“Cinci brigăzi rusești sunt pregătite pentru o nouă ofensivă”, avertizează oficialii militari de la Kiev.
„Dictatorul de la Kremlin” reacționează precum o fiară încolțită și apelează la o retorică pe care omenirea nu a cunoscut-o nici măcar în timpul Războiului Rece.
SUA încearcă să transmită semnale puternice către Kremlin, sperând ca decidenții ruși să nu apese butonul nuclear.
În același timp SUA și aliații săi speră să mobilizeze comunitatea internațională pentru a trimite un mesaj fără precedent lui Vladimir Putin: utilizarea armelor nucleare ar provoca un răspuns economic și diplomatic paralizant, chiar și din partea prietenilor Rusiei.
Implicațiile politice la nivel internațional ar avea un efect dezastruos pentru Rusia, care ar fi izolată în totalitate. ”Nici China nu ar mai continua să aibă discuții și relații cu un stat care folosește arma nucleară”, este de părere și gen. Virgil Bălăceanu.
Speranțele întregii lumi se îndreaptă acum către ”prietenii” lui Putin - liderii statelor care încă întrețin relații de colaborare mai strânsă cu Moscova.
Președintele turc a avut, joi seară, o convorbire telefonică cu omologul său rus și îl îndeamnă pe Putin să mai dea încă o şansă negocierilor cu Ucraina.
Totuși, se pare că Erdogan și-a epuizat mijloacele politico-diplomatice pentru a-l deturna lui Putin de pe lina auto-distrugerii nucleare.

Așa că administrația de la Casa Albă încearcă din răsputeri să internaționalizeze eforturile de des-escaladare a situației și să implice China și India pentru a intensifica presiunea asupra lui Putin.
Cele două țări „ar putea să-l informeze pe domnul Putin ce idee dezastruoasă ar fi orice utilizare a armelor nucleare”, spune un oficial american, citat de Politico.
Informația este confirmată de un înalt oficial al Departamentului de Stat care spune că diplomații americani au făcut presiuni asupra prietenilor și inamicilor regionali ai Rusiei să-l preseze pe Putin să nu meargă pe calea nucleară.
Între timp, administrația Biden se luptă pentru a determina ONU să ia măsuri împotriva Rusiei. O modalitate ar putea implica ocolirea Consiliului de Securitate al ONU, unde Rusia are drept de veto, pentru a adopta o rezoluție care ar condamna planurile Moscovei de a anexa mari părți din estul Ucrainei și ar cere Rusiei să-și retragă toate trupele, au spus oficialii americani.
Planul americanilor este de a utiliza o prevedere din Carta ONU, o mișcare folosită și în 1950, după atacul nord-coreean (susținut atunci de URSS și China) asupra Coreei de Sud. Ambii susținători de atunci aveau drept de veto în Consiliul de Securitate.
Dar oficialii americani cred că cele mai bune pârghii pentru a-l influența pe Putin sunt președintele chinez Xi Jinping și prim-ministrul indian Narendra Modi, care, se crede, că au o influență semnificativă asupra lui Putin, spune publicația americană.

China și India rămân destinațiile principale pentru produsele rusești, în special cele din energie, așa că cei doi lideri asiatici au un cuvânt greu de spus .
Dar nici nu a semnat niciun acord economic major cu Moscova de la invazie. Putin însuși a făcut aluzie la îngrijorările tot mai mari din partea Beijingului cu privire la invazia Rusiei.
„Apreciem foarte mult poziția echilibrată a prietenilor noștri chinezi în legătură cu criza ucraineană”, a spus Putin, la Summitul din Uzbekistan.
Xi, în special, este văzut ca o voce potențial puternică pentru a ajuta la dezamorsarea crizei de la escaladarea în continuare.
„[Putin] și Xi au această prietenie nelimitată, nu?” a spus Rose Gottemoeller, un fost secretar general adjunct al NATO. „Ar trebui să-și asculte prietenul chiar acum”, continuă acesta.
