Studiul este semnat de George Scutaru, CEO, New Strategy Center, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și Ion Cristea, Expert Relații Internaționale, New Strategy Center.
DefenseRomania prezintă integral expertiza AICI și subliniază ceea ce NSC arată că ca fiind următoarea mare bătălie: Alegerile parlamentare din 2025.
„Pentru forțele pro-europene, victoria în alegerile prezidențiale a Maiei Sandu nu reprezintă o înfrângere totală a încercărilor Rusiei de a destabiliza țara. Alegerile parlamentare din 2025 vor oferi Rusiei o nouă oportunitate de a submina parcursul proeuropean al Republicii Moldova și de a impune în Parlament o majoritate care să saboteze procesul de reforme început de președintele Maia Sandu și Guvernul proeuropean. Rusia va încerca să repete situația din Georgia, când președintele prooccidental Salome Zourabichvili este izolată, iar Guvernul și majoritatea care o susține în Parlament adoptă o legislație controversată în privința drepturilor omului, încetinește reformele și intră astfel în conflict cu UE și SUA. Fără să intervină armat, Rusia a blocat în prezent apropierea Georgiei de UE, obținând o victorie strategică importantă în confruntarea cu Occidentul.
Pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare în Republica Moldova și susținut de președinta Maia Sandu, provocarea majoră nu va fi doar obținerea unei victorii în alegerile parlamentare din 2025, ci mai ales capacitatea de a forma o majoritate parlamentară dedicată unui program reformist, necesar pentru a continua procesul de integrare europeană a țării. Un factor esențial pentru viitoarele alegeri va fi poziționarea Partidului Mișcarea Alternativă Națională, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, care ar putea influența semnificativ echilibrul de forțe. Deși Ion Ceban are un trecut politic controversat, fiind fost membru al Partidului Comuniștilor și ulterior al Partidului Socialiștilor, acuzat de presa independentă de întâlniri cu agenți FSB, el se prezintă acum drept un pro-european convins. În calitate de primar al Chișinăului, Ceban a demonstrat capacitatea de a colabora eficient cu oficiali români și de a atrage investiții din Uniunea Europeană, având numeroase întâlniri cu primari, lideri de consilii județene și politicieni români, în special ai Partidului Social Democrat, partid aflat acum la guvernare în România.
În același timp, Ceban se evidențiază ca un critic al PAS și, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025, este de așteptat ca partidul său se poziționeze ca o forță politică alternativă la actuala guvernare. Declarația sa în momentul în care a votat la turul doi al alegerilor prezidențiale a fost neutră, fără a fi critic față de actualul președinte, îndemnând doar ca cetățenii să iasă la vot.
Șantajul gazului Federația Rusă va declanșa noi acțiuni hibride de amploare pentru a submina șansele la alegeri ale guvernării pro-europene. Există o posibilitate foarte mare ca Moscova să declanșeze o nouă criză energetică, în contextul deciziei Ucrainei de a nu prelungi după 31 decembrie 2024 contractul cu Gazprom pentru tranzitul gazelor spre Europa. În acest fel, regiunii separatiste Transnistria, care beneficiază de 30 de ani, încă de la înființarea sa, de gazul gratis din Rusia, i se poate întrerupe sau limita accesul la acest gazul, fapt ce ar declanșa mari probleme sociale. Nu este vorba doar de gazul necesar consumului domestic, ci și de cel folosit în industria Transnistriei. Combinatul metalurgic și fabrica de ciment de la Râbnița și centrala de producere a energiei electrice de la Cuciurgani, care folosesc toate gazul gratis rusesc, reprezintă principalii contributori la buget și asigură stabilitatea regiunii separatiste prin veniturile pe care le generează, necesare susțineri cheltuielilor publice în Transnistria.
