Ankara și-a exprimat opoziția fermă față de condițiile privind vânzarea avioanelor F-16 Block 70/72 fabricate de Lockheed Martin, cerute de Camera Reprezentanților din SUA, și a cerut Statelor Unite să nu cadă în "jocul" făcut de anumiți legislatori.
Luna trecută, Camera Reprezentanților a aprobat o lege care ar interzice vânzarea către Ankara, cu excepția cazului în care administrația Biden certifică faptul că acest lucru este esențial pentru securitatea națională a SUA.
De asemenea, aceasta lege include o descriere a măsurilor concrete luate pentru a se asigura că noile avioane F-16, pe care SUA ar urma să le vândă Turciei, nu sunt folosite pentru "survoluri neautorizate" ale spațiului aerian al Greciei.
Turciei și Greciei au fost în dezacord în probleme care variază de la survolarea și statutul insulelor din Marea Egee până la granițele maritime, resursele de hidrocarburi din Marea Mediterană și insula Cipru, divizată din punct de vedere etnic.
,,Discuțiile tehnice se desfășoară foarte bine, dar nu am fi de acord să cumpărăm un produs într-un mod care ne-ar putea lega mâinile", a declarat ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu într-un interviu acordat postului de televiziune Haber Global TV.
,,De ce ar trebui să cumpărăm un produs pe care nu îl putem folosi? Ne așteptăm ca administrația americană să continue să convingă Congresul sa aprobe aceasta vânzare", a spus Cavusoglu.
Recent, un grup bipartizan din Congresul Statelor Unite a depus amendamente la actul normativ care autorizează cheltuielile militare americane, NDAA (Naţional Defense Authorization Act - n.r.) pentru a împiedica vânzarea de avioane de luptă F-16 Block 70 către Turcia, dacă Forţele Aeriene Turce continuă să încalce spațiul aerian în Marea Egee, în speciale a Greciei.
Amendamentul a fost depus în Congres la inițiativa congresmanul democrat greco-american Chris Pappas și a fost semnat de Dina Titus, Carolyn B. Maloney, Charlie Crist și John Sarbanes.
Conform acestui amendament, președintelui SUA îi este interzis să autorizeze un transfer arme către o țară membră NATO care a încălcat în mod repetat, în ultimul an, spațiul aerian sau a încălcat suveranitatea și integritatea teritorială a unei alte țări membre NATO.
Turcia a solicitat anul trecut ca SUA să-i vândă 40 de noi avioane de luptă F-16 și 80 de kituri de modernizare pentru flota actuală de avioane F-16, ca o compensaţie pentru că a fost exclusă din programul F-35 unde multe companii turce din domeniul aviaţiei erau implicate.
În 2020, Turcia a fost exclusă din programul F-35 pentru că a pus în funcțiune sistemele de apărare antiaeriană rusești S-400 „Triumph”, dar Ankara consideră că între cele două situații – programul F-35 și achiziția F-16 - sunt diferențe majore, subliniate chiar de americani.
Robert Menendez, șeful Comisiei pentru relații externe din Senatul SUA, a declarat pentru ziarul grec Kathimerini că se opune vânzării de avioane de luptă F-16 către Turcia până când Ankara își va schimba cursul politic și își va respecta angajamentul față de NATO, refuzând să cumpere sistemul rusesc de apărare antirachetă S-400.
,,Între încălcările continue ale spațiului aerian al Greciei și întârzierea procesului de aderare la NATO a Suediei și Finlandei, sper sincer că Turcia își va schimba abordarea politica și își va îndeplini responsabilitățile față de Alianța, fiind un partenerul constructiv în regiune... Până atunci, nu pot susține vânzarea sau transferul de avioane de luptă americane F-16 către Turcia", a declarat senatorul american într-un interviu acordat presei elene.
Potrivit lui Menendez, Ankara trebuie să înceteze "provocările în interiorul spațiului aerian și al apelor teritoriale grecești".
De asemenea, președintele Comisiei pentru relații externe a Senatului Statelor Unite și-a exprimat îngrijorarea cu privire la informațiile potrivit cărora Turcia ar avea în vedere achiziționarea mai multor sisteme de apărare antirachetă S-400 ale Rusiei, ceea ce ar duce la o încălcare a sancțiunilor americane. El a îndemnat Ankara să își reconsidere relațiile cu Moscova.
