankara și Moscova.
Interesant este că după restabilirea relațiilor dintre cele două, turcii au pretins că Executivul nu a ordonat doborârea avionului rusesc ci piloții turci au acționat din proprie inițiativă. Amintim că, ulterior, doi piloți turci implicați în incident au fost arestați fiind acuzați de legăturile cu clericul Fethullah Gulen, aflat în spatele puciului eșuat împotriva lui Erdogan. Ankara a insinuat că doborârea avionului rus ar fi putut fi un plan pentru destabilizarea Turciei în cadrul puciului.
Sursa citată amintește că Turcia și Rusia au trecut printr-o a doua criză în 2016, când o dronă a Rusiei a încălcat spațiul aerian turcesc timp de 24 de minute și 10 secunde, pe data de 5 iulie 2016, la opt luni după doborârea avionului rusesc.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 28.08.2025, în dotarea Forțelor Navale au fost introduse trei nave noi de luptă. Este vorba despre nava de patrulare Victor cel Mare și navele mici purtătoare de rachete Stavropol și Typhoon.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat ceea ce numesc oficial americanii „o posibilă vânzare militară străină către Polonia”. Mai exact e vorba de un contract de suport logistic și de susținere a avioanelor F-35, în valoare estimată de 1,85 miliarde de dolari, iar Congresul a fost notificat cu privire la vânzarea ce va urma, anunță DSCA, Agenția de Cooperare în Securitate și Apărare din cadrul Pentagonului.
Diplomația română reacționează dur după recentele atacuri lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei, în noaptea de 27 spre 28 august. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat vineri că ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost chemat de urgență la sediul instituției, unde i-a fost transmis protestul oficial al statului român.
Rusia a anunțat ieri că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. Adică în imediata apropiere a României. Rușii au oferit și imagini video cu momentul în care nava de suprafață a Ucrainei este lovită. Incidentul, care a avut loc în imediata apropiere a apelor teritoriale ale României naște câteva întrebări.
Aerostar Bacău a anunțat finalizarea cu succes a procesului de mentenanță pentru încă o aeronavă F-16, care a fost reintegrată în serviciul operațional al Forțelor Aeriene Române.
În urma atacurilor aeriene israeliene de joi, 28 august, prim-ministrul mișcării Houthi, Ahmed al-Rahavi și alți lideri ai mișcării susținute de Iran au fost uciși în Sanaa, după cum au informat surse yemenite și israeliene.
Baza aeriană Morozovsk, situată în regiunea Rostov din Rusia, este unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale aviaţiei ruse, în contextul conflictului din Ucraina. Aici sunt staționate avioanele de atac Su-34 și avioanele de recunoaștere Su-24MR, aeronave esențiale pentru operațiunile rusești. Recent, imagini din satelit au dezvăluit un detaliu bizar: în timp ce majoritatea avioanelor sunt adăpostite în hangare de protecție, cel puțin un Su-34 a fost observat în aer liber, o vulnerabilitate evidentă într-un loc vizat constant de atacurile ucrainene.
Forțele speciale ale Direcției Principale de Informații a Apărării din Ucraina (GUR) au reușit să dea o nouă lovitură devastatoare apărării ruse, atacând un radar esențial al sistemului de rachete antiaeriene S-400 "Triumf" ce se afla pe teritoriul Peninsulei Crimeea. Atacul, executat de operatori de drone de atac, a avut loc în noaptea de 28 august și face parte dintr-o campanie strategică de "orbire" a radarelor rusești desfăşurate în peninsulă ocupată.
Războiul din Ucraina, care se apropie deja de al patrulea an de când se poartă la scară largă, a fost definit, în bună măsură, de bătălia pentru artilerie, muniție și, mai presus de toate, de capacitatea de a lovi adânc în spatele liniilor inamice. Pentru Ucraina, această capacitate a fost limitată, dar nu absentă, cu atacuri punctuale menite să perturbe logistica rusă. Acum, o nouă armă, o nouă promisiune de asimetrie militară, își face intrarea pe scenă: racheta americană Extended Range Active Munition (ERAM). O livrare masivă, aprobată recent de Washington, ar putea rescrie ecuația militară pe front, transformând o amenințare sporadică într-una de amploare.