Rusia poate blama Ucraina pentru situația creată, inclusiv să afirme că nu mai poate asigura transportul gazului prin hub-ul din orașul Sudja, aflat în zona ocupată de Ucraina în regiunea Kursk, generând o criză energetică și socială și forțând Chișinăul să gestioneze o situație dificilă chiar înainte de alegerile parlamentare. Republica Moldova nu are resursele financiare necesare pentru asigura stabilitatea Transnistriei, o regiune cu 366.532 locuitori, de aceea va trebui să fie rapid ajutată de UE și mai ales de România. În plus, trebuie menționat faptul că Centrala de la Cuciurgan, situată în Transnistria, furnizează energie electrică Republicii Moldova la un preț sub nivelul pieței, beneficiind de o marjă considerabilă datorită absenței costurilor pentru materia primă.
Deci în afară de presiunea asupra Guvernului de la Chișinău pentru a gestiona o criză umanitară în Transnistria, Rusia poate genera și o criză energetică în Moldova. Conform ministrului moldovean al energiei, Victor Parlicov, gazul rusesc ar putea fi livrat Transnistriei pe ruta Turcia-Bulgaria-România. Totuși, există incertitudini cu privire la intențiile Gazprom de a redirecționa furnizările în acest mod, deoarece, până în prezent, Gazprom nu a rezervat nicio capacitate de tranzit de gaz pe ruta menționată.
O altă soluție ar fi ca Moldova să încheie cu Ucraina un contract de tranzit pentru preluarea gazului de la granița cu Rusia, plătind tranzitul direct Ucrainei, astfel încât Gazprom să nu mai fie implicat în acest proces. Au fost negocieri purtate între compania Moldovagaz și Gazprom la Sankt Petersburg, fără a exista un rezultat până în acest moment.
Lunile următoare vor fi cruciale pentru Republica Moldova, necesitând unitatea tuturor forțelor pro-europene și un grad mai mare de maturitate politică din partea politicienilor cu viziuni pro-europene. În comparație cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 2020, Maia Sandu a obținut în 2024 un plus de aproape 170.000 de voturi în primul tur, reflectând o creștere semnificativă a susținerii electorale. Cu toate acestea, dificultățile actualelor alegeri au fost amplificate nu doar de tentativele de corupere a electoratului, ci și de un vot de protest real din partea cetățenilor împotriva partidului PAS, care a obținut majoritatea parlamentară în 2021.
Republica Moldova a traversat din 2020 și până acum o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic și social, marcată de criza Covid19, apoi de criza energetică de la nivel european, instrumentată de Rusia, urmată de războiul din Ucraina, o inflație record de 34%, toate acestea erodând încrederea în Guvern. Maia Sandu va trebui să opereze remanieri în Guvern, să accelereze implementarea unor reforme și, totodată, să contribuie la consolidarea unei opoziții democratice capabile să atragă voturile alegătorilor nemulțumiți din cadrul taberei pro-europene, toate acestea pentru a crește șansele formării unei majorități reformiste după alegeri.
Totodată, asigurarea integrității procesului electoral este esențială, mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025. Persistența practicilor de corupere electorală ar putea transforma Republica Moldova într-un stat în care alegerile își pierd semnificația, iar rezultatele sunt dominate de o singură forță. Această realitate ar submina considerabil parcursul pro-european al țării, semnalând instabilitate, insecuritate și incapacitatea de a garanta respectarea statului de drept.
Trebuie ținut cont de faptul că Rusia și-a rafinat tacticile, susținând în continuare politicieni și formațiuni cu un profil și discurs pro-rus, dar, în același timp, construind sprijin și pentru anumiți politicieni care încearcă să se prezinte ca fiind deschiși idealurilor proeuropene. Această strategie are ca scop extinderea bazei sale electorale, atrăgând voturi din multiple segmente ale electoratului moldovean. Pentru Moscova, noul Guvern format după alegerile parlamentare din 2025 nu trebuie să fie neapărat pro-rus vizibil, ci să aibă o politică policentrică, care să pledeze pentru reluarea legăturilor cu Moscova și deschiderea spre China. Adoptarea unor legi controversate, așa cum s-a întâmplat în Georgia, va face ca procesul de reforme să fie tergiversat, iar relația cu UE să fie viciată.
