Estonia, cu ajutorul Uniunii Europene și al Ucrainei, construiește un zid al dronelor care acoperă întreaga graniță de est și în apropierea orașelor importante.
După ce Polonia a doborât în premieră drone rusești, cel mai recent și grav incident a avut loc vineri, când trei avioane MiG-31 ruse au intrat timp de 12 minute în spațiul aerian al Estoniei. Guvernul de la Tallinn a calificat episodul drept o incursiune „de o obrăznicie fără precedent” și a anunțat imediat că va solicita invocarea Articolului 4 din Tratatul NATO. Acest mecanism obligă statele membre să se consulte atunci când integritatea teritorială sau securitatea unui aliat este pusă în pericol. Premierul estonian Kristen Michal a declarat că este nevoie de solidaritate aliată și de un răspuns coordonat la provocările Moscovei.
Concomitent, merită subliniat că Rusia a continuat provocările și nu s-a limitat doar la spațiul aerian al Estoniei. O analiză a DefenseRomania arată că două avioane de vânătoare rusești au efectuat de asemenea o trecere la joasă altitudine deasupra platformei poloneze Petrobaltic din Marea Baltică.
Lituania cere însă un răspuns ferm și chiar sugerează doborârea avioanelor ruse care încalcă spațiul aerian aliat. Ministrul Apărării de la Vilnius, Dovilė Šakalienė, a avertizat că NATO trebuie să transmită un semnal clar Moscovei și chiar a sugerat că avioanele rusești care încalcă spațiul aerian al alianței ar putea fi doborâte, amintind de decizia Turciei din 2015 de a doborî un Su-24 rus care i-a încălcat spațiul timp de câteva secunde.
„Granița NATO din nord-est este testată cu un scop. Trebuie să arătăm seriozitate”, a transmis aceasta pe platforma X.
Șakalienė a amintit și precedentul Turciei din 2015, când Ankara a doborât un avion de luptă rusesc Su-24 care intrase în spațiul său aerian, provocând atunci o criză diplomatică majoră, dar a dat un semnal ferm că încălcările nu pot rămâne fără consecințe.
„Turcia ne-a dat un exemplu acum 10 ani. E un moment de reflecție pentru toți”, a subliniat ministrul.
Mesajul ministrului Apărării din Lituania după ce Rusia a violat spațiul aerian al NATO cu trei avioane MiG-31
De partea cealaltă Rusia a negav vehement că avioanele sale au pătruns în spațiul aerian al NATO. La fel a făcut-o și în ceea ce privește incursiunea dronelor, în pofida faptului că polonezii au prezntat componente ale dronelor doborâte cu serie și inscripții rusești.
Sistem Patriot, aflat în dotarea Armatei României. Photo source: MApN (MoD)
Radu Carp, profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, atrage atenția într-o postare publică asupra reacției României cu privire la provocările ruse și transmite că Bucureștiul ar trebui să adopte o poziție similară Lituaniei în ceea ce privește reacția acestor încălcări ruse a spațiului nostru aerian.
„Așa trebuie reacționat și la Bucuresti, dacă vrem sa fim credibili, nu doar cu "îngrijorare" și "urmărim cu atenție"!”, a transmis profesorul Radu Carp.
Incidentul din 2015 la care face referire Lituania se întâmpa la finalul anului când Turcia a doborât cu un F-16 un avion Su-24 rus care i-a încălcat frontiera timp de doar câteva secunde, după o perioadă în care Ankara a atenționat că dacă provocările vor continua va recurge la această măsură radicală.
Se întâmpla în contextul conflictului din Siria, aflat în plină desfășurare, război civil în care Turcia și Rusia au susținut tabere diferite.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Estonia, cu ajutorul Uniunii Europene și al Ucrainei, construiește un zid al dronelor care acoperă întreaga graniță de est și în apropierea orașelor importante.
Spania e prima țară care a spus „nu” avioanelor americane F-35, într-o declarație oficială a unui purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Madrid. Însă la doar câteva zile de la declarația controversată care a făcut vâlvă în presa internațională, Executivul spaniol vine cu o poziție ce lasă loc de interpretări. A început așadar F-35 reconquista în Spania?
