Mecanismul contestat de cele două ţări este unul inedit, ce permite suspendarea sau reducerea transferului de fonduri europene către un stat în cazul încălcării principiilor statului de drept (lupta insuficientă împotriva conflictelor de interese, lipsa independenţei sistemului judiciar etc.) ce afectează sau riscă să afecteze interesele financiare ale UE.

Aduse de mai multe ori în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE) din Luxemburg pentru astfel de atacuri, Budapesta şi Varşovia sunt de această dată iniţiatoarele recursului împotriva instituţiilor europene.

Polonia a solicitat pur şi simplu anularea noului mecanism, argumentând că UE ar trebui să se rezume la respectarea prevederilor tratatelor pentru a monitoriza respectarea statului de drept.

În plus, reprezentanta poloneză Sylwia Zyrek a contestat chiar legitimitatea Curţii de la Luxemburg, arbitru suprem în cazul unui conflict între statele membre şi instituţiile UE, din cauza modului în care statele îşi numesc judecătorii, care "se îndepărtează de principiul separării puterilor".

Pentru Ungaria, Miklos Zoltan Feher a respins orice legătură între încălcările statului de drept şi bugetul UE, care "trebuie examinate separat".

Rezultat al unui compromis dificil cu ocazia adoptării bugetului pe termen lung al UE la sfârşitul anului 2020 şi solicitat de mult timp de către ţările "frugale", în frunte cu Olanda, acest "mecanism de condiţionalitate" nu a fost încă utilizat, în pofida unei presiuni puternice asupra Comisiei Europene din partea deputaţilor europeni.

"Respectarea statului de drept este o condiţie esenţială pentru o bună gestiune financiară", a susţinut, în apărarea acestui mecanism, reprezentantul Parlamentului European, Tamas Lukacsi, care a subliniat că el vizează "protejarea bugetului Uniunii", de peste 1.000 de miliarde de euro pe o perioadă de 7 ani.

Polonia şi Ungaria, care se numără printre ţările potenţial ameninţate de acest mecanism de condiţionalitate din cauza dezacordurilor recurente cu UE cu privire la statul de drept, au sesizat justiţia europeană în luna martie pentru a cere anularea sa.

În mod paradoxal, şedinţa de la Luxemburg are loc la câteva zile după o decizie a celei mai înalte instanţe poloneze, apropiată de partidul naţionalist conservator aflat la putere, ce pare a fi o declaraţie de război la adresa primatului dreptului european şi a competenţei Curţii de Justiţie a UE.

Hotărârea poloneză "subliniază urgenţa legiuitorului european de a cere respectarea regulilor jocului pe care se bazează UE", a declarat în faţa CJUE reprezentantul Danemarcei, Vibeke Pasternak Jorgensen.

Statele membre au fost de acord în decembrie să aştepte avizul CJUE cu privire la acest mecanism înainte ca Comisia Europeană să recurgă la el.

Deputaţii europeni au ameninţat că vor da în judecată Comisia dacă aceasta nu iniţiază rapid această procedură ce cuprinde mai multe etape şi va trebui să fie validată de către statele membre cu o majoritate calificată înainte de a duce, eventual, la suspendarea sau reducerea finanţării.

Sub această presiune, Comisia ar putea iniţia primul pas în următoarele săptămâni, potrivit unor surse europene.

Va mai dura câteva luni înainte ca decizia CJUE, care are programate două zile de audieri, să fie pronunţată.

Decizia fără precedent a Curţii Constituţionale de la Varşovia, care a apreciat joi că anumite articole din tratatele UE sunt incompatibile cu legea fundamentală poloneză, a trezit temeri despre un eventual "Polexit" şi a determinat zeci de mii de polonezi să iasă duminică în stradă şi să îşi manifeste sprijinul faţă de UE.

În acest context, aprobarea planului polonez de redresare (36 miliarde de euro) riscă să fie întârziată. Planul de redresare al Ungariei este, de asemenea, în aşteptare din cauza îngrijorărilor Bruxelles-ului cu privire la combaterea corupţiei şi transparenţa în domeniul achiziţiilor publice.