Pe 20 martie, Rada Supremă a Ucrainei a aprobat cererea de demisie din mandatul de deputat a generalului-locotenent (în rezervă) Mihailo Zabrodski, pe care acesta o înaintase pe 17 martie.
Potrivit mass-media ucrainene, Zabrodski - fost comandant al Trupelor de Desant în perioada 2015 – 2019, a demisionat fiindcă urmează să fie numit în funcția de locțiitor al Comandantului-șef al Forțelor Armate ucrainene. Dacă numirea se va finaliza, Zabrodski devine al doilea în ierarhia militară ucraineană după generalul Valeri Zalujnâi.
Foto: Evhen Moisiuk
Momentan funcția de locțiitor al Comandantului-șef al Forțelor Armate ucrainene este deținută, din 28 iulie 2021, de generalul-locotenent Evhen Moisiuk.
Moisiuk, în vârstă de 43 de ani, originar din Cernăuți, este un militar foarte apreciat și decorat pentru fapte de mare curaj și profesionalism, inclusiv cu cea mai recent înființată dinstincție de război - Crucea Meritului Militar, care este a treia ca valoare în Ucraina după ordinele „Steaua de Aur” și ”Erou al Ucrainei”. Se remarcă faptul că distincția Crucea Meritului Militar, înființată pe 5 mai 2022, a fost acordată pentru prima dată pe 6 mai generalului Valeri Zalujnîi, iar a doua persoană care a primit-o, tot pe 6 mai, a fost chiar Evghen Moisiuk.
Între 2019 și 2021, Moisiuk a fost comandantul Trupelor de Desant, succedându-I chiar pe Zabrodski, iar în luptele din Donbas s-a remarcat la aeroportul Donețk în 2014 - 2015, considerat mult timp cel mai fierbinte punct al frontului.
Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksei Reznikov, menționa pe 4 aprilie 2022, ”câțiva ucraineni speciali”, printre care și Moisiuk, pentru că își fac treaba foarte bine la conducerea forțelor armate
Despre generalul Moisiuk se pot spune în continuare multe lucruri foarte bune și este, cu siguranță, unul dintre marii patrioți ai Ucrainei. Cu toate acestea, urmează să fie schimbat din funcție, dacă nu cumva s-a înființat un al doilea post de locțiitor al lui Zalujnâi, în care să fie numit Zabrodski.
În vremuri de război, schimbarea generalilor din funcție reprezintă o ultimă măsură, dictată doar de forța împrejurărilor, deoarece dacă nu este bine calculată are efecte adverse devastatoare asupra propriilor militari.
Înainte ca generalul-locotenent (în rezervă) Mihailo Zabrodski să-și dea demisia din parlament, în Ucraina au avut loc o serie de evenimente declanșate de un interviu acordat publicației Washington Post de un comandant de batalion ucrainean din linia întâi.
În interviu, ofițerul a prezentat unele îngrijorări privind situația de pe câmpul de luptă, fapt care a generat nemulțumiri la vârful armatei ucrainene.
Pe 13 martie, Washington Post a publicat articolul cu titlu ”Ucraina duce lipsă de trupe calificate și de muniții pe măsură ce pierderile și pesimismul cresc”, în care era prezentat, în principal, un interviu luat unui comandant de batalion ucrainean din Brigada 46 de Asalt Aerian.
Ofițerul ucrainean, cu pseudonimul Kupol, unul dintre supraviețuitorii din linia întâi de mai bine de un an de la începerea războiului, trăgea un semnal de alarmă privind slaba calitate a recruților, care iau locul celor uciși sau răniți.
După un an de război, batalionul său este de nerecunoscut, a spus Kupol. Din cei aproximativ 500 de soldați, aproximativ 100 au fost uciși în acțiune și alți 400 au fost răniți, ceea ce a dus la o schimbare completă, el rămânînd singurul profesionist.
Unitatea comandată de Kupol s-a retras din Soledar, în estul Ucrainei, în timpul iernii, după ce a fost înconjurată de forțele ruse, care au capturat ulterior localitatea. „Primesc 100 de soldați noi”, a spus Kupol, care are gradul de locotenent-colonel. „Nu îmi lasă timp să îi pregătesc. Ei (șefii) spun: „Ia-i în luptă”. Pur și simplu aruncă totul și fug. Asta este. Înțelegi de ce? Pentru că soldatul nu trage. Îl întreb de ce, iar el îmi spune: „Mi-e frică de sunetul împușcăturii”. Și din anumite motive, nu a aruncat niciodată o grenadă. … Avem nevoie de instructori NATO în toate centrele noastre de instruire, iar instructorii noștri trebuie să fie trimiși acolo, în tranșee. Pentru că au eșuat în sarcina lor”.
