Studiul este semnat de George Scutaru, CEO, New Strategy Center, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și Ion Cristea, Expert Relații Internaționale, New Strategy Center.
DefenseRomania prezintă integral expertiza AICI și subliniază ceea ce NSC arată că ca fiind următoarea mare bătălie: Alegerile parlamentare din 2025.
„Pentru forțele pro-europene, victoria în alegerile prezidențiale a Maiei Sandu nu reprezintă o înfrângere totală a încercărilor Rusiei de a destabiliza țara. Alegerile parlamentare din 2025 vor oferi Rusiei o nouă oportunitate de a submina parcursul proeuropean al Republicii Moldova și de a impune în Parlament o majoritate care să saboteze procesul de reforme început de președintele Maia Sandu și Guvernul proeuropean. Rusia va încerca să repete situația din Georgia, când președintele prooccidental Salome Zourabichvili este izolată, iar Guvernul și majoritatea care o susține în Parlament adoptă o legislație controversată în privința drepturilor omului, încetinește reformele și intră astfel în conflict cu UE și SUA. Fără să intervină armat, Rusia a blocat în prezent apropierea Georgiei de UE, obținând o victorie strategică importantă în confruntarea cu Occidentul.
Pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare în Republica Moldova și susținut de președinta Maia Sandu, provocarea majoră nu va fi doar obținerea unei victorii în alegerile parlamentare din 2025, ci mai ales capacitatea de a forma o majoritate parlamentară dedicată unui program reformist, necesar pentru a continua procesul de integrare europeană a țării. Un factor esențial pentru viitoarele alegeri va fi poziționarea Partidului Mișcarea Alternativă Națională, condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, care ar putea influența semnificativ echilibrul de forțe. Deși Ion Ceban are un trecut politic controversat, fiind fost membru al Partidului Comuniștilor și ulterior al Partidului Socialiștilor, acuzat de presa independentă de întâlniri cu agenți FSB, el se prezintă acum drept un pro-european convins. În calitate de primar al Chișinăului, Ceban a demonstrat capacitatea de a colabora eficient cu oficiali români și de a atrage investiții din Uniunea Europeană, având numeroase întâlniri cu primari, lideri de consilii județene și politicieni români, în special ai Partidului Social Democrat, partid aflat acum la guvernare în România.
În același timp, Ceban se evidențiază ca un critic al PAS și, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025, este de așteptat ca partidul său se poziționeze ca o forță politică alternativă la actuala guvernare. Declarația sa în momentul în care a votat la turul doi al alegerilor prezidențiale a fost neutră, fără a fi critic față de actualul președinte, îndemnând doar ca cetățenii să iasă la vot.
Șantajul gazului Federația Rusă va declanșa noi acțiuni hibride de amploare pentru a submina șansele la alegeri ale guvernării pro-europene. Există o posibilitate foarte mare ca Moscova să declanșeze o nouă criză energetică, în contextul deciziei Ucrainei de a nu prelungi după 31 decembrie 2024 contractul cu Gazprom pentru tranzitul gazelor spre Europa. În acest fel, regiunii separatiste Transnistria, care beneficiază de 30 de ani, încă de la înființarea sa, de gazul gratis din Rusia, i se poate întrerupe sau limita accesul la acest gazul, fapt ce ar declanșa mari probleme sociale. Nu este vorba doar de gazul necesar consumului domestic, ci și de cel folosit în industria Transnistriei. Combinatul metalurgic și fabrica de ciment de la Râbnița și centrala de producere a energiei electrice de la Cuciurgani, care folosesc toate gazul gratis rusesc, reprezintă principalii contributori la buget și asigură stabilitatea regiunii separatiste prin veniturile pe care le generează, necesare susțineri cheltuielilor publice în Transnistria.
Rusia poate blama Ucraina pentru situația creată, inclusiv să afirme că nu mai poate asigura transportul gazului prin hub-ul din orașul Sudja, aflat în zona ocupată de Ucraina în regiunea Kursk, generând o criză energetică și socială și forțând Chișinăul să gestioneze o situație dificilă chiar înainte de alegerile parlamentare. Republica Moldova nu are resursele financiare necesare pentru asigura stabilitatea Transnistriei, o regiune cu 366.532 locuitori, de aceea va trebui să fie rapid ajutată de UE și mai ales de România. În plus, trebuie menționat faptul că Centrala de la Cuciurgan, situată în Transnistria, furnizează energie electrică Republicii Moldova la un preț sub nivelul pieței, beneficiind de o marjă considerabilă datorită absenței costurilor pentru materia primă.
