"Transformarea Republicii Moldova într-o a doua Ucraină, situaţie spre care o împing patronii ei occidentali, pomparea ei cu arme occidentale nu fac decât să agraveze problema şi îndepărtează perspectivele unei rezolvări paşnice a conflictului de pe Nistru", a spus Djabarov în cadrul unei mese rotunde, dedicată participării Rusiei la operaţiunea de menţinere a păcii în Transnistria.
"Deschiderea unui real al doilea front în Transnistria va duce la o catastrofă pentru întreg statul moldovean", a ameninţat senatorul rus, în condiţiile în care autorităţile de la Chişinău au pledat dintotdeauna pentru soluţionarea paşnică a conflictului de pe Nistru, potrivit Deschide.md.
Rusia a pledat constant pentru pace în Transnistria, iar forţa de menţinere a păcii, din care fac parte şi soldaţi ruşi, "a fost întotdeauna un bastion al previzibilităţii şi al liniştii, garantul securităţii pe malul stâng al Nistrului", susţine senatorul rus.
"Orice încercare a politicienilor iresponsabili de la Chişinău de a pune sub semnul întrebării acest rol al pacificatorilor ruşi, de a impune schimbarea formatului operaţiunii de menţinere a păcii odată cu retragerea trupelor ruse din regiune va duce doar la destabilizare", a declarat Djabarov, citat de TASS.
Senatorul rus şi-a exprimat de asemenea preocuparea faţă de pauza prelungită care a intervenit în negocierile în formatul '5plus2' (Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina şi OSCE, plus SUA şi UE, ca observatori).
"Ignorarea de către partea moldoveană a iniţiativelor de reluare a dialogului făcute de conducerea transnistreană, urmărind unilateral instrucţiunile Occidentului colectiv a pus autorităţile de la Chişinău pe calea torpilării negocierilor şi la condiţii în care continuarea acestora nu mai este posibilă în cheie constructivă", susţine Djabarov.
Prim-vicepreşedintele Comisiei pentru Relaţii Internaţionale din senatul rus a criticat autorităţile moldovene pentru adoptarea unei legi care ar interzice media ruse şi le-a acuzat că ar combate memoria Marelui Război pentru Apărarea Patriei, după cum numeşte Moscova cel de-Al Doilea Război Mondial.
"Oare crede în mod serios Chişinăul că interzicând panglicile Sf. Gheorghe şi glorificându-i pe criminalii româno-fascişti, împreună cu românizarea şi o propagandă rusofobă frenetică în mass-media în legatură cu situaţia din Ucraina fac ca imaginea Republicii Moldova să fie atractivă pentru transnistreni?", se întreabă retoric senatorul rus în declaraţia pentru TASS.
"Ţara noastră va continua să asigure pacea pe Nistru şi să contracareze orice posibile provocări şi tentative de destabilizare. Acest lucru este în interesul locuitorilor atât din Republica Moldova, cât şi din Transnistria", a afirmat el.
Potrivit Deschide.md, administraţia de la Tiraspol a declarat în repetate rânduri că negocierile în formatul '5+2' nu pot fi reluate din cauza războiului dintre Rusia şi Ucraina.
În acest context, TASS scrie că preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, după ce a fost aleasă în această funcţie în 2020, a făcut o serie de declaraţii dure împotriva Tiraspolului şi a spus că nu intenţionează să se întâlnească cu liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, aşa cum au făcut-o predecesorii ei.
Ea a subliniat necesitatea retragerii trupelor ruse (Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria/GOTR) din stânga Nistrului şi transformarea actualei operaţiuni de menţinere a păcii ruse într-o misiune civilă sub mandat internaţional.
Ca răspuns, Krasnoselski a declarat că este categoric împotriva retragerii GOTR şi a forţelor de menţinere a păcii, pe care le consideră garantul stabilităţii şi securităţii în Transnistria, scrie TASS.
