Pe 20 martie, Rada Supremă a Ucrainei a aprobat cererea de demisie din mandatul de deputat a generalului-locotenent (în rezervă) Mihailo Zabrodski, pe care acesta o înaintase pe 17 martie.
Potrivit mass-media ucrainene, Zabrodski - fost comandant al Trupelor de Desant în perioada 2015 – 2019, a demisionat fiindcă urmează să fie numit în funcția de locțiitor al Comandantului-șef al Forțelor Armate ucrainene. Dacă numirea se va finaliza, Zabrodski devine al doilea în ierarhia militară ucraineană după generalul Valeri Zalujnâi.
Foto: Evhen Moisiuk
Momentan funcția de locțiitor al Comandantului-șef al Forțelor Armate ucrainene este deținută, din 28 iulie 2021, de generalul-locotenent Evhen Moisiuk.
Moisiuk, în vârstă de 43 de ani, originar din Cernăuți, este un militar foarte apreciat și decorat pentru fapte de mare curaj și profesionalism, inclusiv cu cea mai recent înființată dinstincție de război - Crucea Meritului Militar, care este a treia ca valoare în Ucraina după ordinele „Steaua de Aur” și ”Erou al Ucrainei”. Se remarcă faptul că distincția Crucea Meritului Militar, înființată pe 5 mai 2022, a fost acordată pentru prima dată pe 6 mai generalului Valeri Zalujnîi, iar a doua persoană care a primit-o, tot pe 6 mai, a fost chiar Evghen Moisiuk.
Între 2019 și 2021, Moisiuk a fost comandantul Trupelor de Desant, succedându-I chiar pe Zabrodski, iar în luptele din Donbas s-a remarcat la aeroportul Donețk în 2014 - 2015, considerat mult timp cel mai fierbinte punct al frontului.
Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksei Reznikov, menționa pe 4 aprilie 2022, ”câțiva ucraineni speciali”, printre care și Moisiuk, pentru că își fac treaba foarte bine la conducerea forțelor armate
Despre generalul Moisiuk se pot spune în continuare multe lucruri foarte bune și este, cu siguranță, unul dintre marii patrioți ai Ucrainei. Cu toate acestea, urmează să fie schimbat din funcție, dacă nu cumva s-a înființat un al doilea post de locțiitor al lui Zalujnâi, în care să fie numit Zabrodski.
În vremuri de război, schimbarea generalilor din funcție reprezintă o ultimă măsură, dictată doar de forța împrejurărilor, deoarece dacă nu este bine calculată are efecte adverse devastatoare asupra propriilor militari.
Înainte ca generalul-locotenent (în rezervă) Mihailo Zabrodski să-și dea demisia din parlament, în Ucraina au avut loc o serie de evenimente declanșate de un interviu acordat publicației Washington Post de un comandant de batalion ucrainean din linia întâi.
În interviu, ofițerul a prezentat unele îngrijorări privind situația de pe câmpul de luptă, fapt care a generat nemulțumiri la vârful armatei ucrainene.
Pe 13 martie, Washington Post a publicat articolul cu titlu ”Ucraina duce lipsă de trupe calificate și de muniții pe măsură ce pierderile și pesimismul cresc”, în care era prezentat, în principal, un interviu luat unui comandant de batalion ucrainean din Brigada 46 de Asalt Aerian.
Ofițerul ucrainean, cu pseudonimul Kupol, unul dintre supraviețuitorii din linia întâi de mai bine de un an de la începerea războiului, trăgea un semnal de alarmă privind slaba calitate a recruților, care iau locul celor uciși sau răniți.
După un an de război, batalionul său este de nerecunoscut, a spus Kupol. Din cei aproximativ 500 de soldați, aproximativ 100 au fost uciși în acțiune și alți 400 au fost răniți, ceea ce a dus la o schimbare completă, el rămânînd singurul profesionist.
