Moscova încearcă să mute atenția de la problemele majore pe care le întâmpină acasă și amplifică informațiile privind oboseala (reală) a Occidentului. Cât de mult mai poate Rusia susține războiul fără să intre într-o criză socială majoră, este o întrebare la care nimeni nu are răspunsul, dar analiza Foregn Policy prezintă câteva detalii interesante.

Elliot Gerson, politolog american și Executive Vice President la Aspen Institute, într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania, a analizat o posibilă revenire a lui Donald Trump la Casa Albă pe 5 noiembrie 2024.

La 28 octombrie 2024, o înregistrare video cu rezoluție destul de slabă, postată pe rețeaua de socializare X, arată o dronă misterioasă care survolează Libanul. Înregistrarea a stârnit de atunci speculații cu privire la posibila apariție a RA-01, o dronă stealth israeliană dezvăluită recent prin intermediul unor documente clasificate americane divulgate pe internet. 

Un număr mic de trupe nord-coreene se află acum în regiunea Kursk din Rusia, iar alte aproximativ 2.000 de trupe din estul Rusiei se apropie de granița cu Ucraina, a declarat marți Pentagonul. „Rămânem îngrijorați de faptul că Rusia intenționează să folosească acești soldați în luptă sau pentru a sprijini operațiunile de luptă împotriva forțelor ucrainene în Kursk”, a declarat generalul american Pat Ryder, secretarul de presă al Pentagonului.

Armata SUA ar trebui să înlocuiască tancurile sale „inutile” cu drone care funcționează cu inteligență artificială, a declarat fostul CEO al Google, Eric Schmidt, pe 30 octombrie, potrivit Bloomberg. Vorbind la conferința Future Investment Initiative din Arabia Saudită, Schmidt a declarat că războiul declansat de Rusia in Ucraina a arătat cum o „dronă de 5.000 de dolari poate distruge un tanc de 5 milioane de dolari”.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 29.10.2024, în cadrul unui antrenament al Forțelor de Descurajare Strategică, au fost executate lansări practice de rachete balistice intercontinentale și rachete de croazieră, de pe Cosmodromul Plesețk, din Marea Barents și din Marea Okhoțk. 

,,Planul de pace'' al lui Volodimir Zelenski este probabil destinat publicului intern - populației ucrainene - pentru a pregăti oamenii pentru posibile concesii teritoriale ca urmare a unor decizii luate pentru încheierea războiului, a relatat cotidianul The New York Times.

Planul Ucrainei pentru Victorie se referă inclusiv la descurajarea non-nucleară a Rusiei. Una dintre anexele secrete ar face referire chiar la furnizarea de rachete Tomahawk din partea Statelor Unite, armele urmând să fie dislocate pe teritoriul ucrainean.

Statele Unite nu vor impune noi limite privind utilizarea de către Ucraina a armelor americane dacă Coreea de Nord se alătură războiului din Rusia, a declarat Pentagonul luni, în timp ce NATO a declarat că unități militare nord-coreene au fost desfășurate în regiunea Kursk din Rusia. Desfășurarea trupelor nord-coreene alimentează îngrijorările Occidentului cu privire la posibilitatea extinderii conflictului care durează de 2 ani și jumătate în Ucraina, chiar dacă atenția se îndreaptă către Orientul Mijlociu. Aceasta ar putea indica modul în care Rusia speră să compenseze pierderile tot mai mari de pe câmpul de luptă și să continue să obțină câștiguri lente și constante în estul Ucrainei.

Evoluțiile recente din Ucraina ar putea determina SUA și Europa să implementeze măsuri de apărare aeriană care să sprijine Ucraina indirect, de pe teritoriul statelor vecine.

Aliații lui Trump susțin că Ucraina pierde războiul și că, prin urmare, eforturile de a ajunge la o soluție sunt justificate din punct de vedere moral.

Recent, SUA și-au exprimat interesul de a amplasa lansatoare de rachete în Japonia. Deși această mișcare este o măsură defensivă, menită să prevină acțiunile agresive ale Chinei, Beijingul și Moscova percep această desfășurare ca o amenințare și o escaladare a tensiunilor în regiune. Evident, presa de propagandă rusă încearcă să prezinte situația ca fiind o încercare din partea Washingtonului de a amplifica tensiunile din regiunea Asia-Pacific.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins posibilitatea ca Turcia să cedeze Statelor Unite sistemul de apărare antiaeriană S-400 de producție rusească. El a precizat că acordul de achiziție din 2017 include un certificat de utilizator final care interzice Turciei să vândă sau să transfere sistemul către orice terță parte fără aprobarea Rusiei. Declarațiile lui Lavrov au venit ca răspuns la informațiile apărute în presă potrivit cărora Washingtonul a propus Turciei să renunțe la controlul sistemului S-400 pentru a-și restabili rolul în programul de avioane de luptă F-35.