Deci în afară de presiunea asupra Guvernului de la Chișinău pentru a gestiona o criză umanitară în Transnistria, Rusia poate genera și o criză energetică în Moldova. Conform ministrului moldovean al energiei, Victor Parlicov, gazul rusesc ar putea fi livrat Transnistriei pe ruta Turcia-Bulgaria-România. Totuși, există incertitudini cu privire la intențiile Gazprom de a redirecționa furnizările în acest mod, deoarece, până în prezent, Gazprom nu a rezervat nicio capacitate de tranzit de gaz pe ruta menționată.
O altă soluție ar fi ca Moldova să încheie cu Ucraina un contract de tranzit pentru preluarea gazului de la granița cu Rusia, plătind tranzitul direct Ucrainei, astfel încât Gazprom să nu mai fie implicat în acest proces. Au fost negocieri purtate între compania Moldovagaz și Gazprom la Sankt Petersburg, fără a exista un rezultat până în acest moment.
Lunile următoare vor fi cruciale pentru Republica Moldova, necesitând unitatea tuturor forțelor pro-europene și un grad mai mare de maturitate politică din partea politicienilor cu viziuni pro-europene. În comparație cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 2020, Maia Sandu a obținut în 2024 un plus de aproape 170.000 de voturi în primul tur, reflectând o creștere semnificativă a susținerii electorale. Cu toate acestea, dificultățile actualelor alegeri au fost amplificate nu doar de tentativele de corupere a electoratului, ci și de un vot de protest real din partea cetățenilor împotriva partidului PAS, care a obținut majoritatea parlamentară în 2021.
Republica Moldova a traversat din 2020 și până acum o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic și social, marcată de criza Covid19, apoi de criza energetică de la nivel european, instrumentată de Rusia, urmată de războiul din Ucraina, o inflație record de 34%, toate acestea erodând încrederea în Guvern. Maia Sandu va trebui să opereze remanieri în Guvern, să accelereze implementarea unor reforme și, totodată, să contribuie la consolidarea unei opoziții democratice capabile să atragă voturile alegătorilor nemulțumiți din cadrul taberei pro-europene, toate acestea pentru a crește șansele formării unei majorități reformiste după alegeri.
Totodată, asigurarea integrității procesului electoral este esențială, mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025. Persistența practicilor de corupere electorală ar putea transforma Republica Moldova într-un stat în care alegerile își pierd semnificația, iar rezultatele sunt dominate de o singură forță. Această realitate ar submina considerabil parcursul pro-european al țării, semnalând instabilitate, insecuritate și incapacitatea de a garanta respectarea statului de drept.
Trebuie ținut cont de faptul că Rusia și-a rafinat tacticile, susținând în continuare politicieni și formațiuni cu un profil și discurs pro-rus, dar, în același timp, construind sprijin și pentru anumiți politicieni care încearcă să se prezinte ca fiind deschiși idealurilor proeuropene. Această strategie are ca scop extinderea bazei sale electorale, atrăgând voturi din multiple segmente ale electoratului moldovean. Pentru Moscova, noul Guvern format după alegerile parlamentare din 2025 nu trebuie să fie neapărat pro-rus vizibil, ci să aibă o politică policentrică, care să pledeze pentru reluarea legăturilor cu Moscova și deschiderea spre China. Adoptarea unor legi controversate, așa cum s-a întâmplat în Georgia, va face ca procesul de reforme să fie tergiversat, iar relația cu UE să fie viciată.
În final, se va clama că UE nu vrea Moldova sau o vrea în niște condiții care înseamnă pierderea tradițiilor și identității naționale, așa că singura soluție este ca Moldova să se îndrepte din nou spre Rusia, pentru că Moscova acceptă Moldova așa cum este.
O asemenea perspectivă va înrăutăți relația cu UE, dar mai ales cu România și Ucraina, vecinii Moldovei, acestea urmând a privi cu îngrijorare un nou guvern care poate adopta politici ostile ambelor state. Mai ales Ucraina se va simți amenințată, întrucât riscă să-și piardă singurul vecin non-UE și non-NATO care s-a poziționat ferm și fără echivoc de partea sa.