Unitatea comandată de Kupol s-a retras din Soledar, în estul Ucrainei, în timpul iernii, după ce a fost înconjurată de forțele ruse, care au capturat ulterior localitatea. „Primesc 100 de soldați noi”, a spus Kupol, care are gradul de locotenent-colonel. „Nu îmi lasă timp să îi pregătesc. Ei (șefii) spun: „Ia-i în luptă”. Pur și simplu aruncă totul și fug. Asta este. Înțelegi de ce? Pentru că soldatul nu trage. Îl întreb de ce, iar el îmi spune: „Mi-e frică de sunetul împușcăturii”. Și din anumite motive, nu a aruncat niciodată o grenadă. … Avem nevoie de instructori NATO în toate centrele noastre de instruire, iar instructorii noștri trebuie să fie trimiși acolo, în tranșee. Pentru că au eșuat în sarcina lor”.
Un alt militar ucrainean preciza tot pentru Washington Post că bombardamentele sunt atât de intense, încât permanent există soldați care au atacuri de panică, iar ceilalți sar pe ei și îi imobilizează pentru a nu fugi din tranșee. Alții au reușit să fugă. „Nu îi învinovăţesc”, a spus el. „Erau atât de confuzi.”Pe lângă slaba pregătire a recruților, Kupol a mai ridicat și problema înzestrării cu muniția de bază pentru armamentul ușor de infanterie, inclusiv grenadele de mână și a cele de aruncător. „Ești în prima linie”, a spus Kupol. „Ei vin spre tine și nu ai cu ce să tragi”.
Kupol și-a exprimat și unele temeri privind succesul preconizatei contraofensive ucrainene, dar speră că forțele ucrainene pregătite de Washington și rezerva creată pentru contraofensivă vor avea mai mult succes decât soldații neexperimentați care se află acum pe front sub comanda sa. „Există întotdeauna credința într-un miracol”, a spus el. „Fie va fi un masacru și cadavre, fie va fi o contraofensivă profesională. Există două opțiuni. Va fi o contraofensivă în orice caz”. Conducerea Forțelor Armate ucrainene reacționează prin înlăturarea militarului combatant din funcție, ceea ce duce la un val de nemulțumire preluat de presă.
Dacă articolul din Washington Post ar fi fost interpretat la Kiev doar ca un semnal de alarmă pentru a se reacționa în direcția îmbunătățirii situației, ieșirea în mass-media a comandantului de batalion putea fi capitalizată pentru intensificarea campaniei de sprijin extern a Ucrainei.
Este război, iar muniția nu ajunge mereu la timp în linia întâi. Camionul este bombardat sau are o pană, orice se poate întâmpla, deși pentru cei din prima linie nu contează aceste explicații. Recruții cu câteva luni de instrucție nu se vor putea ridica niciodată la nivelul profesioniștilor (există și excepții), în orice armată din lume. Comandanții din linia întâi vor mereu mai mult sprijin, deoarece oricât de tari ar fi, sunt erodați psihic în orice secundă și au o evaluare diferită față de cei care concep operațiile. Absolut totul era scuzabil. Și reacția de frustrare a comandantului de batalion ucrainean și problemele de organizare și pregătire ale Forțelor Armate ucrainene aveau circumstanțe atenuante, mai ales dacă se câștigă războiul.
Dar câteva zile mai târziu după publicarea interviului, conducerea Trupelor de Desant nemulțumită de atitudinea locotenentului-colonel Anatoly Kozel, prezentat de Washington Post sub pseudonimul Kupol, a decis să-l transfere la un centru de pregătire pe funcția de locțiitor comandant de batalion, potrivit publicației ucrainene Informator. Pus în fața acestei decizii, Kupol și-a înaintat raportul de demisie din Forțele Armate.
În plus, potrivit lui Kupol, generalul-maior Mirgorodsky, comandantul Trupelor de Desant și locțiitorul comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Evghen Moisiuk au făcut presiuni asupra lui să meargă la noul post. „Domnul Mirgorodsky m-a sunat pentru o conversație sâmbătă și a spus: „Ei bine, dacă sunteți atât de deștept, acordați un interviu, veți merge la centrul de formare”.
Cei de la Washington Post regretă dezvoltarea ulterioară a evenimentului. ”Am fost în contact cu Kupol. Confruntat cu un transfer, el a decis să-și părăsească postul. O evoluție cu adevărat nefericită pentru un comandant cu experiență care a vorbit pentru că dorea să vadă schimbări pozitive în forțele armate ale Ucrainei”, a precizat pe Twitter Izabel Khurshudyan, editor-șef al biroului ucrainean de la „The Washington Post”, citată de Pravda.