Acest lucru este valabil și pentru India. Săptămâna trecută, ministrul de externe al Indiei, S. Jaishankar, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația din Ucraina, evidențiind amenințarea armelor nucleare.

Putin și alți oficiali ruși de vârf au emis în ultimele zile noi amenințări – și din ce în ce mai belicoase – că Rusia ar lua în considerare utilizarea armelor nucleare dacă s-ar simți amenințată de ceea ce susține că este un efort al Statelor Unite și al NATO de a folosi Ucraina pentru a ataca Rusia.
Acest lucru a determinat administrația Biden să avertizeze asupra „consecințelor catastrofale” în cazul în care Moscova trece pragul nuclear.
Casa Albă rămâne în alertă, dar confirmă că nu a văzut mișcări care să arate că Rusia ar intenționa să folosească arme nucleare.
De asemenea, serviciile de informații americane nu anticipează evoluții negative ale situației, dar oficialii americani spun că utilizarea armelor nucleare ar face din Rusia un paria în relațiile internaționale.
Oficialul mai remarcă faptul că Putin a semnat în ianuarie o declarație cu liderii Statelor Unite, Marii Britanii, Franței și Chinei, care afirmă că un război nuclear nu trebuie purtat niciodată și nu poate fi câștigat niciodată.
„Cred că încălcarea tabuului nuclear (...) i-ar face mult mai izolați decât au fost în această criză. [Putin] are nevoie de baza sa de clienți în China și în India”, a explicat fostul Deputy SG NATO, Rose Gottemoeller, în prezent profesor la Universitatea Stanford
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
“Cinci brigăzi rusești sunt pregătite pentru o nouă ofensivă”, avertizează oficialii militari de la Kiev.
Preşedintele american Donald Trump i-a reproşat duminică seara omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, că "nu a citit propunerea" de acord de pace privind Ucraina dezvăluită în urmă cu trei săptămâni de Washington şi care face subiectul unor discuţii separate cu Moscova şi Kievul, notează Agerpres.
Prim-ministrul israelian a anunțat o prezență militară permanentă și solicită demilitarizarea sudului Siriei pentru securitatea Israelului
Forțele ucrainene au lovit și avariat sâmbătă noaptea una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, la Riazan, situată la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova, a anunțat Statul Major General ucrainean. Acesta este cel puțin al nouălea atac al dronelor ucrainene asupra rafinăriei din Riazan de la începutul acestui an, a menționat canalul de știri Astra, care operează pe rețeaua de socializare Telegram.
Într-un interviu rar, comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, avertizează că Rusia folosește negocierile de pace intermediate de SUA drept „acoperire” pentru a încerca să pună mâna pe cât mai mult teritoriu, prin forță, pe câmpul de luptă.
Ar fi „inacceptabil” ca Ucraina „să renunțe pur și simplu la teritoriu” în orice acord de pace cu Rusia, a spus declarat generalul.
Pe 5 decembrie 2025, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că inspecția recentă efectuată la structura metalică de protecție de la Cernobîl, cunoscută drept „Noul înveliș de protecție”, a confirmat că aceasta „și-a pierdut funcțiile principale de siguranță, inclusiv capacitatea de izolare a radiațiilor.”
În timp ce Putin se afla la summitul din India, Moscova a declarat că guvernul rus așteaptă un răspuns din partea Washingtonului după discuțiile de cinci ore ale părții ruse cu Steve Witkoff , trimisul american, și Jared Kushner , ginerele președintelui american, care au avut loc marți la Kremlin. „Așteptăm reacția colegilor noștri americani”, a declarat consilierul lui Putin, Iuri Ușakov , afirmând că s-au făcut progrese, deși există puncte asupra cărora Rusia nu poate fi de acord. Printre acestea se numără garanțiile de securitate pentru Ucraina și dorința Kievului ca Ucraina să adere la NATO.
Reprezentanții Statelor Unite și Ucrainei au convenit, în timpul celei de-a doua zile de discuții din Florida, vineri, că progresul către pace depinde de disponibilitatea Rusiei de a demonstra un interes real pentru pace și de a lua măsuri pentru a pune capăt crimelor.