Dacă războiul din Ucraina va continua în aceeași manieră, Kievul va fi învins în 2025, potrivit mai multor experți americani importanți. În același timp, aceștia spun că acest lucru nu trebuie să se întâmple și dau indicații cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a asigura victoria Ucrainei. Doug Livermore, vicepreședinte al Special Operations Association of America, comandant adjunct al Detașamentului de Operațiuni Speciale al Gărzii Naționale a Armatei din Carolina de Nord și fost consilier al subsecretarului american al apărării pentru informații și securitate, afirmă că, pentru a evita înfrângerea Kievului, Occidentul și guvernul ucrainean trebuie să își revizuiască abordarea față de acest război.

Africa prezintă o provocare complexă chiar și pentru o mare putere economică cum este China. Instabilitatea politică cronicizată, caracterizată de lupte locale, lovituri de stat și tulburări civile, generează provocări care împiedică încercarea de implicare pașnică a Chinei și o pot determina să desfășoare forțe militare și de securitate pentru a-și proteja investițiile în Africa. Fără acea stabilitate oferită de capitalismul de piață, democrație și ordine bazată pe reguli, China se confruntă practic cu o alegere între eșec sau neocolonialism.

Ucraina îndeplinește în mod categoric unul dintre punctele „planului de victorie” - mutarea războiului de pe teritoriul său - și, fără a primi permisiunea SUA pentru atacuri cu rază lungă de acțiune asupra țintelor din Rusia, le lovește cu propriile drone. Acest lucru, potrivit analiștilor, ar putea schimba cursul războiului. Analiștii care au vorbit cu The Wall Street Journal sugerează că ar putea, de asemenea, „să-l forțeze pe președintele rus Vladimir Putin să negocieze o pace acceptabilă”.

Președintele rus Vladimir Putin a făcut o declarație care sugerează că „oboseala cu Ucraina” resimtita în Occident încurajează Rusia să își continue invazia la scară largă, au scris analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-o analiză.

Israelul a declarat sâmbătă că a lovit ținte militare din interiorul Iranului ca răspuns la atacurile iraniene anterioare, sporind din nou temerile că o confruntare de lungă durată dintre cele două armate puternice ar putea escalada într-un război regional total care ar atrage Statele Unite. Armata israeliană a declarat că a vizat facilitaţi militare iraniene unde sunt fabricate rachete și sisteme de apărare aeriană, dar a evitat infrastructura energetică critică, precum câmpurile petrolifere și instalațiile nucleare.

Ministerul lituanian al Apărării a confirmat că, începând de anul viitor, trei state membre NATO își vor trimite sistemele de apărare aeriană în Lituania ca parte a unei desfășurări prin rotație. Detaliile, comunicate de ministrul apărării Laurynas Kasciunas la radio Ziniu Radijas, indică faptul că aceste rotații ale unor sisteme de apărare urmăresc să asigure o prezență aproape continuă a capacităților de apărare aeriană ale NATO în statele baltice.

Ucrainenii nu-și fac iluzii că rușii nu vor ajunge la Pokrovsk și au amenajat orașul pentru a rezista cât mai mult posibil în fața atacurilor rusești. Zonele amenințate, aflate la est și sud de oraș, au fost sigilate. Dar oare cât vor rezista artileriei rusești care nivelează efectiv localități întregi, inclusiv orășele mai mici?

Chinei nu îi va plăcea și va fi „iritată” de implicarea militarilor nord-coreeni în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Jurnaliștii americani de la o serie de publicații au analizat previziunile mai multor analiști şi experţi militari.