I’ve been in contact with Kupol. Facing reassignment, he has decided to leave his post. A really unfortunate development for an experienced commander who was speaking out because he wanted to see positive change in Ukraine’s armed forces.
— Isabelle Khurshudyan (@ikhurshudyan) March 16, 2023
Pe pagina de Facebook a lui Kupol, mai mulți militari și veterani își exprimă sprijinul pentru acesta, potrivit publicației ucrainene Informator.
”Nu este opinia unui pseudo-expert despre „două sau trei săptămâni”. Aceasta este o părere echilibrată a unui expert profesionist de top. Un om care se bucură de respectul absolut și necondiționat al subordonaților săi și al tuturor celorlalte unități care se intersectează cu el. Acești oameni nu sunt roșii fără drept de vot. Ei și-au câștigat dreptul la evaluări și opinii cu sânge, sudoare și ani de război. Și nu există un alt timp, mai reușit, pentru a-l exprima decât acum - în timpul acestui război. Altfel vom pierde…”, a precizat Vladimir Shevchenko, veteran din Brigada 46 și proprietar al Veterano Coffee din Kiev.
„Dacă societatea înghite asta, dacă armata înghite asta, un număr mare de profesioniști militari vor trimite totul în iad și vor părăsi armata prin orice mijloace…, a postat un alt militar din Brigada 46.
Kupol este susșinut inclusiv de cunoscutul jurnalist Iuri Butusov, redactor la publicația ucraineană Cenzor.
”Toate acestea sunt adevărate. Și toate acestea se discută în armată. Acest realism este necesar pentru formarea unei imagini obiective. Trebuie să ne dăm seama de insuficiența eforturilor de pregătire și organizare a trupelor noastre”, a precizat Butusov pe pagina sa de Facebook, cu referire la articolul din Washington Post.
”Dacă înlăturarea are loc, înseamnă că actuala armată va pierde un comandant de calitate, capacitatea de luptă a batalionului și a brigăzii în ansamblu se va reduce semnificativ, o echipă coerentă va fi subminată”, a adăugat Butusov cu privire la posibila plecare din armată a lui Kupol.
”Sper ca, conducerea să ia în considerare situația, iar „Kupol” să fie menținut în funcție, recunoscut pentru drumul său de luptă cu premiile corespunzătoare, iar cuvintele sale vor primi o evaluare justă. Trebuie să învingem Rusia atât pe front, cât și în mintea noastră - și în loc să ne ținem gura, trebuie să începem să gândim și să acționăm pentru a ne îmbunătăți zilnic”, a încheiat Butusov.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ruşii continuă tentativele de a încercui oraşul Pokrovsk (estul Ucrainei) şi au adus noi trupe, aproximativ 11.000 de militari, în jurul acestuia, potrivit Corpului 7 de reacţie rapidă al Forţelor Aeropurtate Ucrainene, citat de agenția ucraineană Unian.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat prima utilizare în luptă a rachetelor Flamingo și Ruta. El a informat apoi că Ucraina planifică mai multe teste cu aceste arme în acest an.
Trupele ruse au primit ordin să “elibereze” Pokrovskul până la jumătatea lunii noiembrie. Acest lucru a fost anunțat de ziarul britanic The Financial Times (FT), care notează că pierderea acestei fortărețe a Forțelor Armate ale Ucrainei va permite trupelor ruse să avanseze în direcții noi.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază îngrijorătoare, odată cu confirmarea faptului că trupele nord-coreene nu doar că sunt prezente în Rusia, dar participă activ la operațiuni militare împotriva Ucrainei.
Companii din Lituania, Letonia și Estonia furnizează în secret combustibil navelor flotei din umbră rusești care transportă petrol sancționat prin Marea Baltică, a dezvăluit o investigație a postului public de radio lituanian LRT.
Propagandiștii ruși au distribuit din nou informații false cu privire la presupusa capturare a orașului Rodînske din regiunea Donețk, o tactică menită să amplifice iluzia de succes pe front. Realitatea de pe teren, confirmată de forțele ucrainene, demontează însă aceste pretenții.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Rusia a denunţat duminică 'tentative' de sabotare a dialogului său 'constructiv' cu Statele Unite în vederea unei reglementări a conflictului în Ucraina, la câteva zile după amânarea sine die a unui proiect de întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump, transmit Agerpres și AFP.