În noaptea și dimineața zilei de sâmbătă, 06 decembrie, armata rusă a executat un atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele de atac, militarii ruși au întrebuințat întreaga gamă de rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, maritimă și aeriană.
Suedia va înceta treptat ajutorul pentru dezvoltare acordat Zimbabwe, Tanzaniei, Mozambicului, Liberiei și Boliviei, a anunțat vineri ministrul pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa. Țara nordică intenționează să folosească banii economisiți pentru a spori sprijinul acordat Ucrainei în războiul său cu Rusia, relatează Reuters. Joi, Danemarca a declarat că va reduce ajutorul acordat Ucrainei cu aproape jumătate.
Generalul american David Petraeus consideră că Occidentul are două mișcări cheie pentru a-l forța pe președintele rus Vladimir Putin să pună capăt războiului din Ucraina. Fostul director al CIA și comandant al forțelor americane din Irak și Afganistan a declarat că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a ajuta Kievul și că ar trebui impuse mai multe sancțiuni economiei rusești.
Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat luni, în timpul unei conferințe telefonice cu aliații europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că există riscul ca Statele Unite să își abandoneze angajamentele față de Ucraina. Declarația apare în stenograma discuției, obținută de săptămânalul german Der Spiegel. Liderii au analizat modalități de a proteja Ucraina de anumite persoane neidentificate, însă contextul sugerează că ar fi vorba despre negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Preşedintele Vladimir Putin a anunţat joi că Rusia va prelua prin forţă controlul deplin asupra regiunii ucrainene Donbas dacă forţele ucrainene nu se retrag, ceea ce Kievul respinge categoric, relatează Agerpres.
Ucraina a fost invitată în Statele Unite ale Americii pentru o nouă rundă de discuții privind procesul de pace, în urma întâlnirilor pe care delegația americană le-a purtat la Moscova. Dezvăluirea a fost făcută de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha, aflat la Bruxelles, unde a discutat cu jurnaliștii pe marginea evoluțiilor recente din cadrul așa-numitelor „negocieri de pace”.
Premierul belgian Bart De Wever a reiterat miercuri respingerea de către ţara sa a planului asupra căruia insistă Comisia Europeană de a oferi Ucrainei un împrumut finanţat din activele ruseşti îngheţate în UE, majoritatea acestora fiind depuse în Belgia şi gestionate acolo de societatea financiară Euroclear, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi EFE.
Administrația de la Casa Albă este hotărâtă să rezolve cu orice preț (pentru Kiev) războiul din Ucraina.
Trupele ucrainene continuă lupta în cele trei orașe, Pokrovsk, Vovchansk și Kupyansk, aflate chiar pe linia frontului.
Vorbind în faţa presei la un eveniment desfăşurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al preşedintelui american Donald Trump, preşedintele rus le-a reproşat susţinătorilor europeni ai Ucrainei că încearcă să zădărnicească eforturile americane şi pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri despre care ei ştiu că sunt "absolut inacceptabile" pentru Rusia, pentru a o acuza apoi pe aceasta că respinge procesul de pace.
Surse occidentale anunță că trupele ruse au cucerit în noiembrie cea mai mare suprafață din Ucraina din ultimul an. Moscova susține că în această toamnă “a eliberat” 87 de localități de pe teritoriul ucrainean.
Pentru prima dată, pe o dronă rusească de tip Shahed a fost descoperită integrată o rachetă aer-aer R-60. E o inovație la care Rusia apelează în aproape al patrulea an de război împotriva Ucrainei.
După aproape 4 ani de război, Moscova se vede nevoită să strângă șurubul pentru populație și să crească cheltuielile militare: se taie de la sănătate și programe sociale, iar banii merg la Armată. Per total, Rusia intenționează să aloce pentru forțele sale armate cel mai mari procente din buget, de la Uniunea Sovietică încoace.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Statul Major General al armatei ucrainene a comunicat despre două atacuri efectuate în cursul nopţii de joi spre vineri, primul vizând o rafinărie din regiunea rusă Saratov (Districtul federal Volga, la graniţa cu Kazahstanul), al doilea vizând aerodromul Saki, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014, relatează agențiile Agerpres și EFE.