Pentagonul și agențiile americane de informații au noi ordine de acțiune - să adopte și să implementeze mai rapid inteligența artificială ca o chestiune de securitate națională. Președintele american Joe Biden a semnat joi o directivă, parte a unui nou memorandum privind securitatea națională. Scopul este de a se asigura că Statele Unite rămân un lider în tehnologia inteligenței artificiale, încercând în același timp să împiedice țara să devină victima instrumentelor de inteligență artificială utilizate de adversari precum China.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că România "nu va fi atrasă în niciun război", iar pacea, stabilitatea şi securitatea ţării sunt garantate prin Parteneriatul strategic cu SUA şi apartenenţa la NATO. Ciolacu, care a participat la ceremonia desfăşurată la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, cu prilejul Zilei Armatei Române, a subliniat că, în contextul actual, trebuie accelerat ritmul de modernizare a Armatei, prin dotarea cu sisteme de armament de ultimă generaţie.

Occidentul nu este suficient de conștient de amenințările pe care le reprezintă un imperialism rus în ascensiune, însă timpul pentru a acționa prompt se scurge rapid, potrivit analiștilor din Europa Centrală și de Est care avertizează de decenii asupra pericolelor reprezentate de acţiunile ostile ale Rusiei. Țările care au o mai veche experienţa cu modul în care acţionează Rusia pe plan extern ar putea forma ,,un sistem critic de avertizare'' pentru restul Europei cu privire la agresiunea rusă, dacă statele aflate mai departe de granițele ruseşti ar fi dispuse să asculte. Dar chiar și acum, când timpul le-a dat dreptate, nu toată lumea este pregătită să acționeze, potrivit analiștilor din Europa Centrală și de Est care au depus mărturie miercuri (23 octombrie) în fața Comisiei Helsinki din cadrul Congresului SUA.

Cele mai importante alegeri din punct de vedere al implicațiilor globale sunt alegerile prezidențiale din noiembrie din Statele Unite, cea mai veche democrație continuă din lume. Alegerile prezidențiale din SUA devin din ce în ce mai intense pe fondul polarizării politice. Faptul că scrutinul prezidențial și congresional din SUA se vor desfășura sau nu ca „alegeri libere și corecte” va avea un impact major asupra viitorului ordinii internaționale.

Cea de-a 13-a ediție a Aspen – GMF Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States, a fost marcată de o dezbatere despre utilizarea inteligenței artificiale de către sectorul public și mediul de afaceri. Google România a realizat un nou document care subliniază potențialul economic al acestei tehnologii, demonstrând că inteligența artificială generativă ar putea oferi avantaje majore economiei României, atât sectorului public, cât și celui privat.

România este un jucător "strategic" în regiune, a declarat, joi, preşedintele fondator al Aspen Institute România, Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidenţiale, care a subliniat însă că ţara noastră ar trebui să aibă un rol "mai ferm".

Duma de Stat a Rusiei a aprobat astăzi, 24 octombrie, un acord de parteneriat strategic cu Coreea de Nord. Acest lucru a fost raportat de agențiile de presă internaționale. Decizia a fost luată pe fundalul rapoartelor despre transferul trupelor nord-coreene în Rusia și pregătirea lor pentru desfășurarea în războiul împotriva Ucrainei.

Pentagonul nu a confirmat rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi permis Ucrainei să utilizeze ATACMS pentru a lovi în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, luni, purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a subliniat că există câteva minusuri cu care ATACMS vine la pachet. Oficialul de la Pentagon a adăugat că „diferite țări pot produce doar un număr limitat de astfel de rachete. Ele sunt extrem de scumpe”. De asemenea, Singh a subliniat că Statele Unite nu își vor reduce stocurile de rachete ATACMS „sub nivelul nevoilor” armatei.

În noaptea de marți, 19 noiembrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit pentru prima dată un obiect militar de pe teritoriul Rusiei, folosind rachete balistice ATACMS.

Dezvoltarea armelor hipersonice începe să devină, tot mai mult, un efort multinațional pe fondul provocărilor tehnologice ridicate de explorarea unui domeniu relativ nou. Departamentul american al Apărării (DoD) a anunțat, luni, un nou parteneriat de testare hipersonică cu Australia și Regatul Unit, un acord axat pe îmbunătățirea facilităților și a schimbului de informații în cele trei țări, potrivit Defense News.

În 2019, Bulgaria a comandat primele opt noi avioane F-16V Block 70 din Statele Unite, care au costat 1,2 miliarde de dolari, inclusiv armamentul. Toate acestea urmează să fie livrate în 2025, iar primele două în martie-aprilie 2025. Dar, în ciuda celor cinci ani care au trecut, infrastructura terestră, piloții și tehnicienii nu sunt încă pregătiți să primească noile aeronave. Ministrul interimar al apărării din Bulgaria, Atanas Zapryanov, a mărturisit acest lucru într-un interviu acordat Euractiv.