Rușii au reușit să mai piardă trei radiolocatoare și o vedetă de debarcare.
O actualizare din 25 octombrie a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), a raportat că forțele rusești continuă să avanseze în zonele centrale și vestice ale orașului Pokrovsk, regiunea Donețk, și au ocupat poziții de-a lungul căii ferate, deși conturul exact al liniei frontului în și în jurul orașului rămâne neclar. Rușii susțin chiar că au încercuit mii de militari ucraineni, dar imaginile geolocalizate infirmă informațiile propagandei ruse.
După trei ani de creștere rapidă, sectorul rus de apărare începe să piardă din avânt. Datele agenției ruse de statistică Rosstat indică faptul că producția de apărare a scăzut în septembrie pentru prima dată din 2022.
Un alt atac sângeros asupra Ucrainei. Trei persoane au fost ucise și 29, inclusiv șase copii, au fost rănite într-un raid nocturn al dronelor de atac rusești asupra Kievului, a anunțat primarul capitalei Ucrainei, Vitali Klitschko.
Suedia spune că nu va avea probleme cu livrarea a 150 de avioane Gripen și va accelera cu ușurință ritmul. Între timp, președintele Zelenski anunță că primul Gripen ar putea ajunge în Ucraina deja de anul viitor.
Țările din așa-numita Coaliție de Voință (Coaliție a Voluntarilor) au convenit să intensifice presiunea asupra Rusiei la o reuniune a liderilor de vineri la Londra. De asemenea, s-au angajat să finanțeze pe termen lung și să consolideze industriei de apărare a Ucrainei.
Sancțiunile la adresa Rusiei ar putea fi, în continuare, insuficiente pentru a putea opri puterea militară a Moscovei.
Recent, au apărut informații despre bombe aeriene ghidate (KAB) rusești care au lovit mult în spatele frontului. Acestea au atacat orașul Mîkolaiv, regiunea Poltava și regiunea Odesa.
Suferind de foame și sete, blocați pe insule din delta râului Nipru. Aceasta este soarta a mii de soldați ruși care sunt separați de restul forțelor rusești la sud de Herson. Bombardamentele și dronele armatei ucrainene au transformat zona într-unul dintre cele mai periculoase câmpuri de luptă ale războiului din Ucraina.
Dacă în sudul Ucrainei, rușii sunt blocați în propriile tactici, situația e total diferită pe frontul din Donbas: cel puțin 250 de soldați ruși au intrat în orașul ucrainean Pokrovsk din regiunea Donețk.
Nava de război rusă ”Alexander Șabalin” a ancorat în largul coastei germane, la intrarea în Golful Lübeck. Ambarcațiunea de desant (debarcare) apăruse anterior în largul coastei Danemarcei, fix în timp ce drone neidentificate survolau aerodromurile și bazele militare daneze, dar nu există nicio dovadă că această navă ar fi lansat dronele.
UE a adoptat un al 19-lea pachet de sancțiuni ca răspuns la agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Pachetul include noi măsuri ample care vizează finanțarea războiului de către Rusia și extind posibilitatea de a sancționa persoanele responsabile de răpirea copiilor ucraineni.
Încercarea președintelui american Donald Trump de a negocia rapid un armistițiu în războiul din Ucraina a eșuat din nou. Prin urmare, SUA și-au înăsprit semnificativ politica față de Rusia. Au anunțat că vor impune sancțiuni celor mai mari două companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil.
Noua muniție se numește „Thunder-1” sau „Thunder-2” și are o rază de luptă de aproximativ 150–200 km.
Războiului Rusiei în Ucraina afectează civilii ucraineni tot mai mult. Recent, la Pokrovsk mai mulți civili ucraineni au fost uciși de militari ruși.
Pe 19 octombrie, voluntarul ucrainean, Denys Hrystov, a publicat imagini care arată mai mulți civili pe care forțele ruse i-au ucis în apropierea liniei de cale ferată din centrul Pokrovsk. ”Trei civili decedați în centrul orașului Pokrovsk”, menționează Hrystov.
Moscova caută soluții la dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune și folosesc acum sistemele portabile de rachete antiaeriene Igla, montate pe pe elicoptere de atac.