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina atacă Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune. Folosește arme produse pe plan intern și nu își coordonează țintele cu Statele Unite, potrivit The Kyiv Post.
Ascensiunea economică, tehnologică și militară a Chinei cu greu mai poate fi negată. Iar spionajul militar e o componentă unde chinezii excelează. De la F-35 și până la „elicopterul viitorului”, chinezii reușesc să „copieze” tot. Ultima găselniță este elicopterul de ultimă generație S-97 Raider al Lockheed Martin.
La câteva luni după ce Pakistanul a folosit o rachetă chinezească cu rază ultra-lungă de acțiune pentru a doborî avioane de vânătoare indiene, cererile de finanțare din partea forțelor armate arată că SUA ar putea avea în curând propria armă avansată, după opt ani de dezvoltare: mult așteptata rachetă AIM-260.
Incidentul a avut loc duminică, în jurul orei 2:15 dimineața, pe bulevardul Arshakunyats din centrul Erevanului.
Avioanele de vânătoare Su-27 ale Forțelor Aeriene Ucrainene au fost echipate cu rachete de inducere în eroare americane ADM-160 MALD (Miniature Air-Launched Decoy), marcând prima utilizare documentată a acestor aeronave ca platforme de lansare pentru acest sistem.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții oficiali ai Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 23.08.2025, pierderea unuia dintre avioanele sale de vânătoare de tip MiG-29. Pilotul a murit într-un accident în timpul unei manevre de aterizare după un zbor de luptă, a informat DPA, citând armata ucraineană.
Guvernul britanic a anunțat că achiziționează șase sisteme suplimentare de apărare aeriană cu rază medie de acțiune Land Ceptor de la grupul european MBDA, ca parte a unei liste tot mai ample de activități menite să ajute la contracararea amenințărilor legate de sistemele de aeronave fără echipaj (UAS) și rachete. Contractul este evaluat la aproximativ 158 de milioane de dolari, potrivit informațiilor oferite de Ministerul Apărării.
Rachetele PAC-3 Patriot, împreună cu radarul LTADMS, au o acoperire de 360 de grade. De asemenea, Statele Unite intenționează să crească puternic producția de rachete antiaeriene PAC-3 MSE.
Sikorsky a anunțat un nou contract cu US Army pentru modernizarea elicopterelor Black Hawk.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Serbia își dotează masiv armata cu echipament israelian, dar cantitatea nu e totul. Guvernul de la Belgrad pare că va primi de la Elbit un întreg ”pachet” de tehnologie militară, care include nu doar lansatoare, rachete și drone, ci și capacități de colectare informații și de război electronic.
Aeronavele IAR-99 Standard aflate în dotarea Bazei Aeriene de Instruire a Personalului Aeronautic "Aurel Vlaicu" se află într-un program de revitalizare care va conduce la prelungirea perioadei de operaţionalizare, dar termenul de livrare pentru cele cinci aeronave modernizate este, în continuare, o necunoscută.
Zborul face parte dintr-o serie regulată de misiuni ale Forțelor Operative de Bombardiere, despre care NATO a subliniat că au ca scop aprofundarea integrării și demonstrarea „unei puteri aeriene credibile și pregătite de luptă.
Dronele, în special cele combinate cu inteligența artificială, reprezintă principala amenințare imediată pe câmpul de luptă.
Cine se mai gândea că avioanele de vânătoare sovietice, scoase din uz de ani buni, mai pot stârni interesul? Se pare că da, cel puțin în Ungaria. O poveste demnă de un film de spionaj a apărut în presa maghiară, ridicând semne de întrebare serioase despre securitatea națională. Se pare că, acum aproximativ două săptămâni, piese de valoare au fost furate de la avioane MiG-29 dezafectate, aflate pe aerodromul militar Kecskemét.