Un alt militar ucrainean preciza tot pentru Washington Post că bombardamentele sunt atât de intense, încât permanent există soldați care au atacuri de panică, iar ceilalți sar pe ei și îi imobilizează pentru a nu fugi din tranșee. Alții au reușit să fugă. „Nu îi învinovăţesc”, a spus el. „Erau atât de confuzi.”Pe lângă slaba pregătire a recruților, Kupol a mai ridicat și problema înzestrării cu muniția de bază pentru armamentul ușor de infanterie, inclusiv grenadele de mână și a cele de aruncător. „Ești în prima linie”, a spus Kupol. „Ei vin spre tine și nu ai cu ce să tragi”.
Kupol și-a exprimat și unele temeri privind succesul preconizatei contraofensive ucrainene, dar speră că forțele ucrainene pregătite de Washington și rezerva creată pentru contraofensivă vor avea mai mult succes decât soldații neexperimentați care se află acum pe front sub comanda sa. „Există întotdeauna credința într-un miracol”, a spus el. „Fie va fi un masacru și cadavre, fie va fi o contraofensivă profesională. Există două opțiuni. Va fi o contraofensivă în orice caz”. Conducerea Forțelor Armate ucrainene reacționează prin înlăturarea militarului combatant din funcție, ceea ce duce la un val de nemulțumire preluat de presă.
Dacă articolul din Washington Post ar fi fost interpretat la Kiev doar ca un semnal de alarmă pentru a se reacționa în direcția îmbunătățirii situației, ieșirea în mass-media a comandantului de batalion putea fi capitalizată pentru intensificarea campaniei de sprijin extern a Ucrainei.
Este război, iar muniția nu ajunge mereu la timp în linia întâi. Camionul este bombardat sau are o pană, orice se poate întâmpla, deși pentru cei din prima linie nu contează aceste explicații. Recruții cu câteva luni de instrucție nu se vor putea ridica niciodată la nivelul profesioniștilor (există și excepții), în orice armată din lume. Comandanții din linia întâi vor mereu mai mult sprijin, deoarece oricât de tari ar fi, sunt erodați psihic în orice secundă și au o evaluare diferită față de cei care concep operațiile. Absolut totul era scuzabil. Și reacția de frustrare a comandantului de batalion ucrainean și problemele de organizare și pregătire ale Forțelor Armate ucrainene aveau circumstanțe atenuante, mai ales dacă se câștigă războiul.
Dar câteva zile mai târziu după publicarea interviului, conducerea Trupelor de Desant nemulțumită de atitudinea locotenentului-colonel Anatoly Kozel, prezentat de Washington Post sub pseudonimul Kupol, a decis să-l transfere la un centru de pregătire pe funcția de locțiitor comandant de batalion, potrivit publicației ucrainene Informator. Pus în fața acestei decizii, Kupol și-a înaintat raportul de demisie din Forțele Armate.
În plus, potrivit lui Kupol, generalul-maior Mirgorodsky, comandantul Trupelor de Desant și locțiitorul comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Evghen Moisiuk au făcut presiuni asupra lui să meargă la noul post. „Domnul Mirgorodsky m-a sunat pentru o conversație sâmbătă și a spus: „Ei bine, dacă sunteți atât de deștept, acordați un interviu, veți merge la centrul de formare”.
Cei de la Washington Post regretă dezvoltarea ulterioară a evenimentului. ”Am fost în contact cu Kupol. Confruntat cu un transfer, el a decis să-și părăsească postul. O evoluție cu adevărat nefericită pentru un comandant cu experiență care a vorbit pentru că dorea să vadă schimbări pozitive în forțele armate ale Ucrainei”, a precizat pe Twitter Izabel Khurshudyan, editor-șef al biroului ucrainean de la „The Washington Post”, citată de Pravda.
I’ve been in contact with Kupol. Facing reassignment, he has decided to leave his post. A really unfortunate development for an experienced commander who was speaking out because he wanted to see positive change in Ukraine’s armed forces.