Rușii au decis chiar să folosească dirijabile, o soluție utilizată în Primul Război Mondial. Între timp, pentru că știm că totul e roz în federația rusă, Moscova le va cere rezerviștilor să apere rafinăriile după atacurile ucrainene.
Suedia a semnat o scrisoare de intenție pentru a exporta în Ucraina până la 150 de avioane suedeze Gripen, a declarat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Exploziile au zguduit Kievul și alte orașe ucrainene în noaptea de 22 octombrie, când Rusia a lansat un nou atac aerian la scară largă împotriva Ucrainei. Atacul vine la scurt timp după ce Ucraina a lansat rachete Storm Shadow într-un atac în masă asupra Rusiei, potrivit Statului Major. Loviturile au vizat uzina chimică rusă din Briansk, care produce componente cheie pentru rachete rusești.
Denis Știlerman, coproprietar și designer-șef la Fire Point, compania care produce "Flamingo", descrie noua armă a Ucrainei drept o "dronă modulară" pe care se montează motoare ieftine și disponibile și având o încărcătură utilă de 1.150 kg și o rază de peste 3.000 km.
Liderii europeni susțin înghețarea ostilităților. Mai mult, Europa și Ucraina pregătesc un plan în 12 puncte pentru a pune capăt războiului cu Rusia.
Ucraina va primi primele avioane de vânătoare F-16 suplimentare din Belgia, dar acest proces va depinde de ritmul în care aeronavele F-35 de generația a 5-a vor intra în dotarea Forțelor Aeriene belgiene.
Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, pe măsură ce presiunea internațională asupra președintelui rus, Vladimir Putin, începe să scadă, a declarat președintele Volodimir Zelenski marți (21 octombrie).
Analizând poziția pe care administrația Trump a avut-o față de Ucraina de la începutul mandatului până la recentele evenimente, observăm că obiectivele Washingtonului nu vizează neapărat o pace solidă în sensul clasic, ci mai degrabă o soluție pragmatică rapidă, care să reducă, ideal să elimine, implicarea directă a SUA. Administrația Trump - aflată abia în primul an de mandat - pare să prefere o încetare a focului care să conducă treptat către un conflict înghețat, deși acest deznodământ este mai degrabă o consecință strategică a politicilor sale, decât un obiectiv explicit declarat.
Agenția de presă rusă Tass a semnalat, pe 19.10.2025, că, în primele trei luni de implementare a programului PURL (Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina), care le permite aliaților europeni din cadrul NATO să cumpere arme pentru Kiev din SUA, Ucraina a primit 2,422 de miliarde de dolari, în timp ce nevoile sale pentru această perioadă s-au ridicat la 3-4,5 miliarde.
Un război de uzură ca acesta se termină doar când una din părți e epuizată și se retrage.
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) avertizează companiile aeriene americane asupra riscurilor de survol în spațiul aerian al Venezuelei, pe fondul intensificării activității militare din regiune. Într-o notificare transmisă vineri, FAA a precizat existența unei „situații potențial periculoase” pentru aeronavele care zboară la orice altitudine deasupra țării sud-americane, în contextul „înrăutățirii situației de securitate” și al creșterii tensiunilor militare. Concomitent armada americană din Caraibe e impresionantă, portavionul USS Gerald R. Ford, cea mai modernă navă de luptă din lume, fiind în Caraibe „pe poziții”.
Federația Rusă a lansat un nou val de atacuri la Dunăre asupra Ucrainei, în proximitatea teritoriului României. Și, din nou, două avioane F-16 Fighting Falcon au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Borcea. De data aceasta nicio dronă nu a mai intrat în spațiul aerian al României.
Preşedintele rus Vladimir Putin a confirmat că a primit planul de pace pentru Ucraina elaborat de Statele Unite şi a declarat că documentul ar putea servi drept bază pentru o soluţionare paşnică "definitivă", informează Agerpres și EFE. "Avem acest text, l-am primit prin canalele de comunicare existente cu administraţia americană", a declarat liderul de la Kremlin la începutul unei teleconferinţe cu membrii Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.
Achiziționarea de către Maroc a zece elicoptere Airbus H225M, cunoscute sub numele Caracal, dedicate operațiunilor de căutare și salvare în luptă, reprezintă o verigă profund semnificativă în lanțul eforturilor continue ale Regatului de a-și moderniza forțele armate și de a le spori pregătirea operațională.