Pierderea recentă a unui alt avion multirol Su-30SM din flota aeriană a Flotei Ruse din Marea Neagră scoate în evidență o realitate dură pentru Kremlin: capacitatea sa de luptă aeriană este erodată constant și ireversibil. Conform analizei publicației Militarnyi și a altor experți militari, unitatea de elită a Rusiei, Regimentul 43 Aviație Navală de Asalt, a pierdut deja mai mult de jumătate din flota sa de Su-30SM, avioane cu care a început invazia la scară largă în 2022.
Surse militare rusești au informat, pe 14.08.2025, că Forțele Armate ale Federației Ruse intenționează să testeze în Ucraina o versiune mini a rachetei Oreshnik, respectiv sistemul de rachete Svirel. Potrivit acestora, mai multe instalații de lansare au fost transferate deja la frontiera cu Ucraina.
Pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Japonia a restabilit o componentă crucială a capabilităților sale navale de proiecție a puterii, odată cu sosirea primelor trei avioane de luptă F-35B. Această dezvoltare marchează un moment istoric, semnalând revenirea națiunii la operarea avioanelor de luptă cu decolare de pe portavioane și o schimbare majoră în strategia sa de apărare.
În așteptarea primelor aeronave F-35 de generația a cincea, Varșovia are planuri ambițioase cu F-16 aflate în uz: toate cele 48 de F-uri vor fi modernizate la standardul Viper (Block 72).
Guvernul lituanian dorește să instruiască peste 22.000 de cetățeni în construcția și operarea dronelor. Acest grup va include și studenți, dintre care cel mai mic va avea 8 ani.
Rușii au desfășurat un număr record de sisteme de apărare aeriană în jurul reședinței private a președintelui rus Vladimir Putin, situată pe malul lacului Valdai, în regiunea Novgorod. În urma analizei imaginilor din satelit, realizată de compania rusă Yandex, se pare că numărul sistemelor de apărare aeriană din jurul reședinței lui Putin reprezintă 20% din totalul sistemelor Pantsir dislocate în Moscova și regiunea Moscovei.
O misiunede interceptare a avut loc recent, semnalând o escaladare a tensiunilor aeriene în regiunea baltică. Pentru prima dată, avioane de vânătoare italiene de generația a cincea, F-35 Lightning II, au fost folosite pentru a intercepta aeronave rusești care operau în apropierea spațiului aerian al Alianței, sub egida misiunii de poliție aeriană a NATO.
Prin dislocarea a trei bombardiere supersonice B-1B Lancer la baza aeriană Orland din Norvegia în acest weekend, Forțele Aeriene ale SUA nu efectuează doar un alt exercițiu de rutină. Desfășurarea, parte a misiunii Bomber Task Force (BTF) Europe 25-4B, reprezintă un semnal strategic calculat, transmis direct Moscovei cu doar o lună înaintea exercițiului militar rusesc de anvergură, Zapad-2025.
Pe 4 august 2025, unul dintre avioanele F-16A Netz ale companiei private Top Aces, provenit din fosta flotă a Forțelor Aeriene Israeliene, a fost surprins pentru prima dată zburând cu o nouă schemă de camuflaj spectaculoasă, inspirată direct de la avionul de vânătoare rusesc Su-57 „Felon”.
În ultimele zile s-a vorbit mult despre proiectul F-55, după ce Lockheed Martin a pierdut competiția în fața F-47 al Boeing, pentru avionul de generația a șasea. Dar pe lângă F-47, chiar Donald Trump a fost cel care recent a anunțat și un alt proiect, anume F-55, un fel de F-35 cu două motoare, căci spunea președintele american: „Nu îmi plac motoarele simple”. Dar oare nu „există” deja F-55?
Inovație interesantă la care a apelat industria de apărare din Ucraina. Avionul civil agricol turbo-propulsor Z-137, de producție cehoslovacă, a fost reconvertit pentru îndeplinirea misiunilor de apărare antiaeriană. Astfel, pe partea din spate a fuzelajului a fost aplicat un marcaj de identificare specific aviației militare, format din două benzi transversale albe. Iar sub aripile avionului au fost montate două sisteme AKU-73, ceea ce a permis integrarea rachetelor aeriene cu rază scurtă de acțiune R-73.