— Isabelle Khurshudyan (@ikhurshudyan) March 16, 2023
Pe pagina de Facebook a lui Kupol, mai mulți militari și veterani își exprimă sprijinul pentru acesta, potrivit publicației ucrainene Informator.
”Nu este opinia unui pseudo-expert despre „două sau trei săptămâni”. Aceasta este o părere echilibrată a unui expert profesionist de top. Un om care se bucură de respectul absolut și necondiționat al subordonaților săi și al tuturor celorlalte unități care se intersectează cu el. Acești oameni nu sunt roșii fără drept de vot. Ei și-au câștigat dreptul la evaluări și opinii cu sânge, sudoare și ani de război. Și nu există un alt timp, mai reușit, pentru a-l exprima decât acum - în timpul acestui război. Altfel vom pierde…”, a precizat Vladimir Shevchenko, veteran din Brigada 46 și proprietar al Veterano Coffee din Kiev.
„Dacă societatea înghite asta, dacă armata înghite asta, un număr mare de profesioniști militari vor trimite totul în iad și vor părăsi armata prin orice mijloace…, a postat un alt militar din Brigada 46.
Kupol este susșinut inclusiv de cunoscutul jurnalist Iuri Butusov, redactor la publicația ucraineană Cenzor.
”Toate acestea sunt adevărate. Și toate acestea se discută în armată. Acest realism este necesar pentru formarea unei imagini obiective. Trebuie să ne dăm seama de insuficiența eforturilor de pregătire și organizare a trupelor noastre”, a precizat Butusov pe pagina sa de Facebook, cu referire la articolul din Washington Post.
”Dacă înlăturarea are loc, înseamnă că actuala armată va pierde un comandant de calitate, capacitatea de luptă a batalionului și a brigăzii în ansamblu se va reduce semnificativ, o echipă coerentă va fi subminată”, a adăugat Butusov cu privire la posibila plecare din armată a lui Kupol.
”Sper ca, conducerea să ia în considerare situația, iar „Kupol” să fie menținut în funcție, recunoscut pentru drumul său de luptă cu premiile corespunzătoare, iar cuvintele sale vor primi o evaluare justă. Trebuie să învingem Rusia atât pe front, cât și în mintea noastră - și în loc să ne ținem gura, trebuie să începem să gândim și să acționăm pentru a ne îmbunătăți zilnic”, a încheiat Butusov.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Decizia Serbiei, aliat istoic al Rusiei, de a relua exporturile de muniție și armament către Uniunea Europeană, indiferent de destinația finală a acestora, a provocat o reacție agresivă la Moscova. Kremlinul a transmis că Rusia „nu ar fi deloc doritoare” să vadă soldații săi țintiți cu arme fabricate în „frățeasca Serbie”.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
În seara de 4 noiembrie, drone kamikaze ucrainene, operate de Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării (GUR), al Forțelor Armate ale Ucrainei și de Forțele pentru Operațiuni Speciale, au efectuat un atac asupra rafinăriei de petrol „Lukoil-Nijegorodnefteorgsintez”.
Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat, pe 04 noiembrie, că Rusia a lansat un număr record de bombe de aviație dirijate asupra Ucrainei în luna octombrie.
Rusia a capturat 461 de kilometri pătrați în Ucraina în octombrie, a informat luni (03.11.2025) agenția de presă AFP, citând propria analiză a datelor furnizate de Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) și de Proiectul de Amenințări Critice (CTP), ambele din SUA. În septembrie, câștigurile teritoriale rusești s-au ridicat la 447 de kilometri pătrați, ceea ce a reprezentat o încetinire a avansului rusesc, potrivit AFP.
Dacă SUA ezită încă să livreze rachete Tomahawk către Ucraina, rachete care ar putea lovi adânc în teritoriul Rusiei ținte militare și logistice, Marea Britanie tocmai a livrat un nou lot de rachete de croazieră de tip Storm Shadow către Forțele de Apărare ale Ucrainei. Londra rămâne unul din cei mai mari furnizori de armament pentru Ucraina.
Ministerul Apărării rus a anunţat luni că forţele sale au avansat în oraşul ucrainean Pokrovsk şi au efectuat lovituri asupra unor obiective militare şi industriale, transmit agențiile Agerpres și Reuters.
Rușii au acumulat stocuri de rachete balistice și au crescut de cinci ori intensitatea atacurilor efectuate cu acestea în luna octombrie. În total au fost folosite 87 de rachete Iskander și 14 Kinjal. Presa ucraineană a semnalat sâmbătă (01.11.2025) că atacurile din ce în ce mai dese ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei provoacă lovituri de represalii din partea Moscovei, care au fost intensificate în ultima lună.