În final, se va clama că UE nu vrea Moldova sau o vrea în niște condiții care înseamnă pierderea tradițiilor și identității naționale, așa că singura soluție este ca Moldova să se îndrepte din nou spre Rusia, pentru că Moscova acceptă Moldova așa cum este.
O asemenea perspectivă va înrăutăți relația cu UE, dar mai ales cu România și Ucraina, vecinii Moldovei, acestea urmând a privi cu îngrijorare un nou guvern care poate adopta politici ostile ambelor state. Mai ales Ucraina se va simți amenințată, întrucât riscă să-și piardă singurul vecin non-UE și non-NATO care s-a poziționat ferm și fără echivoc de partea sa.
În plus, prezența contingentului militar rus din Transnistria, format din aproximativ 1.600 de militari, va căpăta o semnificație strategică mai mare în eventualitatea unui guvern pro-rus la Chișinău. Republica Moldova are și o regiune autonomă, Găgăuzia, cu 165.000 de locuitori, majoritatea găgăuzi, ortodocși ca religie, vorbind o limbă turcică și pro-ruși în mare măsură. Deși regiunea a beneficiat de diverse proiecte finanțate cu fonduri europene, 95% dintre locuitorii Găgăuziei au votat împotriva referendumului din 20 octombrie pentru susținerea aderării la UE, mult mai puțin chiar decât cei din Transnistria. În Ucraina există, de asemenea, o comunitate de găgăuzi, estimată la aproximativ 25.000 de persoane, situată la sud de Republica Moldova, în regiunea Odesa, într-o zonă cunoscută sub numele de Bugeac, care se întinde de la gurile Dunării până la estuarul Nistrului. Această zonă are o importanță strategică pentru Ucraina, fiind locul în care se află toate porturile sale la Dunăre. Bugeac este un mozaic etnic, cu ucraineni (40%), bulgari (21%), ruși (20%), români (13%), găgăuzi, (4%) limba rusă fiind în continuare lingua franca între etniile care locuiesc aici.
În 2015, după anexarea Crimeii, Rusia a încercat să creeze o așa-zisă Republică Independentă a Bugeacului, sperând să activeze și scenariul Novorossya și să taie astfel accesul Ucrainei la Marea Neagră și Dunăre. Nu a reușit atunci, însă o alunecare a Republicii Moldova în tabăra Rusiei poate readuce în atenție acest scenariu, mai ales dacă situația de pe frontul din Ucraina va continua să se înrăutățească.
Un alt aspect important de luat în considerare este faptul că Republica Moldova dispune de o mică ieșire la Dunăre, prin portul Giurgiulești. În cazul în care Rusia ar reuși să instaleze un guvern pro-rus la Chișinău în urma viitoarelor alegeri parlamentare, forțele speciale ruse s-ar putea infiltra în zonă pentru a sabota traficul pe Dunăre. Acest scenariu ar amenința nu doar exportul de cereale al Ucrainei, vital pentru obținerea de venituri pentru continuarea războiului, dar și interesele economice ale României. Marea Neagră are două porți de acces: strâmtorile Dardanele și Bosfor și Dunărea. Dacă Rusia câștigă în Republica Moldova, ieșirea acesteia la Dunărea de doar 420 metri poate deveni un atu important pus la dispoziția Moscovei.
În acest context critic, Uniunea Europeană și comunitatea internațională democratică trebuie să sprijine ferm Republicii Moldova pentru a contracara presiunile Rusiei în lunile următoare. România are un rol fundamental în susținerea Republicii Moldova. A făcut-o pe toate planurile până acum, fiind alături de Moldova în toate momentele dificile, va trebui să o facă și în continuare, alături de UE și SUA.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cea mai înaltă autoritate militară a NATO, Comitetul Militar, se va reuni la Bruxelles pe 15 și 16 ianuarie 2025. Summitul va reuni șefii Statelor Majore ale Apărării din țările membre ale NATO, alături de peste 20 de omologi din țările partenere.