Politicile Administrației Trump 2.0, cel puțin în primele luni ale mandatului, au determinat mai multe state aliate să discute deschis despre posibilitatea de a reconsidera achiziția de avioane americane de generația a 5-a, F-35 Lightning II. Asta în ciuda faptului că F-35 este soluția aleasă de majoritatea aliaților SUA în ceea ce privește tranziția de la avioane de generația a 4-a, la cele de generație următoare. România nu face nici ea rabat în acestă chestiune, țara noastră alegând deja F-35 ca înlocuitor al F-16 Fighting Falcon.
Ar trebui ca suplimentarea numărului de avioane F-16 să fie doar până în 2026, ca parte a unui test dar, vremurile sunt tulburi, Coreea de Nord implicându-se deja în conflicte militare.
Tensiunile dintre NATO și Rusia cresc din nou, după o serie de încălcări repetate ale spațiului aerian al alianței pe flancul estic. În ultimele două săptămâni, Moscova a testat răbdarea și capacitatea de reacție a statelor membre prin incursiuni aeriene pe teritoriul Poloniei, României și Estoniei. Una din cele mai dure reacții le-a avut Lituania, micuțul stat baltic sugerând că avioanele ruse care violează spațiul aerian al NATO ar trebui doborâte.
Serbia a organizat în aceast weekend una din cele mai mari parade militare din istoria sa. Într-o demonstrație de forță, Serbia a prezentat tancuri, sisteme de artilerie de ultimă generație și avioane de vânătoare. Peste 10.000 de militari au defilat prin cartierul Novi Beograd, marcând direcții multiple ale politicii externe sârbe, care concomitent cu aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană, se înarmează masiv din Franța, China, Emiratele Arabe Unite (EAU), Israel și Rusia.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus o strategie comună de apărare antiaeriană a statelor din regiune, împotriva dronelor rusești.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat Afganistanul cu sancţiuni, fără a preciza natura acestora, dacă talibanii nu vor returna Statelor Unite baza aeriană Bagram. Baza a fost părăsită de trupele americane când acestea s-au retras din ţară în 2021, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Forțele Aeriene ale Japoniei (JASDF) au realizat în acest weekend o premieră istorică. Mai exact prima dislocare de avioane de luptă pe continentul european, în întreaga existență de 71 de ani acestora. Două aeronave F-15J, sprijinite de avioane de realimentare KC-767, KC-46A și aeronave de transport C-2, au ajuns la baza RAF Coningsby din Regatul Unit, ca parte a misiunii „Atlantic Eagles”, alături de aproximativ 180 de militari japonezi.
Guvernul venezuelean a anunţat că civili sunt antrenaţi să folosească arme pentru a apăra ţara în cazul unui atac lansat de Statele Unite. Militarii venezueleni au condus primele sesiuni de antrenament în diferite părţi ale ţării, a declarat preşedintele Nicolas Maduro, citat de agențiile Agerpres și DPA.
Aspen European Strategic Forum 2025, desfășurat la București, eveniment la care DefenseRomania a fost partener media, a adus în prim-plan o temă de importanță vitală: protejarea infrastructurii critice și securitatea lanțurilor de aprovizionare într-o lume marcată de războaie, tensiuni geopolitice și competiție tehnologică.
România are șansa de a valorifica resurse unice (grafen) și de a reconstrui o industrie de apărare modernă (prin fabrica de drone).
Kamala Harris e „all in”. În cartea sa de memorii cu privire la retragerea lui Joe Biden din cursa prezidențială, Kamala a făcut dezvăluiri care au provocat o furtună în rândul Partidului Democrat, într-un moment critic în care Partidul Democrat e profund divizat iar scena politică americană e dominată de Donald Trump și republicani.
Lansat în 2017 de Franța și Germania, proiectul pentru Sistemul de Luptă Aeriană al Viitorului (SCAF) trebuia să fie nucleul franco-german al viitorului avion european de generația a 6-a. Înainte ca ușa să fie deschisă altor parteneri europeni, dar lucrurile sunt departe de a fi roze în ceea ce privește SCAF.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat decizia de a crea unități moderne separate de asalt.