Cele mai recente lovituri ucrainene cu UAV-uri au avut obiective diverse, fiind atacate elemente de infrastructură petrolieră portuară, sistemul de energie electrică, precum și obiective importante de sprijin de luptă și logistic.
Forțele ruse plătesc un preț mare în Pokrovsk. Statul Major General ucrainean și-a trimis acolo forțe de șoc pentru a scoate rușii din oraș.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
Ucraina a debarcat trupe speciale pentru a lupta în zonele asediate din oraşul Pokrovsk, din estul Ucrainei, la începutul acestei săptămâni, chiar în momentul în care Rusia a anunţat că a înconjurat forţele Kievului din zonă, au declarat vineri două surse militare ucrainene, citate de Reuters. De partea celaltă Moscova susține că a respins desantul și că operatorii FOS ucrainean au fost uciși.
Armata ucraineană caută modalităţi de a contracara noua tactică a "infiltrărilor" folosită de trupele ruse, tactică ce presupune folosirea unor grupuri mici de infanterie care se strecoară prin defensiva lacunară a unităţilor ucrainene, în timp ce unele dintre acestea din urmă sunt cel puţin semi-încercuite pe sectoarele de front din zona oraşelor Pokrovsk şi Kupiansk, relatează agențiile Agepres și EFE.
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat Ministerului Apărării să asigure un armistițiu în orașele ucrainene Pokrovsk, Mîrnohrad și Kupyansk pentru a permite sosirea jurnaliștilor străini, relatează TASS. Armata a declarat că este pregătită să oprească luptele timp de cinci până la șase ore și să ofere coridoare pentru mass-media. Partea ucraineană respinge armistițiul, amintind că Rusia a încălcat întotdeauna aceste armistițiu-uri pe termen scurt.
În noaptea de 31 octombrie, rușii au efectuat o serie de atacuri asupra sectorului rezidențial și a infrastructurii din Sumy. Se știe că 11 persoane au fost rănite, inclusiv patru copii.
În noaptea de 30 octombrie, Rusia a efectuat noi atacuri combinate masive asupra Ucrainei , a căror țintă principală au fost instalațiile energetice. Au fost folosite rachete Kinjal, rachete de croazieră Kalibr sau drone Shahed.
Deși are mari probleme pe frontul de Est, Ucraina reușește să lovească tot mai des în adâncimea teritoriului rus, inclusiv în regiunea Moscova. Totuși, ucrainenii susțin că deși au capacitatea de a lovi inclusiv Kremlinul, aceștia explică de ce nu o vor face, nefiind nici rentabil. În contextul în care oricum Moscova e azi cel mai bine apărat oraș al Rusiei.
Ruşii continuă tentativele de a încercui oraşul Pokrovsk (estul Ucrainei) şi au adus noi trupe, aproximativ 11.000 de militari, în jurul acestuia, potrivit Corpului 7 de reacţie rapidă al Forţelor Aeropurtate Ucrainene, citat de agenția ucraineană Unian.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat prima utilizare în luptă a rachetelor Flamingo și Ruta. El a informat apoi că Ucraina planifică mai multe teste cu aceste arme în acest an.
Trupele ruse au primit ordin să “elibereze” Pokrovskul până la jumătatea lunii noiembrie. Acest lucru a fost anunțat de ziarul britanic The Financial Times (FT), care notează că pierderea acestei fortărețe a Forțelor Armate ale Ucrainei va permite trupelor ruse să avanseze în direcții noi.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază îngrijorătoare, odată cu confirmarea faptului că trupele nord-coreene nu doar că sunt prezente în Rusia, dar participă activ la operațiuni militare împotriva Ucrainei.
Companii din Lituania, Letonia și Estonia furnizează în secret combustibil navelor flotei din umbră rusești care transportă petrol sancționat prin Marea Baltică, a dezvăluit o investigație a postului public de radio lituanian LRT.
Propagandiștii ruși au distribuit din nou informații false cu privire la presupusa capturare a orașului Rodînske din regiunea Donețk, o tactică menită să amplifice iluzia de succes pe front. Realitatea de pe teren, confirmată de forțele ucrainene, demontează însă aceste pretenții.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Rusia a denunţat duminică 'tentative' de sabotare a dialogului său 'constructiv' cu Statele Unite în vederea unei reglementări a conflictului în Ucraina, la câteva zile după amânarea sine die a unui proiect de întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump, transmit Agerpres și AFP.