Drona de luptă Bayraktar Kizilelma, dezvoltată de Turcia, a realizat cu succes o etapă definitorie în aviația militară mondială, după ce a executat un atac aer-aer simulat împotriva unui avion F-16 al Forțelor Aeriene Turce. Anterior, Kizilelma zburase în formație cu F-ul turc.
Președintele Volodimir Zelenski s-a adresat poporului ucrainean și aliaților într-un discurs istoric în care a precizat că Ucraina se află în cel mai greu moment al istoriei sale, în fața celor 28 de puncte ale planului de pace al SUA, precizând că Ucraina are de ales între deminitate și a pierde cel mai important aliat al său. Zelenski a transmis că nu a trădat niciodată și nici nu o va face nici acum.
Ucraina se confruntă în prezent cu o presiune mai puternică din partea Washingtonului să accepte planul de pace propus de acesta decât s-a întâmplat în precedentele eforturi americane de soluţionare a războiului ruso-ucrainean, au declarat vineri două surse agenţiei Reuters.
Într-o perioadă în care amenințările hibride și tehnologia dual-use redefinesc conceptele clasice de securitate națională, Uniunea Europeană face un pas decisiv pentru a-și securiza „porțile” de intrare. Sfârșitul lunii octombrie 2025 a marcat un moment de cotitură în capacitatea Europei de a răspunde provocărilor asimetrice, odată cu finalizarea testelor Frontex din Portugalia.
Seulul își continuă campania de promovare în Orientul Mijlociu, unde apropierea sa tot mai mare de partenerii regionali indică o schimbare pe termen lung către o cooperare mai profundă și mai strategică, bazată pe interese comune, obiective de modernizare și extinderea legăturilor de apărare.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
Decizia Guvernului de la Londra de a casa flota de drone MQ-9A Reaper, invocând clauzele stricte ale acordurilor de export militar cu SUA, pune în lumină limitele birocratice și strategiceo occidentale în sprijinirea Ucrainei.
Decizia Cancelarului german Friedrich Merz de a confirma oficial livrarea de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina reprezintă un pas major, de necontestat, care pune capăt unei lungi perioade de ezitare și în efortul colectiv de susținere a Kievului. Anunțul, făcut pe 19 noiembrie, elimină o barieră politică importantă ce a caracterizat ezitarea Germaniei în a furniza capacități de atac cu rază lungă, deși păstrează o doză calculată de ambiguitate.
Când avionul lui Evgheni Prigojin, şeful aşa-zisei companii militare private (PMC) Wagner Group, s-a prăbușit în august 2023, mulți analiști occidentali s-au grăbit să prezică un vid de putere al Rusiei în Africa. S-a vorbit despre haos, despre mercenari debusolați și despre oportunitatea Occidentului de a recâștiga terenul pierdut. Realitatea, însă, ne arată o cu totul altă imagine, una mult mai cinică și mai organizată: Kremlinul nu doar că a găsit un înlocuitor, dar a „naționalizat” mercenariatul cu o viteză uluitoare.
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 20.11.2025, o amplă misiune ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Surse rusești au informat, pe 21.11.2025, că generalul locotenent Serghei Medvedev a fost numit la conducerea trupelor Regiunii Militare Sud și a Grupării de trupe Sud din cadrul operației militare speciale. Anterior, acesta a deținut funcția de șef de stat major al Regiunii Militare Sud.
Planul de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, despre care toată lumea vorbește acum, este practic o înțelegere americano-rusă care pedepsește victima și gratifică agresorul; un precedent dezastruos, poate chiar letal pentru actuala ordine mondială dominată de SUA.
Tensiunile militare dintre Maroc și Algeria escaladează, iar anunțul Rabatului privind consolidarea capacităților sale de apărare antiaeriană cu cele mai noi tehnologii chinezești vine ca o reacție directă la acordul Algeriei cu Rusia pentru achiziția avioanelor de vânătoare stealth Su-57.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Armata rusă a revendicat joi capturarea oraşului Kupiansk, o redută ucraineană din provincia Harkov, unul dintre oraşele în care trupele Moscovei au înaintat în ultimele săptămâni împotriva forţelor ucrainene aflate în dificultate de asemenea pe alte sectoare ale frontului, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Oficialii UE au în vedere introducerea de noi măsuri restrictive împotriva flotei din umbră a Rusiei.