În perioada 20-21.09.2025, în Republica Cehă se desfășoară festivități consacrate “Zilelor NATO”, în localitatea Ostrava din estul țării, și a “Zilelor Forțelor Aeriene Cehe”, pe aeroportul Mošnov din regiunea Nový Jičín.
Donald Trump a ameninţat Venezuela cu consecinţe "incalculabile" dacă nu primeşte înapoi "prizonierii şi pe cei internaţi în spitalele psihiatrice", pe care preşedintele american îi acuză că au fost "împinşi" în Statele Unite de către Venezuela, țară cu care tensiunile cresc de câteva săptămâni, relatează agențiile Agerpres și AFP.
Un atac cibernetic de amploare a perturbat sâmbătă activitatea pe mai multe aeroporturi europene, printre care și Heathrow din Londra, unul dintre cele mai aglomerate huburi aeriene din lume. Incidentul a vizat sistemele electronice de check-in și gestionare a bagajelor, cauzând întârzieri semnificative și cozi uriașe de pasageri.
Incursiunile avioanelor ruse în spațiul aerian al NATO nu sunt o noutate. Ceea ce a adus nou anul 2015, când un Su-24 rus a intrat câteva secunde în spațiul aerian aliat, a fost răspunsul primit: Atunci Turcia, stat membru NATO, a doborât avionul rus. Avionul Su-24 a fost doborât de un F-16 Fighting Falcon al Turciei, incidentul stârnind un cutremur diplomatic la momentul respectiv. El merită readus în atenția publică în contextul incursiunii fără precedent a trei MiG-31 rusești, timp de 12 minute, în spațiul aerian al Estoniei.
În dimineața de 19 septembrie, trei aeronave militare rusești au încălcat, pentru 12 minute, spațiul aerian estonian deasupra Golfului Finlandei. Poliția aeriană a NATO a fost mobilizată pentru a le escorta în afara spațiului aerian estonian. Concomitent două avioane de vânătoare rusești au efectuat o trecere la joasă altitudine deasupra platformei Petrobaltic din Marea Baltică.
Avioane de vânătoare poloneze şi aliate s-au ridicat de la sol sâmbătă dimineaţa, după ce Rusia a lansat lovituri aeriene în vestul Ucrainei, în apropierea frontierei cu Polonia, au anunţat forţele armate poloneze, conform agenţiei Reuters.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a salutat vineri un răspuns 'rapid și decisiv' al Alianței nord-atalntice în urma unei incursiuni de avioane rusești în spațiul aerian estonian, relatează AFP.
Un nou capitol în războiul tehnologic al Ucrainei a fost deschis la expoziția Brave1 Defense Tech Valley 2025, unde a fost dezvăluită drona subacvatică TOLOKA. Această inovație militară, capabilă să lovească ținte la o distanță impresionantă de 2.000 de kilometri și să transporte până la cinci tone de încărcătură utilă, ridică miza în conflictul naval din Marea Neagră.
Tensiunile pe flancul estic al NATO au escaladat vineri, după ce Estonia a denunțat o incursiune aeriană „fără precedent de îndrăzneață” a trei avioane de vânătoare rusești. Aeronavele MiG-31 au pătruns în spațiul aerian estonian deasupra Golfului Finlandei și au rămas acolo timp de 12 minute, un incident care a determinat convocarea de urgență a reprezentantului diplomatic al Rusiei la Tallinn.
Președintele Consiliului de Supraveghere al Bursei de Valori din Moscova, Serghei Șvetov, a îndemnat oamenii să se pregătească pentru un buget federal militarizat mulți ani de acum înainte, deoarece Rusia va trebui să reconstruiască rezervele și infrastructura și să se angajeze în reînarmare.
Revenim la incidentul din 10 septembrie, când un val de drone rusești au încălcat spațiul aerian al Polonie, pentru a atrage atenția asupra unui aspect mai puțin mediatizat: rolul jucat de Belarus.