În octombrie 2023, după o lungă perioadă de solicitari, forțele ucrainene au primit în cele din urmă de la Statele Unite rachete balistice tactice MGM-140 ATACMS (Army TACtical Missile System) care puteau fi lansate de sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142 (HIMARS). Cu toate acestea, ei nu au fost autorizați să le utilizeze pentru a viza obiective militare aflate pe teritoriul Rusiei. Pentru Washington, scopul era de a evita orice „escaladare” cu Moscova.
„Nimeni nu ne va garanta securitatea, respectarea incontestabilă a încetării focului.” Arhitectul armatei, care în doar două luni a salvat Ucraina de la ocuparea totală de către Rusia oprind înaintarea triumfală a forțelor ruse către Kiev, generalul Viktor Mujenko, fostul șef al Statului Major General ucrainean în perioada 2014 – 2019, avertizează că o eventuală „înghețare” a frontului are foarte multe dezavantaje.
Departamentul american al Apărării (DoD) a publicat raportul său anual intitulat Military and Security Developments Involving the People's Republic of China 2024. Această lucrare foarte așteptată oferă o analiză aprofundată a capacităților militare în creștere, a obiectivelor strategice și a politicilor de securitate ale Chinei, oferind o înțelegere crucială a dinamicii în evoluție a relațiilor SUA-China și a securității globale.
Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a generat noi provocări și atribuții pentru producătorii de armament, demonstrând eficiența utilizării unor tehnologii relativ ieftine pe câmpul de luptă. Acest lucru reiese dintr-o analiză a publicaţiei Defense One privind inovațiile tehnologice din domeniul apărării pentru 2024. Analiştii militari au atras atenția asupra dezvoltărilor ucrainene și americane utilizate și testate în război, inclusiv senzori acustici și rețele de smartphone-uri care sunt rezistente la războiul electronic rusesc.
Guvernul condus de conservatori din Finlanda a prezentat un plan amplu de creștere a cheltuielilor pentru apărare de la 6,8 miliarde de dolari în 2025 la 11,5 miliarde de dolari până în 2032. Propunerea guvernului, care a obținut sprijinul majoritar al principalelor partide de opoziție din Eduskunta, parlamentul finlandez, ar repoziționa cheltuielile anuale ale Finlandei pentru apărare mai aproape de 3,3% din PIB, situându-le cu mult peste linia de 2% a NATO. Se preconizează că, în 2025, cheltuielile Finlandei pentru apărare vor ajunge la aproximativ 2,4% din PIB-ul țării.
Joi, 26 decembrie, autoritățile finlandeze au anunțat că au preluat controlul asupra unui petrolier care venea din Rusia. Nava este suspectată de ruperea unui cablu electric în Marea Baltică, precum și de defectarea a trei cabluri de comunicații între cele două țări, care a avut loc miercuri, 25 decembrie.
NATO trebuie să aibă în arsenalul său arme cu rază lungă de acțiune pentru a răspunde amenințării noii rachete balistice hipersonice Oreshnik a Rusiei. Amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat al NATO pentru Transformare, a declarat într-un interviu pentru Defense News.
Industria de apărare din Polonia face senzație cu un nou proiect îndrăzneț. În timp ce țările NATO se întrec în a-și moderniza arsenalele în fața agresiunii rusești, Varșovia face un pas semnificativ înainte: dezvoltarea primei sale rachete balistice.
În al treilea an de invazie la scară largă a Rusiei în Ucraina, multe persoane din țările occidentale și din instituțiile internaționale manifestă indiferență față de crimele de război rusești, inclusiv față de execuția prizonierilor ucraineni de către ruși. Această opinie a fost exprimată într-un interviu pentru Radio Liberty de generalul în retragere Ben Hodges, fost comandant al armatei americane în Europa. Acesta s-a arătat nemulțumit de faptul că abordarea crimelor de război ale Rusiei împotriva Ucrainei nu primește suficientă atenție, în special în mass-media.
