Vot cu Kalașnikovul la tâmplă. „Brigăzile mobile” ale ocupanților ruși nu s-au chinuit nici măcar să mimeze referendumurile
Organizatorii farsei nici nu au încercat să creeze aspectul unui vot normal. Totul e făcut pentru ”consum intern”, regimul fiind preocupat doar de creare uni imagini pe care să o poată vinde la televiziunile din Federația Rusă.
Militari ruși în timpul invadării Ucrainei. Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Referendumurile orchestrate de Kremlin din părțile Ucrainei ocupate de Rusia amintesc de simulacrul de referendum din 2014, organizat în Crimeea , care a avut loc sub supravegherea soldaților înarmați, scrie NYTimes.
Atunci, referendumul a fost urmat rapid de anexarea Crimeei, iar reacțiile internaționale nu s-au lăsat așteptate.
Rezultatele oficiale din 2014 susțineau că 97% dintre alegători optaseră să se alăture Rusiei, cu o prezență la vot de peste 80%. Două zile mai târziu, invocând ceea ce el a numit rezultatul „mai mult decât convingător” al referendumului, Vladimir Putin al Rusiei a semnat un acord de aderare cu noii lideri ai regiunii susținuți de Moscova, făcând oficial peninsula parte a Federației Ruse.
Scenariul se repetă și acum: autoritățile ruse au finalizat „referendumurile” falsificate privind anexarea părților ocupate din regiunile Herson, Zaporijjia, Donețk și Luhansk. Un raport al Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW) notează că fiecare referendum fictiv ar fi primit un ”da” pentru anexare într-un procent de la 87 la 99% între rezidenții ucraineni. Evident, acestea sunt cifrele pe care ocupanții le vor anunța.
Putin a folosit referendumul din Crimeea pentru a amenința cu războiul total dacă Ucraina ar încerca să recupereze peninsula prin forță. Același lucru se va întâmpla și în cazul celor patru referendumuri.
În 2014 cele două opțiuni prezentate pe buletinul de vot în cadrul referendumului nu le ofereau alegătorilor posibilitatea de a rămâne guvernați de Kiev. Crimeenii puteau fie să devină parte a Rusiei, fie să revină la statutul de autonomie largă din 1992, rămânând, din punct de vedere tehnic, parte a Ucrainei.
În săptămânile următoare, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat în majoritate covârșitoare o rezoluție prin care denunța referendumul și recunoștea granițele Ucrainei neschimbate în ciuda anexării ilegale.
Ce s-a întâmplat după? În lunile de după anexare, forțele sub egida Rusiei au confiscat întreprinderi și proprietăți estimate la o valoare de peste 1 miliard de dolari. Rusia a început, de asemenea, să recruteze bărbați din Crimeea în armata sa. Un raport al ONU din 2019 a estimat că cel puțin 18.000 au fost înrolați.
Tehnici staliniste, ca pe timpul colectivizării
În septembrie 2022, în toate cele patru regiuni, soldați ruși înarmați au ”vizitat” casele ucrainenilor pentru a ”încuraja” participarea la votare, ale căror rezultate, potrivit SBU, au fost întocmite de ocupanți la începutul lunii septembrie .
De exemplu, într-o localitate din regiunea Luhansk, unde mai mult de 2.000 de oameni trăiau înainte de război, au rămas 10 locuitori. Totuși, acest lucru nu i-a împiedicat pe propagandiștii de la Kremlin să pretindă o prezență de 90% la „pseudo-referendum”.
Au prins oameni și la locurile de muncă, pe străzi, i-au intimidat și i-au șantajat.„Brigăzile mobile” așteptau oameni la locurile de muncă, relatează publicația LB.
Cei care au refuzat să participe la referendumul fictiv au fost amenințați cu demiterea, mai notează publicația citată.
În plus, deoarece în orașele și satele distruse de ocupanți „nu erau destui” cetățeni locali, au adus votanți din Crimeea și chiar din regiunile de graniță ale Rusiei.
Potrivit Administrației militare ucrainene din Zaporijjia, mai multe autobuze cu oameni din Crimeea au sosit în Berdiansk și Melitopol .
Ieșirea și chiar intrarea au fost interzise în partea ocupată a regiunii Herson.Același lucru s-a întâmplat și în Luhansk.
Oamenii au fost opriți pe stradă ca să voteze. ”În sate, colaboratorii împreună cu orci (ruși n.r.) înarmați se plimbau prin curți și amenințau că îi vor duce la subsol dacă nu votau”, a adăugat Serhii Khlan, consilierul șefului administrației militare ucrainene din Herson.
Unii au fost nevoiți să „voteze” nu doar pentru ei înșiși, ci și pentru rude, chiar dacă acestea nu erau acasă.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News