Într-un articol publicat joi, agenția de presă americană Bloomberg a semnalat faptul că forțele ruse, care se luptă să câștige teren în Ucraina, trimit trupe și provizii prin conducte de gaz goale, pentru a evita atacurile mortale cu drone.
La doar câțiva kilometri de granița cu Ucraina, o nouă amenințare se profilează la orizont. O serie de imagini din satelit, publicate recent de analistul OSINT Brady Africk, dezvăluie o bază de lansare a dronelor, construită de Rusia într-un ritm alarmant de rapid. Complexul, aflat în regiunea Briansk, la doar 35 km de teritoriul ucrainean, a apărut din senin pe un câmp gol, pe parcursul acestei veri. Este cea mai recentă dovadă a modului în care Rusia își intensifică atacurile aeriene și adaptează constant strategia de război.
Europa se află la o răscruce de drumuri, confruntată cu o realitate pe care a încercat să o amâne: vulnerabilitatea sa în fața unei noi generații de amenințări militare. Sub presiunea directă a incursiunilor rusești, Uniunea Europeană se pregătește să ia o decizie majoră, cu potențialul de a-i schimba fundamental peisajul de securitate.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a transmis în intervenția sa importanța alianțelor strategice în contextul războiului din Ucraina și al provocărilor regionale, în cadrul Aspen European Strategic Forum 2025, la panelul „The Power of Alliances to Protect and Prevail”.
Comisia Europeană le-a propus vineri ţărilor membre ale Uniunii Europene să adopte al 19-lea pachet de sancţiuni contra Rusiei, vizând în special hidrocarburile ruseşti, a anunţat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a executivului comunitar, transmit Agerpres și AFP.
La Aspen European Strategic Forum 2025, eveniment la care DefenseRomania e partener media, Mircea Geoană, fost Secretar General adjunct al NATO și președinte al Institutului Aspen în România, a subliniat rolul crucial al Europei în competiția globală dintre marile puteri.
Oleksandr Levchenko, diplomat și expert în geopolitică, fost ambasador al Ucrainei în Croația și Bosnia și Herțegovina în perioada 2010–2017, semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania un editorial despre manevrele militare de amploare are Rusiei în Belarus, care au vizat simularea unui război împotriva NATO și mai ales testarea noilor rachete hipersonice Zircon, ceea ce nu e doar o demonstrație de forță ci și un atac geopolitic asupra intereselor americane în regiune. Provocările sunt uriașe mai ales în contextul în care aceste rachete sunt foarte dificil de interceptat, iar acest lucru ar trebui să trezească rapid SUA. Redăm integral textul opinie.
Președintele american Donald Trump s-a declarat la Londra dezamăgit de omologul său rus Vladimir Putin, întrucât a crezut că va putea negocia cu acesta încheierea războiului în Ucraina, dar nu a reușit, relatează agențiile Agerpres, AFP și EFE.
F-35 Lightning II e cu siguranță o poveste de succes în Europa, alegere pe care a făcut-o și România. E însă o poveste complicată pentru neutra Elveție, stat care în urma unui referendum a spus „da” avioanelor de generația a 5-a de producție americană, dar deși Berna a decis că achiziția va avea un preț fix, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, așa cum o spune și un vechi proverb românesc. Prețul programului a explodat iar cauzele sunt multiple.
Italia a scos din serviciu în toamna anului trecut portavionul Giuseppe Garibaldi și se pare că e în negocieri avansate pentru vânzarea navei. Dacă tranziția se va finaliza vom avea o țară „new entry” în clubul select al statelor care dețin portavioane.
Berlinul şi Madridul "doresc să ajungă la o soluţie până la sfârşitul anului 2025" privind proiectul european al avioanelor de vânătoare FCAS, a afirmat cancelarul german Friedrich Merz în cadrul unei conferinţe de presă împreună cu premierul spaniol Pedro Sanchez. Sistemului Aerian de Luptă al Viitorului (FCAS) este viitorul avion de generația a 6-a care are ca obiectiv înlocuirea Eurofighter Typhoon și care va fi dezvoltat de industriile de apărare din Germania, Franța și Spania.