De fapt, potrivit presei de peste Prut, parlamentul de la Chişinău a adoptat în aprilie o lege care nu prevede interzicerea media ruse în Republica Moldova, ci vizează sancţionarea mass-media care difuzează conţinuturi calificate drept dezinformări sau informaţii ce afectează securitatea spaţiului informaţional audiovizual, în contextul intensificării propagandei ruse pe fondul războiului declanşat de Kremlin în Ucraina.
"Nu putem admite mesaje care denaturează informaţia despre război - e revoltător şi inuman să învinuieşti victimele de suferinţele proprii. Cei care astăzi justifică uciderea ucrainenilor, mâine - sau chiar azi - pot cere uciderea moldovenilor. Cei care nu condamnă azi războiul sunt la fel ca şi cei care nu au condamnat, la vremea lor, pogromurile, Holocaustul sau deportările. Nu uităm aceste pagini tragice şi ruşinoase din istoria noastră. Nu putem admite repetarea lor. Şi nu putem permite ca atrocităţile de azi să fie asociate cu memoria eroilor din cel de-Al Doilea Război Mondial, care şi-au dat viaţa pentru pace", a subliniat la vremea respectivă Maia Sandu, citată de Deschide.md.
Iar în ceea ce priveşte interzicerea panglicii Sf. Gheorge - considerat un semn al susţinătorilor preşedintelui rus Vladimir Putin, dar şi al separatiştilor proruşi din Ucraina - ca şi a simbolurilor "Z" si "V", utilizate de trupele ruse care au atacat Ucraina, Chişinăul a explicat că nu poate subscrie ipocriziei Moscovei, care pe de o parte vorbeşte despre pace, iar pe de alta atacă şi încalcă suveranitatea unui stat independent şi ucide oameni nevinovaţi, sub false pretexte, conform media moldovene.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
China și Rusia vor fi „prieteni pentru totdeauna, niciodată dușmani”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi într-o declarație publicată marți în timpul unei vizite la Moscova, în care a salutat, de asemenea, semnele de normalizare a relațiilor dintre Washington și Moscova.
Ungaria a intrat sub lupa Berlinului, atitudinea aproape frățească față de Rusia - în contextul războiului din Ucraina - i-ar putea aduce lui Orban un răspuns european mai puternic.
Este știut faptul că vecinii ungari ”au pus talpă” la toate sancțiunile UE privind Rusia și au urmărit doar propriul beneficiu economic (cumpărând în continuare gaze) în dauna unității europene.
Chiar și fără Statele Unite, țările europene ale Alianței Nord-Atlantice au suficienți soldați și arme pentru a face față Rusiei, arată o analiză realizată de revista Der Spiegel.
Un tribunal francez a găsit-o pe liderul Raliului Național (RN) de extremă dreapta, Marine Le Pen, vinovată de deturnare de 470.000 de euro de la Parlamentul European.
Alegerile în Ucraina ar putea avea loc încă din această vară. Actualul șef al statului, Volodimir Zelenski, intenționează să candideze pentru un alt mandat, transmite The Economist, citând sursele sale din guvernul ucrainean.
Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu bombardamente și tarife secundare dacă Teheranul nu ajunge la un acord cu Washingtonul cu privire la programul său nuclear.
Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică (30.03.2015) că forțele ruse au capturat satul Zaporojie din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Localitatea este situată la numai șapte kilometri de granița cu regiunea centrală Dnipropetrovsk. Informația a fost publicată de agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre pe acest subiect de la AFP.
O limuzină Aurus Senat, care face parte din flota oficială a președintelui rus Vladimir Putin, a luat foc pe străzile Moscovei pe 29 martie.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Secretarul apărării american, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă că alianţa de securitate dintre ţara sa şi Japonia "va continua să fie piatra de temelie a păcii şi prosperităţii" în Indo-Pacific, la un eveniment de comemorare a 80 de ani de la Bătălia de la Iwo Jima
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că noul proiect de acord propus de SUA pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" de versiunea anterioară şi necesită o evaluare aprofundată din partea juriştilor Kievului înaintea unei decizii de semnare a documentului.