Potrivit unui comunicat de presă publicat de Saab la 23 decembrie 2024, compania a anunțat un contract cu Swedish Defence Materiel Administration (FMV) pentru modernizarea sistemului de rachete antinavă de coastă al țării. Contractul, evaluat la 70 de milioane de euro, urmărește să sporească capacitatea Suediei de a răspunde provocărilor de securitate în continuă evoluție din regiunea baltică, livrările urmând să înceapă în 2026.
Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit probabil facilitatea de mentenanță a unui aerodrom militar rus, unde avioanele de luptă erau supuse unor reparații. În noaptea de 23 spre 24 decembrie, un grup de drone ucrainene a atacat un aerodrom militar rus din regiunea Rostov, situat la 5 km nord-vest de orașul Millerovo. Militarii ruşi dintr-o garnizoană din apropierea bazei Millerovo au publicat pe reţele de socializare imagini cu momentul în care se încearcă respingerea atacului ucrainean cu drone.
Petrolierele rusești reprezintă o amenințare la scară largă în ceea ce privește finanțarea războiului și în ceea ce privește daunele aduse mediului înconjurător, Vladimir Putin nu face nimic cu privire la urmările dezastrului rezultat în urma scufundării petrolierelor - cantităţi enorme de păcură ajunse în Marea Neagră, el este interesat doar de Oreshnik și alte nebunii, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Cotidianul britanic The Economist a relatat, la 23 decembrie 2024, că Ucraina avansează în programul său de dezvoltare a rachetelor prin crearea unei versiuni mai mari și mai puternice a rachetei sale de croazieră Trembita, concepută pentru a atinge potențial Moscova. Această nouă evoluție subliniază concentrarea Ucrainei asupra consolidării capacităților sale militare cu soluții rentabile, de producție proprie, în contextul continuării conflictului cu Rusia.
La 35 de ani de la Revoluția română care a debutat la Timișoara în 16 decembrie 1989 DefenseRomania difuzează două episoade speciale ale podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat este procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul Revoluției și care a trimis în judecată lotul implicat în represiunea de la Timișoara, proces încheiat cu condamnări.
Studiind fragmentele rachetei balistice rusești cu rază medie de acțiune Oreshnik, folosită pentru a lovi orașul ucrainean Dnipro la 21 noiembrie, cercetătorii şi tehnicienii ucrainenii din domeniul apărării au descoperit că prezentarea acestei rachete de către Vladimir Putin ca fiind un fel de ,,proiect nouă'' nu este departe de adevăr.
„Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson la summitul Nord-Sud găzduit de Finlanda în acest weekend. La summit au participat liderii Finlandei, Italiei, Greciei și Suediei, precum și conducerea politicii externe a UE. Subiectele summitului au fost apărarea UE, Ucraina și migrația, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.
Rusia a început construcția adăposturilor pentru aeronave la baza aeriană Primorsko-Akhtarsk, în Krasnodar Krai, ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Ucraina a armelor cu raza lungă de acţiune împotriva aviației rusești. Imaginile realizate din satelit confirmă expansiunea semnificativă a lucrărilor de construcție, inclusiv realizarea structurilor metalice și turnarea betonului pentru a oferi un nivel mai mare de protecție avioanelor, în special împotriva dronelor și rachetelor ucrainene.
Se crede că regimul nord-coreean a transferat sisteme de rachete KN-15 (Pukguksong-2) în Rusia, conform informaţiilor relatate de publicaţia ucraineana Militarnyi. Un material apărut pe un canal de Telegram arată vehicule cu forme cilindrice asemănătoare rachetelor Pukguksong-2, care aparent au fost transportate prin Rusia. De asemenea, Coreea de Nord are o colaborare mai strânsă cu Rusia în domeniul tehnologiei militar și a armamentului, ceea ce reprezintă o nouă provocare pentru securitatea internațională.