,,Guvernul Turciei are responsabilitatea și oportunitatea de a demonstra fără echivoc angajamentul său față de NATO și față de principiile și valorile comune care stau la baza acestui parteneriat critic", a declarat Menendez, citat de Kathimerini.
Pe lângă politica externă a Ankarei, senatorul american ar fi criticat și politicile interne ale președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. Potrivit lui Menendez, procesul democratic din Turcia este subminat, iar libertatea religioasă și libertatea de exprimare sunt adesea încălcate.
Turcia dorește să achiziționeze 40 de avioane de luptă F-16 din Statele Unite și să modernizeze alte 80 de avioane F-16 deja în serviciu.
Președintele american Joe Biden încearcă în prezent să obțină aprobarea Congresului pentru vânzarea de avioane de luptă F-16 către Ankara. Senatorul Menendez, în calitate de șef al comisiei pentru relații externe, poate să se opună prin veto vânzării avioanelor de vânătoare.
Grecia a făcut lobby activ în față de acest acord, ceea ce l-a forțat pe Erdogan să renunțe la contactele cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis și să-l acuze de încălcarea acordurilor încheiate.
În luna mai, președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că premierul grec Kyriakos Mitsotakis "nu mai există pentru el" după lobby-ul pe care l-a făcut în Congres SUA pentru a bloca vânzarea de avioane F-16 către Turcia.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Într-un război de uzură în care logistica a devenit la fel de vitală ca sistemele de arme balistice, mărturia recentă a unui pilot ucrainean care operează de pe avioanele franceze Mirage 2000-5 oferă o radiografie rară a modului în care tehnologia occidentală este integrată în infrastructura defensivă a Ucraina. Procentul înaintat de pilot, o rată de interceptare de 98% împotriva amenințărilor aeriene rusești, este impresionant din punct de vedere statistic, însă ascunde o vulnerabilitate structurală pe care Ucraina încearcă disperată să o acopere: lipsa capacității de a proiecta forță la distanță mare.
Pokrovskul nu va fi cedat, iar forțele rusești nu au capacitatea de a cuceri orașul într-un termen scurt, acesta este mesajul transmis de comandantul batalionului de sisteme fără pilot al Brigăzii Separate 152, Oleg Ivanov, într-un interviu acordat agenției ucrainene Unian.
Președintele francez Emmanuel Macron ar putea anunța introducerea serviciului militar voluntar în țară în următoarele zile, relatează Le Figaro.
Într-o perioadă în care dronele ruse continuă provocările în spațiul aerian al României, fiind ridicate aproape la fiecare atac asupra Ucrainei avioane F-16 ale României ori Eurofighter germane aflate în misiune de Poliție Aeriană, Ucraina și partenerii noștri mizează pe una din cele mai rentabile și eficiente metode de a angaja drone ruse, exceptând desigur operațiunile de război electronic: Angajarea UAV-urilor ruse cu drone interceptoare.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
”Rușii testează constant granițele - care va fi răspunsul, cât de departe pot merge?”, declară ministrul leton de externe, Baiba Braže, într-un interviu acordat Politico. Este nevoie de un „răspuns mai proactiv”, spune el. „Și semnalul nu este transmis prin poveste - ci prin acțiune”.
Dronele care intră pe teritoriul țării noastre sunt 'accidente', adevărata acțiune ostilă a Rusiei fiind dezinformarea, a afirmat președintele Nicușor Dan.
Aflat între două avioane de Moscova, ministrul ungar de externe spune că Ungaria susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar se opune începerii negocierilor de aderare cu Ucraina.
Într-un moment în care Marea Baltică a devenit o veritabilă linie de front invizibilă, traversată de cabluri de date critice și de tensiunile tot mai acute dintre Occident și Federația Rusă, Varșovia face o mutare decisivă care va reconfigura echilibrul de putere în regiune.
Opțiunile Egiptului și Emiratelor Arabe Unite pentru avioane de generația a cincea, după ce Algeria a achiziționat Su-57E.
Pentru armatele arabe, care se confruntă cu provocări precum tensiunile la frontieră, amenințările teroriste și concurența regională, avioanele de vânătoare de generația a cincea reprezintă un instrument aproape vital pentru menținerea echilibrului strategic și sporirea descurajării.