Vicepreşedintele american JD Vance a criticat aspru presupusa lipsă de acţiune a Danemarcei în Groenlanda, pe care Donald Trump a reafirmat că vrea să o anexeze, în cursul vizitei sale vineri la singura bază militară americană din teritoriu, relatează Agerpres și AFP.
Vicepreședintele SUA JD Vance și soția sa au aterizat vineri, 28 martie, la stația spațială militară americană Pituffik din nord-vestul Groenlandei. Vizita lui Vance pe insula arctică a iritat politicienii din Groenlanda și Danemarca, apărând în peisajul politic global ca un nou exemplu a nivelului la care se poate ajunge atunci când oameni mici conduc o țară mare.
La summitul de la Paris de săptămâna aceasta, Ucraina a reușit să primească acceptul statelor europene privind accesul la datele de informații, a dezvăluit președintele Zelenski, în timpul unui briefing.
CEO-ul Armin Papperger a vizitat vineri uzina Volkswagen din Osnabrück, ca parte a unei delegații a principalului producător de muniție din Europa. Demersurile se înscriu într-o serie întreagă de acțiuni și declarații care prefigurează investiții majore în industria europeană de apărare.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Ucraina ar putea fi plasată sub o anumită formă de administrație interimară pentru a permite noi alegeri în țară și semnarea unor acorduri cheie menite să ajungă la o soluție, au informat vineri agențiile de presă ruse.
Vineri, 28 martie 2025 a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele Interimar al României, Ilie Bolojan.
În cadrul ședinței au fost analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune.
China a desfășurat două bombardiere H-6 lângă Scarborough Shoal din Marea Chinei de Sud, au dezvăluit imaginile din satelit.
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că eforturile președintelui Donald Trump de a obține controlul asupra Groenlandei nu sunt surprinzătoare pentru Rusia, având în vedere interesul de lungă durată al SUA pentru acest teritoriu bogat în resurse minerale.
România are nevoie investiții în industria de apărare, iar președintele interimar Ilie Bolojan a explicat că formatele de lucru au început deja să funcționeze.
Președintele rus Vladimir Putin a descris joi planurile omologul său american, Donald Trump, de a prelua controlul Groenlandei drept „serioase”, exprimându-și îngrijorarea că Arctica s-ar putea transforma într-o „trambulină pentru posibile conflicte”.
Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut joi, 27 martie 2025, consultări politice cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, aflat în vizită oficială la București.
Deși există preocupări cu privire la Coreea de Nord în domeniul nuclear, forțele sale aeriene sunt rămase în urmă. Toate acestea se schimbă acum, fără îndoială, cu ajutorul Moscovei și poate chiar al Iranului.
Rusia nu va decide dacă țările europene își vor trimite trupele pe teritoriul Ucrainei după încheierea unui posibil acord de pace.
Curtea Constituțională a României a respins cele patru sesizări ale proiectelor legislative care ofereau cadru legal Armatei României să angajeze drone care violează teritoriul românesc. Legile fuseseră contestate la CCR de trei partide politice: AUR, POT și SOS.
Pe lângă impunerea de noi tarife la toate importurile de mașini, președintele american Donald Trump a transmis și un avertisment clar Uniunii Europene și Canadei: dacă blocul UE și Canada convin asupra unui curs comun de acțiune care ar dăuna economic SUA, el le va impune tarife suplimentare.
Având granița de est amenințată constant de Belarus și Rusia, situația Poloniei nu este deloc de invidiat. Totuși oficialii de la Varșovia sunt hotărâți să își ”blindeze” capacitaea de apărare.