Natalia Khrabarchuk, o fostă educatoare de grădiniță, face parte din grupul de voluntari care s-au alăturat Forțelor Armate de Voluntari din Ucraina. Un material video publicat pe reţele de socializare prezintă un moment remarcabil pe care mulți soldați profesioniști, indiferent de partea conflictului în care luptă, l-ar putea privi cu destul de multă invidie. În dimineața zilei de 17 noiembrie, în mijlocul celui mai recent atac efectuat de Rusia asupra Ucrainei, Natalia Khrabarchuk a reușit să intercepteze și să distrugă o rachetă de croazieră rusească folosind un sistem 9K38 Igla.

România alocă 2.5% din PIB, prag pe care ce-i drept nu l-a atins până în prezent. Situația e și mai grea când ne uităm la banii cheltuiți pentru înzestrarea Armatei României. Iar pentru că până la „Dumnezeu te mănâncă sfinții”, pe lângă problemele birocratice s-a adăugat problema alegerilor prezidențiale și parlamentare care par să blocheze ministerele de resort.

O dronă scoasă dintr-un bazin de apă de langa Kiev și lansată de forțele ruse a atras atenția analistilor militari ucraineni. Rapoartele susțin că această dronă este o momeală, care costă între 1.000 și 1.300 de dolari. După ce a fost recuperată, drona a fost dezasamblată și analizată de experți militari ucraineni.

Rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi acordat Ucrainei permisiunea de a efectua atacuri în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse Rusia, utilizând sistemul de rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, au fost întâmpinate cu reacții diverse în Europa. Președintele polonez Andrzej Duda a salutat vestea și a declarat că decizia SUA ar putea fi un „moment decisiv” în contextul războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 18.11.2024, că flota rusă va fi completată în curând cu o nouă navă de luptă Proiect 22800 din clasa Karakurt.

Pe 18 noiembrie, agresorii ruși au lansat un atac cu rachete asupra Odesei , lovind o clădire rezidențială în mijlocul zilei. Până la acest moment, cel puțin 10 persoane au murit.

India a realizat un pas tehnologic semnificativ prin testarea primei sale rachete hipersonice cu rază lungă de acțiune, alăturându-se grupului restrâns de țări care posedă această tehnologie militară avansată.

Într-un mesaj postat pe rețeaua de socializare Telegram, președintele Dumei de Stat din Federația Rusă, Viaceslav Volodin, a declarat, pe 18.11.2024, că decizia președintelui american, Joe Biden, de a permite atacuri cu rachete în adâncimea teritoriului Rusiei nu va schimba situația de pe câmpul de luptă, dar va agrava soarta Ucrainei și viitorul său.

Consilierul președintelui ales Donald Trump, Boris Epshteyn, care a coordonat apărarea juridică în dosarele penale ale lui Trump, i-a sugerat președintelui ales să fie trimisul special pentru conflictul Rusia-Ucraina, au declarat mai multe surse pentru NYT.

USS Zumwalt e cel mai scump și mai modern distrugător construit vreodată, un proiect ce ar fi trebuit să vizeze înlocuirea în viitor a distrugătoarelor din clasa Arleigh Burke cu nave de ultimă generație. Clasa Zumwalt e cu adevărat impresionantă, dar socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de la târg.

Premierul român Marcel Ciolacu, aflat în vizită la Bruxelles, a avut o întâlnire cu secretarul general al NATO Mark Rutte, la sediul Alianţei Nord-Atlantice.
Ciolacu a anunţat că l-a informat pe Rutte despre faptul că, în cursul acestei săptămâni, România va semna cu partea americană scrisoarea de acceptare pentru programul de achiziţionare a 32 de avioane F-35 de ultimă generaţie.

Planul de pace al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan este inacceptabil pentru Rusia, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Iranul a declarat că nu are nevoie de sistemele antiaeriene rusești S-400, promovate de Moscova ca fiind cele mai bune din lume. Argumentul Teheranului este că sistemele iraniene sunt mai bune.

Pe fondul mesajelor că administrația președintelui Joe Biden a revizuit restricțiile privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor americane împotriva țintelor de pe teritoriul Rusiei, partenerii europeni semnalează că ar putea lua măsuri similare.