Rușii au reușit să mai piardă trei radiolocatoare și o vedetă de debarcare.
O actualizare din 25 octombrie a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), a raportat că forțele rusești continuă să avanseze în zonele centrale și vestice ale orașului Pokrovsk, regiunea Donețk, și au ocupat poziții de-a lungul căii ferate, deși conturul exact al liniei frontului în și în jurul orașului rămâne neclar. Rușii susțin chiar că au încercuit mii de militari ucraineni, dar imaginile geolocalizate infirmă informațiile propagandei ruse.
După trei ani de creștere rapidă, sectorul rus de apărare începe să piardă din avânt. Datele agenției ruse de statistică Rosstat indică faptul că producția de apărare a scăzut în septembrie pentru prima dată din 2022.
Un alt atac sângeros asupra Ucrainei. Trei persoane au fost ucise și 29, inclusiv șase copii, au fost rănite într-un raid nocturn al dronelor de atac rusești asupra Kievului, a anunțat primarul capitalei Ucrainei, Vitali Klitschko.
Suedia spune că nu va avea probleme cu livrarea a 150 de avioane Gripen și va accelera cu ușurință ritmul. Între timp, președintele Zelenski anunță că primul Gripen ar putea ajunge în Ucraina deja de anul viitor.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Într-un război de uzură în care logistica a devenit la fel de vitală ca sistemele de arme balistice, mărturia recentă a unui pilot ucrainean care operează de pe avioanele franceze Mirage 2000-5 oferă o radiografie rară a modului în care tehnologia occidentală este integrată în infrastructura defensivă a Ucraina. Procentul înaintat de pilot, o rată de interceptare de 98% împotriva amenințărilor aeriene rusești, este impresionant din punct de vedere statistic, însă ascunde o vulnerabilitate structurală pe care Ucraina încearcă disperată să o acopere: lipsa capacității de a proiecta forță la distanță mare.
Pokrovskul nu va fi cedat, iar forțele rusești nu au capacitatea de a cuceri orașul într-un termen scurt, acesta este mesajul transmis de comandantul batalionului de sisteme fără pilot al Brigăzii Separate 152, Oleg Ivanov, într-un interviu acordat agenției ucrainene Unian.
Președintele francez Emmanuel Macron ar putea anunța introducerea serviciului militar voluntar în țară în următoarele zile, relatează Le Figaro.
Într-o perioadă în care dronele ruse continuă provocările în spațiul aerian al României, fiind ridicate aproape la fiecare atac asupra Ucrainei avioane F-16 ale României ori Eurofighter germane aflate în misiune de Poliție Aeriană, Ucraina și partenerii noștri mizează pe una din cele mai rentabile și eficiente metode de a angaja drone ruse, exceptând desigur operațiunile de război electronic: Angajarea UAV-urilor ruse cu drone interceptoare.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
”Rușii testează constant granițele - care va fi răspunsul, cât de departe pot merge?”, declară ministrul leton de externe, Baiba Braže, într-un interviu acordat Politico. Este nevoie de un „răspuns mai proactiv”, spune el. „Și semnalul nu este transmis prin poveste - ci prin acțiune”.
Dronele care intră pe teritoriul țării noastre sunt 'accidente', adevărata acțiune ostilă a Rusiei fiind dezinformarea, a afirmat președintele Nicușor Dan.
Aflat între două avioane de Moscova, ministrul ungar de externe spune că Ungaria susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar se opune începerii negocierilor de aderare cu Ucraina.
Într-un moment în care Marea Baltică a devenit o veritabilă linie de front invizibilă, traversată de cabluri de date critice și de tensiunile tot mai acute dintre Occident și Federația Rusă, Varșovia face o mutare decisivă care va reconfigura echilibrul de putere în regiune.
Opțiunile Egiptului și Emiratelor Arabe Unite pentru avioane de generația a cincea, după ce Algeria a achiziționat Su-57E.
Pentru armatele arabe, care se confruntă cu provocări precum tensiunile la frontieră, amenințările teroriste și concurența regională, avioanele de vânătoare de generația a cincea reprezintă un instrument aproape vital pentru menținerea echilibrului strategic și sporirea descurajării.
