Ankara și-a exprimat opoziția fermă față de condițiile privind vânzarea avioanelor F-16 Block 70/72 fabricate de Lockheed Martin, cerute de Camera Reprezentanților din SUA, și a cerut Statelor Unite să nu cadă în "jocul" făcut de anumiți legislatori.
Luna trecută, Camera Reprezentanților a aprobat o lege care ar interzice vânzarea către Ankara, cu excepția cazului în care administrația Biden certifică faptul că acest lucru este esențial pentru securitatea națională a SUA.
De asemenea, aceasta lege include o descriere a măsurilor concrete luate pentru a se asigura că noile avioane F-16, pe care SUA ar urma să le vândă Turciei, nu sunt folosite pentru "survoluri neautorizate" ale spațiului aerian al Greciei.
Turciei și Greciei au fost în dezacord în probleme care variază de la survolarea și statutul insulelor din Marea Egee până la granițele maritime, resursele de hidrocarburi din Marea Mediterană și insula Cipru, divizată din punct de vedere etnic.
,,Discuțiile tehnice se desfășoară foarte bine, dar nu am fi de acord să cumpărăm un produs într-un mod care ne-ar putea lega mâinile", a declarat ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu într-un interviu acordat postului de televiziune Haber Global TV.
,,De ce ar trebui să cumpărăm un produs pe care nu îl putem folosi? Ne așteptăm ca administrația americană să continue să convingă Congresul sa aprobe aceasta vânzare", a spus Cavusoglu.
Recent, un grup bipartizan din Congresul Statelor Unite a depus amendamente la actul normativ care autorizează cheltuielile militare americane, NDAA (Naţional Defense Authorization Act - n.r.) pentru a împiedica vânzarea de avioane de luptă F-16 Block 70 către Turcia, dacă Forţele Aeriene Turce continuă să încalce spațiul aerian în Marea Egee, în speciale a Greciei.
Amendamentul a fost depus în Congres la inițiativa congresmanul democrat greco-american Chris Pappas și a fost semnat de Dina Titus, Carolyn B. Maloney, Charlie Crist și John Sarbanes.
Conform acestui amendament, președintelui SUA îi este interzis să autorizeze un transfer arme către o țară membră NATO care a încălcat în mod repetat, în ultimul an, spațiul aerian sau a încălcat suveranitatea și integritatea teritorială a unei alte țări membre NATO.
Turcia a solicitat anul trecut ca SUA să-i vândă 40 de noi avioane de luptă F-16 și 80 de kituri de modernizare pentru flota actuală de avioane F-16, ca o compensaţie pentru că a fost exclusă din programul F-35 unde multe companii turce din domeniul aviaţiei erau implicate.
În 2020, Turcia a fost exclusă din programul F-35 pentru că a pus în funcțiune sistemele de apărare antiaeriană rusești S-400 „Triumph”, dar Ankara consideră că între cele două situații – programul F-35 și achiziția F-16 - sunt diferențe majore, subliniate chiar de americani.
Robert Menendez, șeful Comisiei pentru relații externe din Senatul SUA, a declarat pentru ziarul grec Kathimerini că se opune vânzării de avioane de luptă F-16 către Turcia până când Ankara își va schimba cursul politic și își va respecta angajamentul față de NATO, refuzând să cumpere sistemul rusesc de apărare antirachetă S-400.
,,Între încălcările continue ale spațiului aerian al Greciei și întârzierea procesului de aderare la NATO a Suediei și Finlandei, sper sincer că Turcia își va schimba abordarea politica și își va îndeplini responsabilitățile față de Alianța, fiind un partenerul constructiv în regiune... Până atunci, nu pot susține vânzarea sau transferul de avioane de luptă americane F-16 către Turcia", a declarat senatorul american într-un interviu acordat presei elene.
Potrivit lui Menendez, Ankara trebuie să înceteze "provocările în interiorul spațiului aerian și al apelor teritoriale grecești".
De asemenea, președintele Comisiei pentru relații externe a Senatului Statelor Unite și-a exprimat îngrijorarea cu privire la informațiile potrivit cărora Turcia ar avea în vedere achiziționarea mai multor sisteme de apărare antirachetă S-400 ale Rusiei, ceea ce ar duce la o încălcare a sancțiunilor americane. El a îndemnat Ankara să își reconsidere relațiile cu Moscova.
,,Guvernul Turciei are responsabilitatea și oportunitatea de a demonstra fără echivoc angajamentul său față de NATO și față de principiile și valorile comune care stau la baza acestui parteneriat critic", a declarat Menendez, citat de Kathimerini.
Pe lângă politica externă a Ankarei, senatorul american ar fi criticat și politicile interne ale președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. Potrivit lui Menendez, procesul democratic din Turcia este subminat, iar libertatea religioasă și libertatea de exprimare sunt adesea încălcate.
Turcia dorește să achiziționeze 40 de avioane de luptă F-16 din Statele Unite și să modernizeze alte 80 de avioane F-16 deja în serviciu.
Președintele american Joe Biden încearcă în prezent să obțină aprobarea Congresului pentru vânzarea de avioane de luptă F-16 către Ankara. Senatorul Menendez, în calitate de șef al comisiei pentru relații externe, poate să se opună prin veto vânzării avioanelor de vânătoare.
Grecia a făcut lobby activ în față de acest acord, ceea ce l-a forțat pe Erdogan să renunțe la contactele cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis și să-l acuze de încălcarea acordurilor încheiate.
În luna mai, președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că premierul grec Kyriakos Mitsotakis "nu mai există pentru el" după lobby-ul pe care l-a făcut în Congres SUA pentru a bloca vânzarea de avioane F-16 către Turcia.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
Invalidând calculele strategice care au dictat politica de apărare americană în ultimele decenii, președintele Donald Trump a anunțat, pe 27 noiembrie 2025, o decizie care remodelează doctrina de descurajare a Statelor Unite: achiziția de noi bombardiere B-2 Spirit.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 noiembrie, în timpul vizitei prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Casa Albă, aprobarea sa de a vinde avioane de vânătoare stealth avansate F-35 către Riad, ca parte a unui acord strategic de apărare care include și achiziționarea a 300 de tancuri Abrams fabricate în SUA, o mișcare care consolidează parteneriatul de apărare dintre Statele Unite și Arabia Saudită.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Rușii sunt într-o ofensivă totală de promovare a avionului lor de generația a cincea iar Serghei Bogdan, șeful serviciului de zbor al Biroului de Proiectare Sukhoi, producătorul Su-57, transmite în cadrul salonului aviatic Dubai Airshow că designul și capabilitățile Su-57 vor continua să fie îmbunătățite pe baza experienței reale de luptă. Rușii subliniază gradul „fără precedent” de testare în condiții de război pe care avionul l-a acumulat în teatrul ucrainean, dar aici sunt semne mari de întrebare.