Rusia și-a intensificat bombardamentele asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, implicând trupe nord-coreene, ceea ce reprezintă o „escaladare masivă” a războiului, a declarat Casa Albă. Luni, vorbind în fața mai multor jurnalişti, consilierul adjunct pentru securitate națională al SUA, Jonathan Feiner, a refuzat să comenteze informațiile apărute în presa conform cărora SUA ar fi permis Ucrainei să lanseze atacuri în adâncimea teritoriului rusesc folosind rachetele americane ATACMS.

Potrivit unor informații publicate de cotidianul german Bild, Germania este pregătită să înceapă livrările pe scară largă de drone kamikaze către Ucraina, care au o autonomie ridicată în condiții de luptă electronică (EW) și pot lovi eficient ținte aflate la mare distanță.

Premierul României Marcel Ciolacu împreună cu o delegație guvernamentală care îi include pe ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, și pe ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, va efectua azi o vizită de lucru la Bruxelles.

Guvernul ungar a confirmat că actori nestatali au accesat ilegal contractele agențiilor de achiziții pentru apărare ale țării, după cum a rezultat în urma conferinței de presă din 14 noiembrie 2024.

Franța și Marea Britanie au acordat Ucrainei permisiunea de a lovi adânc în interiorul teritoriului rusesc folosind rachete SCALP/Storm Shadow, potrivit Le Figaro. Această decizie se aliniază cu aprobarea SUA din partea administrației președintelui Joe Biden, care a autorizat recent forțele ucrainene să utilizeze rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor rusești.

Ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a îndemnat liderii occidentali să se abțină de la efectuarea altor apeluri telefonice către președintele rus Vladimir Putin, ca urmare a apelului recent al cancelarului german Olaf Scholz, a declarat Valtonen la televiziunea germană pe 17 noiembrie. „Cel mai important lucru este să înțelegem că nu trebuie să ne angajăm într-o altă cursă pentru atenția Kremlinului chiar acum”, a declarat Valtonen la ARD. „Nu va ajuta dacă liderii statelor europene au apeluri telefonice coordonate sau necoordonate cu Putin”, a adăugat Valtonen, îndemnând la cooperarea Occidentului cu Kievul în această privință.

Administraţia preşedintelui Joe Biden a ridicat restricţiile care împiedicau Ucraina să utilizeze armele furnizate de SUA pentru a lovi în adâncimea teritoriului rus, au declarat duminică pentru Reuters trei surse familiarizate cu această problemă, ceea ce pare a fi o schimbare semnificativă a politicii SUA faţă de războiul dus de Rusia în Ucraina.

Varșovia atrage atenția Aliaților că „diplomația telefonică” nu poate opri Armata rusă iar acest lucru s-a mai încercat fără succes. Polonezii atrag atenția că înlocuirea sprijinului pentru Ucraina cu telefoane date la Moscova e o greșeală care ar putea costa scump Europa.

Cinci dintre cele câteva zeci de rachetele lansate recent de nave rusești asupra Ucrainei, sunt rachete de croazieră Kalibr şi pot fi văzute străpungând spaţiul aerian ucrainean, una după alta, într-un videoclip care circulă pe rețelele sociale. Materialul video, distribuit de un jurnalist ucrainean, a fost postat în jurul orei 11 a.m. Se presupune că a fost filmat în regiunea Odesa duminică dimineața, când Rusia a lansat împotriva Ucrainei un total de 120 de rachete din mai multe direcții, inclusiv din Marea Neagră. 

Polonezii au fost printre principalii donatori europeni ai Ucrainei în materie de tehnică militară, inclusiv în ceea ce privește aviația militară. Ca un amănunt, din discuțiile purtate anul acesta de publicația noastră la Varșovia cu oficiali polonezi, reiese faptul că 80% din tehnica sovietică pe care Polonia o deținea a fost donată sub o formă sau alta Ucrainei.

În atacul său pe scară largă din această dimineață, Rusia a lansat 120 de rachete de mai multe tipuri și 90 de drone asupra Ucrainei. Apărarea antiaeriană ucraineană, inclusiv avioanele de luptă F-16, care au participat, de asemenea, la respingerea atacului, a distrus peste 140 de ținte aeriene, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Potrivit acestuia, loviturile au provocat daune infrastructurii energetice.

În ciuda apelurilor din partea mai multor politicieni importanți, inclusiv membri ai guvernului de coaliție pe care îl conduce, cancelarul german Olaf Scholz s-a opus în mod constant ideii de a furniza rachetele de croazieră Taurus pe care Ucraina le solicită de aproape doi ani.