Doi membri ai Gărzii Naţionale au fost împuşcaţi miercuri la Washington, D.C., într-o zonă aglomerată din apropierea Casei Albe, ceea ce a dus la izolarea reşedinţei prezidenţiale, în timp ce preşedintele Donald Trump se află în Florida, şi a provocat un răspuns masiv al forţelor de ordine în zonă, informează Agerpres care citează Reuters.
Într-un conflict de uzură precum cel din Ucraina, muniția nu se măsoară de mult timp doar în obuze de calibrul 155 mm, ci și în date sau informații. Războiul modern a creat un paradox strategic: Ucraina generează cantități industriale de date tactice, obţinute cu drone, senzori și interceptări, dar Alianța Nord-Atlantică nu are încă o infrastructură omogenă pentru a procesa și integra acest flux vital în timp real. NATO pregătește însă o schimbare şi anume un „cloud clasificat” care va deveni operațional în ianuarie 2026.
Puterea aeriană a Europei evoluează, iar România contribuie la definirea viitorului acesteia. Cu escadroane de F-16 și un număr tot mai mare de piloți pregătiți, sprijiniți de expertiza de training a Lockheed Martin, România consolidează flancul estic al NATO și extinde cooperarea în zona Mării Negre.
Preşedintele american Donald Trump l-a sfătuit pe premierul japonez Sanae Takaichi să nu provoace China pe tema suveranităţii Taiwanului, a relatat joi Wall Street Journal, în urma unei dispute diplomatice dintre Tokyo şi Beijing, conform Agerpres și AFP.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
MAE anunță adoptarea proiectului de lege privind sancțiunile internaționale. De asemenea, Guvernul propune modificarea OUG 202/2008 pentru a crea un nou mecanism de intervenție - ”supravegherea extinsă” - destinat protejării economiei românești în contextul sancțiunilor internaționale.
Armata Statelor Unite ale Americii se află într-o cursă strategică, forțată de realitățile câmpului de luptă din Ucraina, pentru a-și reconfigura apărarea împotriva sistemelor aeriene fără pilot (UAS), devenite principala amenințare de tip low-cost.
Planul de lungă durată al Canadei de a achiziționa o flotă de 88 de avioane de luptă F-35A Lightning II, esențială pentru modernizarea Forțelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF), a intrat într-o fază de reexaminare politizată. În centrul acestei dezbateri strategice se află propunerea Suediei de a furniza avioane JAS 39 Gripen E/F, cu promisiunea fermă a unei baze industriale și de cercetare-dezvoltare pe teritoriul canadian.
Maria Britanie a anunțat recent că Marina Regală a „interceptat” două nave rusești, mai exact corveta Stoiki și petrolierul Elna, în timp ce traversau Strâmtoarea Mânecii, fapt ce a declanșat o întreagă operațiune de propagandă în presa rusă. Moscova respinge versiunea britanică și acuză Regatul Unit al Marii Britanii de „escaladare artificială” a tensiunilor pe mare.
„O schimbare strategică” este modul în care John Phelan, secretarul Marinei, descrie decizia SUA de a abandona programul fregatelor din clasa Constellation.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Un incendiu izbucnit la un depozit de muniţie de la Mija a fost semnalat, miercuri, iar la momentul când pompierii au ajuns la faţa locului focul era stins, 25 de persoane fiind evacuate.
Suedia a anunțat că va selecta un furnizor la începutul anului viitor pentru a achiziționa patru fregate noi, o achiziție de miliarde de dolari, ca parte a dezvoltării intensive a armatei Suediei și a furnizării de nave de război mai mari în urma invaziei Rusiei în Ucraina și a intrării țării în NATO.
Președintele american Donald Trump a declarat că Federația Rusă a fost de acord cu unele concesii într-un plan de pace menit să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters, adăugând că Trump nu mai insistă asupra termenului limită inițial de joi pentru ca Ucraina să accepte planul de pace.
Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, i-a oferit sfaturi consilierului rus Iuri Ușakov, consilierul lui Vladimir Putin, cu privire la modul de a dialoga cu liderul de la Casa Albă în legătură cu conflictul din Ucraina, potrivit unei discuții telefonice la care Bloomberg susține că a avut acces. Discuția a avut loc în octombrie, înainte de o întrevedere între Donald Trump și Volodimir Zelenski, unde s-a discutat inclusiv despre livrarea de rachete Tomahawks.