Achizițiile masive de tehnică militară, creșterea numărului de militari sau proiecte defensive precum ”Scutul estului” sunt proiecte costisitoare, dar inestimabile din punct de de vede al securității statului polonez. Cu toate astea, finanțarea rămâne o problemă majoră, iar guvernul polonez a decis să apeleze inclusiv la fondurile din PNRR.
România are planuri ambițioase pentru înzestrarea armatei, dar rămâne de văzut câte dintre acestea se vor concretiza. Până acum, barierele birocratice, politice și legislative au făcut ca o serie de proiecte majore pentru Armata României să se amâne cu anii.
Ucrainenii au dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acțiune, Bars, care este un hibrid între o rachetă de croazieră și o dronă.
Kremlinul a afirmat miercuri că 'nu este pregătit' să spună când va expira moratoriul fragil privind atacurile asupra infrastructurii energetice, convenit cu Kievul sub presiunea Washingtonului, relatează Agerpres și AFP.
Aviația militară de azi a SUA operează 142 de bombardiere și puțin peste 2.000 de avioane de vânătoare. Mult sub perioada de glorie, de apogeu, dar din punct de vedere tehnologic SUA sunt vârf de lance. În timpul Războiului Rece, când SUA erau pregătite pentru un conflict cu Uniunea Sovietică, Forțele Aeriene Americane dețineau 422 de bombardiere și peste 4.000 de avioane de vânătoare. Problemele însă nu sunt cu numărul de avioane.
Marea Britanie dorește să încheie un acord de apărare cu UE pe fondul politicilor tensionate ale președintelui american Donald Trump. Regatul Unit caută acces la noul fond de apărare al UE.
Doi soldați chinezi, a căror capturare a fost anunțată de Ucraina săptămâna trecută, și-au avertizat luni compatrioții să nu se alăture războiului din Ucraina de partea Rusiei.
În timpul negocierilor, Statele Unite au redus semnificativ estimarea cuantumului ajutorului acordat Ucrainei, evaluat inițial la peste 300 de miliarde de dolari.
Hanwha Aerospace România a semnat un memorandum trilateral pentru colaborare în domeniul tehnologiei de apărare și al forței de muncă cu Universitatea Politehnica București și Universitatea Națională Pusan.
Directorul Serviciului de Informații Externe din Rusia SVR(), Serghei Narîșkin, a acuzat Polonia și statele baltice că ”zăngănesc armele”.
Franța a anunțat pe 15 aprilie că va expulza 12 membri ai personalului diplomatic și consular algerian și și-a rechemat ambasadorul din Alger, adâncind criza care amenință să anuleze luni de încercare de reconciliere între cele două țări.
Chiar dacă noi oamenii nu vedem legăturile dintre lucruri, nu înseamnă că aceste legături nu există. Este doar o incapacitate a noastră de a înțelege mai profund realitatea fie pentru că deocamdată nu avem instrumentele necesare, fie pentru că am obosit să gândim creativ devenind ignoranți.
Iranul trebuie să înceteze complet toate activitățile de îmbogățire a uraniului dacă dorește să ajungă la un acord cu Statele Unite, a declarat marți emisarul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, clarificând afirmații făcute cu o zi înainte, relatează Agerpres și AFP.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Surse de monitorizare a navigației au informat, pe 15.04.2025, că nava rusească de cercetare radioelectronică Viktor Leonov a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.
Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, este invitatul de miercuri al DCNews și DCNewsTV. În contextul situației internaționale actuale, interviul cu ministrul de Externe al României va fi preluat și de DefenseRomania.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
Administraţia preşedintelui Donald Trump propune închiderea a 10 ambasade şi 17 consulate care sunt situate, în principal, în Europa şi Africa, relatează Agerpres.
La începutul anului 2025, exportul gazului rusesc în Europa a atins cote minime istorice. Ruta Yamal prin Polonia a fost oprită de Varșovia, acordul de tranzitare cu Ucraina a expirat, iar sistemul de gazoducte Nord Stream a fost paralizat după exploziile din 2022, când doar o ramură disponibilă a Nord Stream 2 a scăpat să nu fie complet secționată.