Decenii la rând investițiile Germaniei în apărare au fost inexistente, în ciuda faptului că discutăm despre cea mai puternică economie a Europei. Moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial și arhitectura geo-strategică de după Războiul Rece încheiat cu înfrângerea URSS au contribuit la lipsa de investiții militare a Berlinului.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat că Statele Unite ar trebui să desfășoare sistemul de rachete anti-balistic THAAD în Ucraina pentru a-l testa împotriva noii rachete ruseşti ,,Oreshnik'', argumentând că acest sistem este inferior sistemului rusesc S-400. Deși Ucraina a solicitat acest sistem în contextul agresiunii ruse, Pentagonul a respins desfășurarea sa în țară, menționând diferențele dintre conflictele din Ucraina și cele din Orientul Mijlociu. Putin a adăugat că observațiile legate de utilizarea sistemului ar putea aduce soluții tehnice valoroase pentru Rusia.
Polonia își intensifică pregătirile pentru a contracara o posibilă agresiune rusă în Europa. De la consolidarea apărării sale aeriene la construirea unui ''scut de apărare estic'' în valoare de 2,5 miliarde de euro, Polonia se pregătește pentru orice, de la pătrunderea rachetelor în spaţiul său aerian până la un posibil conflict major la frontierele sale. Ministrul polonez al Apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamisz, a vorbit despre toate aceste într-un interviu exclusiv acordat redacţiei radioului Voice of America (VOA) pentru Europa de Est.
În apropierea bazei din Severomorsk a Flotei ruse de Nord au avut loc mai multe explozii puternice. O înregistrare video, postată miercuri seara pe rețelele de socializare din Murmansk, arată o explozie masivă la orizont.
La 35 de ani de la Revoluția română care a debutat la Timișoara în 16 decembrie 1989 DefenseRomania difuzează două episoade speciale ale podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat este procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul Revoluției și care a trimis în judecată lotul implicat în represiunea de la Timișoara, proces încheiat cu condamnări.
Armata SUA a desfășurat oficial noul sistem de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 la Brigada 41 de Artilerie de Câmp desfășurată în Germania, ceea ce este esențial pentru consolidarea capacităților sale europene în materie de artilerie. Această măsură vine în contextul în care tensiunile cu Rusia continuă să crească, ca urmare a războiului din Ucraina, unde eficiența versiunilor anterioare ale MLRS-ului american a fost demonstrată în mod constant pe câmpul de luptă.
Departamentul american al Apărării (DoD) a publicat, la 18 decembrie 2024, raportul său anual privind evoluțiile militare și de securitate referitoare la China. Raportul oferă o prezentare detaliată a progreselor militare ale Chinei, cu un accent deosebit pe Forța de Rachete a Armatei Populare de Eliberare (PLARF), unitate care a fost înființată în 2015 pentru a gestiona arsenalul de rachete terestre deținut de aceasta. Potrivit raportului, China are în prezent sub comanda PLARF un total de 3 100 de rachete balistice.
Putin a promovat ceea ce a spus el că este invincibilitatea noii rachete hipersonice a Rusiei.
Un membru al aşa-zisei companii militare private ruse (PMC) Wagner Group a făcut remarci provocatoare, amenințând că va revendica Alaska, reluând retorica care a apărut în cercurile politice rusești în ultimii ani.
Generalul Oleksandr Sîrskîi, comandantul suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, a precizat într-un interviu acordat Le Monde că operațiunea militara din regiunea rusa Kursk a fost un succes. Generalul ucrainean a explicat că nu a avut de ales decât să desfășoare operațiunea.
Nu există unanimitate în rândul aliaților NATO cu privire la problema aderării Ucrainei la alianță. În același timp, este imposibil să se ofere Ucrainei garanții de securitate pentru ca Ucraina să funcționeze ca o țară suverană fără garanția articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă. Acest lucru a fost discutat în cadrul discuției Consiliului Atlantic privind consolidarea rezilienței în cadrul Alianței.