Comisia Europeană (CE) dorește un „Schengen militar”, adică să deplaseze rapid și fără probleme trupe, echipamente și arme în Europa. Conform noii sale propuneri, statele membre ale UE ar avea la dispoziție doar șase ore pentru a aproba tranzitul unităților militare și a echipamentelor în perioade de criză. Pe timp de pace, perioada scade la trei zile.
Într-o perioadă în care dezbaterile pe zona militară se concentrează, inclusiv în România, pe utilitatea armei tanc în războiul modern, într-un moment în care dronele sunt tehnologii emergente, Arabia Saudită face un pas major în acest sens, angajându-se să achiziționeze sute de tancuri americane Abrams, un acord anunțat de Casa Albă și prezentat drept o etapă esențială în relația strategică cu Washingtonul. Mai exact, e vorba de aproape 300 de tancuri. Aici trebuie amintit că și România are pe rol un program privind achiziția a 216 tancuri noi.
Germania nu își va atinge propriul obiectiv de 3,5% pentru cheltuieli de apărare în 2029, a declarat miercuri ministrul Apărării, Boris Pistorius, în contextul în care Berlinul își majorează cheltuielile în urma războiului Rusiei cu Ucraina.
Mercenarul Horaţiu Potra a fost adus, joi, în ţară, cu o cursă aeriană din Dubai şi va fi preluat de poliţişti de la Aeroportul Otopeni.
Companiile ucrainene din sectoarele critice vor putea cumpăra și utiliza sisteme anti-aeriene. Costurile vor cădea în sarcina companiilor.
De la sosirea lor istorică în august 2024, avioanele F-16 nu au rămas doar piese de muzeu sau simple instrumente care să ridice moralul ucrainenilor, aşa cum anticipau mulţi analişti militari. Datele recente confirmă o realitate care deranjează acolo unde cu adevărat este nevoie, la Moscova: avioanele occidentale au devenit coloana vertebrală a apărării și ofensivei Kievului.
Suntem în noiembrie 2025, iar calendarul războiului din Ucraina pare să fi intrat într-o nouă dimensiune temporală. Pe de o parte, avem lupte acerbe în tranșeele din Donețk, unde realitatea se măsoară în metri pierduți și vieți curmate, iar pe de altă parte, avem ceasurile diplomatice de la Washington, care bat într-un ritm alert, dictat de o administrație Trump revenită la Casa Albă cu o agendă clară: tranzacționarea păcii.
Un nou plan de pace american ia prin surprindere Uniunea Europeană care nu este prea fericită că nu a fost consultată în prealabil de administrația de la Casa Albă. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, spune că orice plan de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei trebuie să implice atât partea ucraineană, cât și cea europeană.
Într-un război care a devenit demult unul al resurselor și al logisticii, vestea venită de la Germania nu este doar despre tehnică militară, ci despre matematică pură aplicată pe câmpul de luptă din Ucraina. Armin Papperger, CEO-ul companiei germane Rheinmetall, a confirmat pe 18 noiembrie 2025 o informație esențială pentru securitatea energetică a Ucrainei: Germania a finalizat livrarea celor patru sisteme de apărare antiaeriană Skynex promise armatei ucrainene.
Trăim un moment de inflexiune în arhitectura de securitate a Europei, unul în care vechile granițe dintre decizia politică, execuția militară și capacitatea industrială nu doar că se estompează, ci se rescriu sub presiunea unei noi realități geopolitice. Până ieri, rolul industriei de apărare, fie ea și un gigant precum Airbus, era clar delimitat: să furnizeze avioanele, tancurile, muniția pe care guvernele îl comandă și generalii le utilizează. Strategia, doctrină și, mai presus de toate, decizia nucleară rămâneau apanajul exclusiv al șefilor de stat.
O dronă rusească a zburat, foarte probabil, de-a lungul Dunării, dinspre mare spre Galați, pe frontiera cu Ucraina, iar ulterior a luat-o spre nord, deasupra Prutului, pe granița cu Republica Moldova. Două ore mai târziu drona a fost detectată la aproximativ 40 km de Tiraspol, oraș aflat în Transnistria controlată de Rusia.