Doi membri ai Gărzii Naţionale au fost împuşcaţi miercuri la Washington, D.C., într-o zonă aglomerată din apropierea Casei Albe, ceea ce a dus la izolarea reşedinţei prezidenţiale, în timp ce preşedintele Donald Trump se află în Florida, şi a provocat un răspuns masiv al forţelor de ordine în zonă, informează Agerpres care citează Reuters.
Într-un conflict de uzură precum cel din Ucraina, muniția nu se măsoară de mult timp doar în obuze de calibrul 155 mm, ci și în date sau informații. Războiul modern a creat un paradox strategic: Ucraina generează cantități industriale de date tactice, obţinute cu drone, senzori și interceptări, dar Alianța Nord-Atlantică nu are încă o infrastructură omogenă pentru a procesa și integra acest flux vital în timp real. NATO pregătește însă o schimbare şi anume un „cloud clasificat” care va deveni operațional în ianuarie 2026.
Puterea aeriană a Europei evoluează, iar România contribuie la definirea viitorului acesteia. Cu escadroane de F-16 și un număr tot mai mare de piloți pregătiți, sprijiniți de expertiza de training a Lockheed Martin, România consolidează flancul estic al NATO și extinde cooperarea în zona Mării Negre.
Preşedintele american Donald Trump l-a sfătuit pe premierul japonez Sanae Takaichi să nu provoace China pe tema suveranităţii Taiwanului, a relatat joi Wall Street Journal, în urma unei dispute diplomatice dintre Tokyo şi Beijing, conform Agerpres și AFP.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
MAE anunță adoptarea proiectului de lege privind sancțiunile internaționale. De asemenea, Guvernul propune modificarea OUG 202/2008 pentru a crea un nou mecanism de intervenție - ”supravegherea extinsă” - destinat protejării economiei românești în contextul sancțiunilor internaționale.
Armata Statelor Unite ale Americii se află într-o cursă strategică, forțată de realitățile câmpului de luptă din Ucraina, pentru a-și reconfigura apărarea împotriva sistemelor aeriene fără pilot (UAS), devenite principala amenințare de tip low-cost.
Planul de lungă durată al Canadei de a achiziționa o flotă de 88 de avioane de luptă F-35A Lightning II, esențială pentru modernizarea Forțelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF), a intrat într-o fază de reexaminare politizată. În centrul acestei dezbateri strategice se află propunerea Suediei de a furniza avioane JAS 39 Gripen E/F, cu promisiunea fermă a unei baze industriale și de cercetare-dezvoltare pe teritoriul canadian.
Maria Britanie a anunțat recent că Marina Regală a „interceptat” două nave rusești, mai exact corveta Stoiki și petrolierul Elna, în timp ce traversau Strâmtoarea Mânecii, fapt ce a declanșat o întreagă operațiune de propagandă în presa rusă. Moscova respinge versiunea britanică și acuză Regatul Unit al Marii Britanii de „escaladare artificială” a tensiunilor pe mare.
„O schimbare strategică” este modul în care John Phelan, secretarul Marinei, descrie decizia SUA de a abandona programul fregatelor din clasa Constellation.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Un incendiu izbucnit la un depozit de muniţie de la Mija a fost semnalat, miercuri, iar la momentul când pompierii au ajuns la faţa locului focul era stins, 25 de persoane fiind evacuate.
Suedia a anunțat că va selecta un furnizor la începutul anului viitor pentru a achiziționa patru fregate noi, o achiziție de miliarde de dolari, ca parte a dezvoltării intensive a armatei Suediei și a furnizării de nave de război mai mari în urma invaziei Rusiei în Ucraina și a intrării țării în NATO.
Președintele american Donald Trump a declarat că Federația Rusă a fost de acord cu unele concesii într-un plan de pace menit să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters, adăugând că Trump nu mai insistă asupra termenului limită inițial de joi pentru ca Ucraina să accepte planul de pace.
Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, i-a oferit sfaturi consilierului rus Iuri Ușakov, consilierul lui Vladimir Putin, cu privire la modul de a dialoga cu liderul de la Casa Albă în legătură cu conflictul din Ucraina, potrivit unei discuții telefonice la care Bloomberg susține că a avut acces. Discuția a avut loc în octombrie, înainte de o întrevedere între Donald Trump și Volodimir Zelenski, unde s-a discutat inclusiv despre livrarea de rachete Tomahawks.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