Reprezentanţii Congresului american prezenţi marţi la Bucureşti au fost "mulţumiţi" de clarificările Cotroceniului privind anularea alegerilor prezidenţiale de anul trecut, informează surse politice.
Demersul Rusiei de a căuta noi locații pentru a-și desfășura aviația strategică în regiunea Indo-Pacific este un semnal de alarmă pentru Occident. În ultimii ani, Forțele Aerospațiale Ruse (VKS) au înaintat mai multe cereri Indoneziei pentru că avioanele lor cu rază lungă de acțiune Il-76 și Tu-95 să aterizeze la baza aeriană Manuhua din Biak Numfor, provincia Papua. Unele dintre aceste cereri au fost satisfăcute.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a informat că, pe 15.04.2025, flota a început desfășurarea unor exerciții de amploare, care au ca scop protejarea navigației.
Un acord privind vânzarea a douăzeci și patru de avioane de luptă avansate către Indonezia, un partener-cheie al SUA în Asia de Sud-Est, atârnă de un fir de ață, deoarece noile tensiuni comerciale amenință să destrame ani de negocieri. În august 2023, compania Boeing a semnat un acord-cadru cu Indonezia pentru furnizarea a 24 de avioane F-15EX Eagle II, o inițiativă care promitea să consolideze legăturile dintre Washington și Jakarta, consolidând în același timp apărarea arhipelagului.
China a ordonat companiilor sale aeriene să nu mai accepte livrări de avioane de la compania americană Boeing. Decizia a fost luată într-un moment în care asistăm la un război tarifar fără precedent între China și Statele Unite, în care președintele american Donald Trump a impus Chinei tarife de importuri de până la 145%, iar Beijingul a impus taxe de 125% pe mărfurile americane.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 12 aprilie că NATO „și-a pierdut sensul” după prăbușirea Uniunii Sovietice și Alianța „ar fi trebuit să fie dizolvată”, adăugând că această chestiune este încă relevantă în prezent.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, în cadrul unui interviu, a declarat că americanii au pe masă la Pentagon mutarea bazei de la Ramstein din Germania, la Mihail Kogălniceanu, în România (MK). Potrivit înaltului oficial român informații în acest sens au venit pe canalele militare americane.
Eficiența pe câmpul de luptă a sistemelor de rachete HIMARS nu a trecut neobservată, iar în următorii ani Armatele statelor occidentale vor avea în dotare tot mai multe lansatoare de rachete multiple.
Trupele ruse au efectuat, recent, un atac nereușit cu blindate în zona localității Velika Novosilka, din regiunea Donețk.
România nu poate exclude posibilitatea ca Rusia să încerce un atac împotriva unui stat NATO în următorii ani, a avertizat generalul Gheorghiță Vlad, Șeful Statului Major al Apărării, într-un interviu difuzat de Pro TV, în cadrul emisiunii România, te iubesc!.
Legendarele tancuri americane Abrams au deja 40 de ani. Desigur, ele sunt modernizate în diferite versiuni. Însă recent SUA au decis să schimbe strategia: În loc de update-uri treptate, industria va lansa o nouă versiune a Abrams. Iar Armata cere ca procesul să fie accelerat la maximum.
Ceremoniile de 9 mai, de anul aceasta, marchează 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, fiind un nou prilej de propagandă pentru Kremlin.
Relațiile diplomatice dintre Ucraina și Statele Unite se tensionează după ce președintele Volodimir Zelenski l-a acuzat public pe vicepreședintele american J.D. Vance că ar justifica într-un fel acțiunile liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Declarațiile vin în contextul unei dispute deschise privind poziționarea Washingtonului în conflictul ruso-ucrainean, aflat deja în al patrulea an.