China vrea să cumpere mai multe gaze din Rusia via actuala conductă Power of Siberia 1, în condițiile în care nu au fost făcute progrese cu privire la construirea celei de a doua conducte, Power of Siberia 2, au dezvăluit pentru Reuters două surse din industria energetică, scrie Agerpres.
Pe 28 august 2025, un eveniment naval de o importanță rară a marcat o nouă etapă în conflictul din Marea Neagră. Rusia a revendicat primul atac reușit cu o dronă navală împotriva unei nave de război ucrainene, o mișcare ce oglindește și, într-un fel, recunoaște eficacitatea tacticii pe care Ucraina a perfecționat-o în ultimii ani.
Intrat intr-o cursă contracronometru pentru a-și consolida puterea militară, Ministerul britanic al Apărării a lansat Proiectul NIGHTFALL, un demers ambițios și neașteptat. Prin publicarea unei simple cereri pe platforma guvernamentală oficială, oficialii de la Londra caută o rachetă balistică tactică, lansată de la sol, cu o rază de acțiune de peste 600 de kilometri. Nu este vorba doar de o nouă armă, ci de un proiect conceput să fie realizat cu o viteză uluitoare și cu costuri reduse, punând industria de apărare britanică în fața unei provocări fără precedent.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 29 august 2025, de la ora 11.00, o ediție a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.
În arhipelagul rus înghețat al Novaia Zemlia, acolo unde istoria a înregistrat cele mai mari explozii nucleare, liniștea a fost spartă de un concert de motoare și activități militare, sugerând un nou capitol în povestea celei mai controversate arme a lui Vladimir Putin. Informații obținute prin analiza imaginilor din satelit și a datelor de pe aplicaţiile care monitorizează traficul aerian indică pregătiri intense pentru testarea rachetei de croazieră cu propulsie nucleară, Burevestnik, supranumită de NATO "Skyfall".
Arsenalul nuclear rusesc a fost aproape complet modernizat, iar operațiunea militară din Ucraina nu a dus la slăbirea acestuia, a declarat generalul-locotenent Andrew Jebara, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA pentru Descurajare Strategică și Integrare Nucleară, relatează TASS.
În dimineața zilei de 28 august, Rusia a lansat asupra Ucrainei unul dintre cele mai mari atacuri cu drone și rachete din ultimii trei ani și jumătate de război. Capitala și regiunea Kiev au fost printre principalele vizate.
Un avion de vânătoare F-16 al Forțelor Aeriene Poloneze s-a prăbușit în timpul unui antrenament pentru un show aviatic la Radom, în centrul Poloniei.
FCAS a fost gândit și pentru a a sigura Europei o mai mare independență față de avionul de luptă stealth F-35 al SUA, dar suferă de pe urma disputei franco-germane privind întâietatea în viitorul program.
Oficialii militari americani și europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați de aceste zboruri cu drone, chiar dacă sabotajul rusesc a scăzut. Serviciile de informații germane consideră că cel puțin o parte dintre aceste drone au fost fabricate în Iran, iar cel puțin o parte dintre zboruri ar fi putut fi efectuate de pe nave din Marea Baltică.
Trei aeronave F-16 Fighting Falcon, achiziționate de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 28 august, în Baza 86 Aeriană Borcea. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”, de la Mihail Kogălniceanu.
Începând de mâine, 29 august, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va vizita Letonia, Finlanda, Estonia, Polonia, Lituania, Bulgaria și România.
Pe 28 august 2025, Direcția Principală de Informații (GUR) a Ucrainei a informat că forțele sale pentru operații speciale au efectuat un atac coordonat cu drone împotriva unei nave rusești purtătoare de rachete Proiect 21631 Buyan-M.
Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri (28.08.2025) că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, la gura de vărsare a Dunării.
Azi-diminează, rachetele și dronele rusești au lovit în toată Ucraina, dar în special în zona capitalei Kiev, lovind în special zone rezidențiale. Până la ora 14:40, sunt 18 morți (inclusiv patru copii) și 38 de răniți, a scris șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkachenko.
Într-un context geopolitic volatil, în care securitatea pe flancul estic al NATO este o prioritate absolută, Statele Unite continuă să-și consolideze parteneriatele strategice, acordând o atenție deosebită Poloniei. Această țară, un aliat de încredere, se află în centrul unei serii de decizii menite să-i modernizeze și să-i întărească capabilitățile militare, garantând, în același timp, interoperabilitatea cu forțele americane și ale coaliției.
O campanie strategică, metodică și persistentă. Așa poate fi descrisă acțiunea forțelor ucrainene care, de la începutul lunii august, au intensificat atacurile cu drone împotriva infrastructurii energetice a Rusiei. Așa-zisa „superputere energetică” a lui Vladimir Putin pare să fie tot mai vulnerabilă, pe măsură ce atacurile reușesc să creeze penurii de combustibil, perturbând o industrie vitală pentru finanțarea mașinăriei de război a Kremlinului.
Un scandal de spionaj de proporții, soldat cu o condamnare de 15 ani de închisoare, a adus in atentia publicului eforturile Ucrainei de a-și revitaliza industria spațială, grav afectată de război. Ceea ce trebuia să rămână un secret de stat, un parteneriat cu Polonia pentru a crea un sistem de lansare a sateliților din aer, a ajuns pe masa serviciilor secrete ruse, dezvăluind o poveste construite pe ambiție, inginerie și realitate financiară dură.
După ce anul trecut, 10 dintre cei 32 de membri ai NATO s-au aflat sub obiectiv, Alianța anunță că anul acesta toate statele vor aloca pentru apărare peste 2% din PIB.
Giganții industriei de apărare, Lockheed Martin din Statele Unite și Rheinmetall din Germania, se află în negocieri avansate pentru o colaborare strategică inedită: producerea pe teritoriul german a unor rachete de înaltă precizie, precum cele din seriile ATACMS și Hellfire. Această inițiativă, dezvăluită recent de revista de afaceri WirtschaftsWoche, marchează un moment definitoriu pentru securitatea europeană, transformând Germania într-un hub de producție militară esențial.
După trei ani și jumătate de apărare împotriva atacurilor constante cu rachete și drone rusești, stocurile Ucrainei de interceptoare, atât cele de proveniență sovietică, cât și cele donate de Occident, se apropie de epuizare. Capacitatea Statelor Unite și a aliaților de a continua să furnizeze aceste arme se diminuează, pe măsură ce aceștia își îndreaptă atenția către posibile alte conflicte viitoare. Confruntată cu un număr tot mai mare de atacuri din partea Rusiei, Ucraina se bazează acum pe companiile locale pentru a dezvolta noi interceptoare și lansatoare.
În teatrul de operațiuni al Mării Negre, unde tensiunile se măsoară nu doar în nave de război și rachete, ci și în mișcări discrete, o intercepție recentă a expus mai mult decât o simplă "rutină" de monitorizare. Pe 27 august 2025, un avion de patrulare maritimă P-8 Poseidon al Forțelor Navale Americane, decolat din baza Sigonella, a fost abordat de un avion de vânătoare rusesc, cel mai probabil un Su-30 (dupa alte surse de un Su-27).
SUA au aprobat transferul a mii de rachete Extended Range Attack Munitions (ERAM) către Ucraina, oferind acesteia o nouă capacitate de lovire la distanță, relativ ieftină, dar în același timp puternică. Totuși, nu este clar dacă Kievul va putea folosi armele împotriva țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, oficiali americani sub protecția anonimatului afirmând pentru Wall Street Journal că astfel de atacuri sunt interzise, cel puțin în cazul sistemelor donate de tip ATACMS.