În plus, prezența contingentului militar rus din Transnistria, format din aproximativ 1.600 de militari, va căpăta o semnificație strategică mai mare în eventualitatea unui guvern pro-rus la Chișinău. Republica Moldova are și o regiune autonomă, Găgăuzia, cu 165.000 de locuitori, majoritatea găgăuzi, ortodocși ca religie, vorbind o limbă turcică și pro-ruși în mare măsură. Deși regiunea a beneficiat de diverse proiecte finanțate cu fonduri europene, 95% dintre locuitorii Găgăuziei au votat împotriva referendumului din 20 octombrie pentru susținerea aderării la UE, mult mai puțin chiar decât cei din Transnistria. În Ucraina există, de asemenea, o comunitate de găgăuzi, estimată la aproximativ 25.000 de persoane, situată la sud de Republica Moldova, în regiunea Odesa, într-o zonă cunoscută sub numele de Bugeac, care se întinde de la gurile Dunării până la estuarul Nistrului. Această zonă are o importanță strategică pentru Ucraina, fiind locul în care se află toate porturile sale la Dunăre. Bugeac este un mozaic etnic, cu ucraineni (40%), bulgari (21%), ruși (20%), români (13%), găgăuzi, (4%) limba rusă fiind în continuare lingua franca între etniile care locuiesc aici.
În 2015, după anexarea Crimeii, Rusia a încercat să creeze o așa-zisă Republică Independentă a Bugeacului, sperând să activeze și scenariul Novorossya și să taie astfel accesul Ucrainei la Marea Neagră și Dunăre. Nu a reușit atunci, însă o alunecare a Republicii Moldova în tabăra Rusiei poate readuce în atenție acest scenariu, mai ales dacă situația de pe frontul din Ucraina va continua să se înrăutățească.
Un alt aspect important de luat în considerare este faptul că Republica Moldova dispune de o mică ieșire la Dunăre, prin portul Giurgiulești. În cazul în care Rusia ar reuși să instaleze un guvern pro-rus la Chișinău în urma viitoarelor alegeri parlamentare, forțele speciale ruse s-ar putea infiltra în zonă pentru a sabota traficul pe Dunăre. Acest scenariu ar amenința nu doar exportul de cereale al Ucrainei, vital pentru obținerea de venituri pentru continuarea războiului, dar și interesele economice ale României. Marea Neagră are două porți de acces: strâmtorile Dardanele și Bosfor și Dunărea. Dacă Rusia câștigă în Republica Moldova, ieșirea acesteia la Dunărea de doar 420 metri poate deveni un atu important pus la dispoziția Moscovei.
În acest context critic, Uniunea Europeană și comunitatea internațională democratică trebuie să sprijine ferm Republicii Moldova pentru a contracara presiunile Rusiei în lunile următoare. România are un rol fundamental în susținerea Republicii Moldova. A făcut-o pe toate planurile până acum, fiind alături de Moldova în toate momentele dificile, va trebui să o facă și în continuare, alături de UE și SUA.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Pe 15 noiembrie, Saab a semnat un contract cu guvernul columbian și a primit o comandă pentru 17 avioane de vânătoare Gripen E/F. Valoarea comenzii este de 3,1 miliarde de euro, iar livrările vor avea loc între 2026 și 2032.
Ziarul rusesc de propagandă "Vzgljad" a întocmit și publicat săptămâna aceasta un material intitulat „Evaluare a guvernelor inamice” pentru a arăta diferența dintre țările care se opun în mod conștient Rusiei și cele care au fost „forțate împotriva voinței lor de circumstanțe politice externe”.
România este este "retrogradată în urna" țărilor obligate să sprijine Ucraina.
Ucraina şi Grecia au semnat duminică la Atena un acord pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) americane către Kiev în perioada decembrie 2025 - martie 2026, înţelegere menită să satisfacă nevoile Ucrainei pe timpul iernii, în timp ce Rusia continuă bombardarea infrastructurilor energetice ucrainene, transmite Agerpres.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a oferit administrației americane controlul asupra majorității rezervelor de petrol ale țării sale, a aflat The New York Times.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, duminică, că se aşteaptă la un "acord istoric cu Franţa", menționând că se lucrează la consolidarea aviației și apărării aeriene ucrainene.
Suedia va construi încă două submarine moderne (clasa A26) pentru a consolida securitatea în zona Baltică. Flota suedeză va crește la 5 submarine.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Coreea de Nord și-a redus cu peste jumătate aprovizionarea cu obuze de artilerie către Rusia în acest an, au declarat serviciile de informații ucrainene, a declarat pentru Reuters Vadym Skibitsky, șef adjunct al serviciului de informații militare HUR din Ucraina.
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