Racheta balistică Oreshnik folosită împotriva Ucrainei reprezintă o reală provocare pentru sistemele de apărare ucrainene, așa cum de altfel au recunoscut chiar și ucrainenii. Oreshnik are o capacitate majoră de distrugere și poate fi inclusiv integrată cu focos nuclear. Prezentată cu mare fast în presa de propagandă rusă, Oreshnik maschează însă un eșec al unei rachete intercontinentale care ar trebui să fie „imposibil de interceptat”: RS-28 Sarmat.
La începutul invaziei pe scară largă, Rusia a vrut să-l înlocuiască pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu fostul deputat, pro-rusul Viktor Medvedciuk, ulterior răscumpărat de Moscova contra a 100 de militari ucrianeni care au apărat Mariupolul.
Situația se complică pentru Flota rusă aflată în AMrea Mediterană, după ce noile autorități de la Damasc au reziliat acordul privind închirierea portului Tartus.
Președintele american Donald Trump i-a cerut trimisului special pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, să pună capăt războiului din Ucraina în 100 de zile, dar este puțin probabil să reușească, scrie The Wall Street Journal.
Oficialii Securității Internaționale l-au îndepărtat pe adm. Linda Fagan din rolul său de comandant al Gărzii de Coastă, potrivit unei note trimise membrilor serviciului - prima concediere a unui ofițer militar de vârf sub administrația Trump.
Publicațiile rusești susțin că un avion american de cercetare a fost observat în zonele conductelor Turkish Stream și Blue Stream.
Ceangăii sunt una dintre cele mai enigmatice minorități din Europa. În România, aceștia aparțin unui grup etnic localizat în apropierea versanților estici ai Carpaților, în special județele Neamț, Bacău, Iași și Suceava. Majoritatea acestora se află în satele din jurul orașelor Bacău și Roman, de-a lungul râurilor Siret, Bistrița, Trotuș și Tuzlău.
Noul președinte american Donald Trump a declarat că Danemarca nu este capabilă să păstreze Groenlanda, în jurul căreia navighează nave rusești și chineze.
Ungaria nu vrea să renunțe la gazul rusesc, chiar dacă asta înseamnă o dependență periculoasă față de Rusia.
În discursul său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Europa să crească cheltuielile pentru producția de armament și să dea dovadă de unitate în politica de securitate. În ceea ce privește procesul de pace din Ucraina, acesta a menționat că una dintre componentele garanțiilor de securitate pentru Kiev ar trebui să fie desfășurarea a cel puțin 200 000 de militari europeni pentru misiuni de menținere a păcii.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Corporația germană de apărare KNDS Deutschland (Krauss-Maffei-Wegmann, KMW) a format un parteneriat cu un reprezentant ucrainean al industriei de apărare. Potrivit rapoartelor, firma nou formată se va concentra pe întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Germania pentru Forțele Armate Ucrainene.
Într-un demers neobișnuit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi propuneri pentru acțiunile de îmbunătățire substanțială a apărării naționale. Deși au trecut sub trei ani de la ultima revizuire a strategiei de apărare, conducerea Franței intenționează să actualizeze din nou documentele în acest sens, inclusiv cel de bază și anume Evaluarea Strategică Națională (în franceză, Revue nationale stratégique).
Principalii lideri europeni și-au declarat disponibilitatea și voința de a dezvolta cooperarea transatlantică cu noua administrație prezidențială a SUA, dar există și avertismente venite din Europa. La 21 ianuarie, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate, a subliniat că UE și SUA sunt parteneri strategici și a afirmat că cooperarea este importantă „mai ales într-un moment în care regimurile autocratice sfidează din ce în ce mai mult ordinea internațională bazată pe reguli”.
Relațiile dintre Rusia și China nu sunt supuse situației mondiale sau factorilor politici interni. Cooperarea dintre Moscova și Beijing se bazează pe prietenie, încredere reciprocă, egalitate, sprijin și beneficii, a declarat președintele rus Vladimir Putin în timpul unui apel video cu omologul său chinez Xi Jinping.
