De ce trebuie să i se permită Ucrainei distrugerea multiplicatorilor de forță ai Rusiei, folosind sisteme occidentale
În știința militară, multiplicatorul de forță este un factor sau o combinație de factori care măresc capacitatea de luptă a personalului sau armamentelor, chiar fără a crește proporțional numărul efectivelor sau al tehnicii militare.
De exemplu, dacă o tehnologie precum GPS permite unei forțe să obțină aceleași rezultate ca o forță de cinci ori mai mare fără GPS, atunci multiplicatorul este cinci.
În situațiile extreme, acest multiplicator tinde către valori foarte mari. Astfel, dacă o rachetă poate distruge o țintă strategică inaccesibilă prin orice alte arme, atunci el este egal cu raportul dintre valoarea țintei și valoarea rachetei.
Au trecut aproape doi ani și jumătate de la începerea războiului ruso-ucrainean. În tot acest timp, conflictul a evoluat. De la blitzkrieg-ul eșuat, operațiile ofensive și contraofensive fără perspective pe un front cvasi-static, războiul a ajuns, acum, într-o fază în care componenta economică afectează economiile occidentale mai mult decât se aștepta.
Dacă eforturile economice de susținere a celor două părți ar fi similare, atunci echilibrul s-ar perpetua, deși ar fi unul relativ, și nimeni nu ar câștiga un avantaj decisiv asupra adversarului.
Rusia s-a adaptat
Dar, pe măsură ce războiul se prelungește devine tot mai clar că Rusia va intra în avantaj economic datorită întrebuințării rachetelor cu rază lungă de acțiune.
Atacul din 8 iulie, în care spitalul de copii din Kiev a fost lovit de o rachetă rusească Kh-101, care nu este una hipersonică, demonstrează că forțele ruse s-au adaptat iar actuala paradigmă de protecție antiaeriană a capitalei Ucrainei nu mai este la fel de eficientă ca în trecut.
Presupunând că întreg atacul rusesc cu rachete efectuat pe 8 aprilie a lovit doar spitalul de copii din Kiev, ceea ce din nefericire nu este adevărat fiind lovite și obiective de infrastructură din regiunea Dnipropetrovsk, atunci multiplicatorul de forță al rușilor este costul rachetelor antiaeriene ucrainene întrebuințate la care se adaugă cheltuielile cu repararea spitalului și efectul pierderilor umane, totul raportat la costul rachetelor rusești.
Forbes estimează că rachetele rusești folosite în atacul din 8 iulie costă între 200 de până la 250 de milioane de dolari. Cu toate acestea, având în vedere că Rusia își produce singură rachetele, costul lor este cu siguranță sensibil mai mic, posibil mai puțin de 100 de milioane de dolari.
Costul armelor antiaeriene întrebuințate de Ucraina pentru a respinge atacul are o variabilitate destul de mare, fiind în funcție de câte rachete au fost folosite. Un minim ar fi de aproximativ 50 de milioane de dolari în care ar fi incluse opt rachete Patriot și un mix de 30 AIM-120 și AIM-9X pentru NASAMS, dar ar putea ajunge și la 100 de milioane de dolari. Ideea este că, de regulă, raportul dintre costul rachetelor ofensive și al celor defensive tinde către 1, pe termen lung.
Pe 9 iulie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că va aloca 9,9 milioane de dolari pentru reconstrucția spitalului. Sumă pare totuși mică pentru distrugerile suferite observate în imaginile din mass media. Oricum, orice sumă estimată la doar o zi după un eveniment soldat cu mari distrugeri, este în general cu mult depășită.
Dacă se mai adaugă și pierderile materiale din regiunea Dnipropetrovsk, precum și cele umane, devine tot mai clar că Rusia are prin rachetele sale cu rază lungă de acțiune un multiplicator mare de forță, care de regulă ajunge la peste 100.
Distrugerea multiplicatorilor strategici: Aerodromurile și platformele purtătoare de rachete rusești
În aceste condiții, Occidentul va începe să se confrunte cu probleme economice în a susține Ucraina dacă păstrează actualele (auto)limitări în folosirea rachetelor pe care le furnizează Ucrainei, precum și dacă are rețineri privind furnizarea altor rachete cu rază lungă de acțiune precum Taurus.
Evaluarea, că avioanele F-16 vor oferi o reechilibrare a jocului, este corectă doar peste trei la cinci ani, când Ucraina va deține cele peste 120 de avioane care sunt un minim pentru a reacționa eficient împotriva aviației ruse și va avea instruiți suficienți piloți și tehnicieni.
Până atunci, Ucraina și susținătorii săi trebuie să rezolve problema interceptării rachetelor rusești, care tinde să devină mai complicată atât datorită numărului insuficient de sisteme antirachetă cât și din cauza inovațiilor aduse de ruși. Dacă nu o rezolvă, atunci se va impune fie lovirea aerodromurilor și a platformelor purtătoare de rachete, fie a altor elemente militare și de infrastructură critice prin care să se reechilibreze raportul economic de angajare, acum net defavorabil Occidentului.
În context, ar mai fi de menționat că India a revitalizat parteneriatul strategic cu Rusia, ceea ce va permite mașinii de război rusești să acceadă surse suplimentare de aprovizionare, prin diverse scheme de evitare a sancțiunilor. De asemenea, Iranul și-a mărit stocul de rachete sol-sol, un gen de armă care este un multiplicator de forță.
Între timp, Occidentul își ține în depozite schimbătorul de joc și preferă să sufere economic, crezând că are situația sub control.
Poate că a sosit timpul ca Ucrainei să i se permită distrugerea multiplicatorilor strategici de forță ai Rusiei cu sisteme occidentale.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News