La 18 ianuarie, aeronave ale Forțelor Aeriene Portugheze au efectuat o misiune de supraveghere a unei nave rusești de cercetare oceanografică care a pătruns în Zona Economică Exclusivă a Portugaliei. Nava, cunoscută pentru capacitatea sa de a investiga infrastructura subacvatică de importanță strategică, cum ar fi cablurile de telecomunicații aflate la mare adâncime, a stârnit îngrijorare din cauza tehnologiei complexe, care includea submersibile capabile să efectueze operațiuni la mare adâncime.
Șeful statului major al armatei israeliene, Herci Halevi, i-a informat pe Netanyahu și pe ministrul apărării că va demisiona începând cu 6 martie, relatează presa locală.
Armata României se află pe pe un drum bun în privința numărului de personal. În ultimul an, s-au alăturat forțelor armate peste 8 mii de persoane, iar numărul ieșirilor nu a depășit 3 mii de persoane.
Donald Trump a blocat ajutorul acordat de SUA altor țări pentru o perioadă de 90 de zile și a ordonat un audit al programelor. Unul dintre primele sale decrete după preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a suspendat ajutorul pentru orice alt stat sau organizație. Aceasta măsură ridică întrebarea dacă acest lucru amenință situația din Ucraina, care a primit 66,5 miliarde de dolari sub formă de ajutor pentru armament din partea SUA începând din 2022.
Președintele american Donald Trump și-a manifestat interesul pentru un plan foarte ambițios de a înconjura SUA cu un sistem stratificat de apărare de tip „Iron Dome” (n.r. - Cupola de Fier), pe model israelian.
Trump a cerut țărilor membre NATO să aloce 5% din produsul lor intern brut pentru apărare, spre deosebire de cele 2% anterioare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu privind impunerea de măsuri provizorii în dosarul în care acesta contestă anularea alegerilor prezidenţiale din România.
Cu administrația Joe Biden s-a încheiat o eră, cea a președinților americani - fie republicani, fie democrați - ale căror viziuni politice au fost ancorate în logica Războiului Rece, cu Europa cap compas.
Turcia se laudă că primul avion de luptă fără pilot (UCAV) stealth Anka-3 a efectuat cu succes lansarea unei rachete.
Armata rusă aruncă în față valuri umane pentru a obține câștiguri teritoriale care să-i permită lui Putin o poziție mai bună în viitoarele negocieri.
„În întrevederea pe care am avut-o astăzi cu Ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, am reafirmat angajamentul României pentru securitatea energetică a regiunii noastre și hotărârea de a elimina orice dependență de șantajul energetic al celor care ne-au ținut captivi timp de decenii”, a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Noul președinte american Donald Trump a spus că dorește să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. El nu a menționat o dată, dar a spus că ar putea fi „foarte curând”.
Conflictul din Ucraina 'nu se va încheia mâine și nici poimâine', a atenționat luni președintele francez Emmanuel Macron, într-un avertisment abia voalat la adresa lui Donald Trump, care tocmai depunea jurământul în calitate de președinte al SUA și care a promis un sfârșit rapid al războiului, informează Agerpres și AFP.
În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.
Epoca de aur a Americii începe acum, a declarat luni, în discursul său de învestire, Donald Trump, care a devenit cel de-al 47-lea preşedinte al SUA.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că este deschis dialogului cu administrația președintelui american Donald Trump, care va prelua din nou puterea astăzi, potrivit agenției de știri de stat TASS. CNN a raportat în weekend că Trump și-a instruit echipa să organizeze o convorbire telefonică cu șeful Kremlinului în primele zile după inaugurare.
Au început ceremoniile de învestire a lui Donald Trump în funcția de cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. La finalul ceremoniei Trump preia oficial puterea la Casa Albă pentru al doilea mandat, la patru ani după ce prima sa candidatură la realegere s-a soldat cu o înfrângere.