Un grup de cercetare american non-guvernamental a identificat mai multe sancțiuni potențial cheie care vizează ținte neglijate și cu vizibilitate redusă, despre care spune că ar putea perturba serios efortul de război al Rusiei în Ucraina, în urma atacurilor masive ucrainene de luna trecută asupra instalațiilor deținute de mari companii petroliere rusești.
Pokrovskul nu va fi cedat, iar forțele rusești nu au capacitatea de a cuceri orașul într-un termen scurt, acesta este mesajul transmis de comandantul batalionului de sisteme fără pilot al Brigăzii Separate 152, Oleg Ivanov, într-un interviu acordat agenției ucrainene Unian.
Într-o perioadă în care dronele ruse continuă provocările în spațiul aerian al României, fiind ridicate aproape la fiecare atac asupra Ucrainei avioane F-16 ale României ori Eurofighter germane aflate în misiune de Poliție Aeriană, Ucraina și partenerii noștri mizează pe una din cele mai rentabile și eficiente metode de a angaja drone ruse, exceptând desigur operațiunile de război electronic: Angajarea UAV-urilor ruse cu drone interceptoare.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Președintele Volodimir Zelenski va vizita SUA în următoarele zile pentru a finaliza un acord de pace cu președintele Donald Trump privind încheierea războiului Ucrainei cu Rusia. Ucraina ar fi ajuns astfel la un acord pe planul de pace propus de SUA, pentru care s-a negociat intens în ultimele zile.
Moscova a respins planul prezentat de liderii europeni drept contrapropunere la documentul iniţial american privind Ucraina, apreciind că acesta este „la prima vedere complet neconstructiv şi nu ni se potriveşte”, a declarat consilierul prezidenţial rus Yuri Ushakov pe 24 noiembrie 2025.
În urma atacului masiv asupra Ucrainei, în noaptea de luni spre marți, sistemele de supraveghere a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale a R. Moldova au detectat, în dimineața zilei de 25 noiembrie, șase drone care traversau neautorizat spațiul aerian național, anunță Ministerul Apărării.
Ucraina a desfășurat două sisteme suplimentare de apărare antiaeriană Patriot pentru a-și proteja orașele și infrastructura critică, a anunțat Ministerul Apărării pe site-ul său pe 01 ianuarie.
La capitolul personal, trupele ruse înregistrează de șase ori mai multe decese decât cele ucrainene și nu mai pot recruta oameni care să-i înlocuiască pe cei pierduți.
Dacă cineva se mai îndoia că războiul din Ucraina se poartă la fel de dur în spațiul informațional și în conturile bancare ale serviciilor de informații ca și în tranșeele din Zaporojie, un eveniment petrecut azi, 1 ianuarie 2026, a oferit un răspuns clar.
Decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul ca stat independent a stârnit controverse internaționale ample și critici aspre din partea multor țări, inclusiv Egipt, Somalia, Turcia, China și alte câteva. Somalilandul, care s-a separat de Somalia din 1991, s-a bucurat de o stabilitate relativă, până la decizia Tel Avivului de a-l recunoaște .
Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat, pe 30 decembrie 2025, retragerea tuturor forțelor militare rămase din Yemen, o decizie luată pe fondul unei crize acute cu Arabia Saudită și al presiunilor venite din partea conducerii yemenite.
Germania a făcut un prim pas oficial către lansarea producției pe scară largă a rachetei de croazieră Taurus, prin semnarea unui acord între Bundeswehr și compania Taurus Systems GmbH pentru pregătirea unei linii de producție pe teritoriul german. Inițiativa vizează varianta modernizată Taurus Neo și marchează o schimbare importantă în abordarea Berlinului privind refacerea capacităților de lovire la mare distanță, după ani în care stocurile de muniții de precizie au fost limitate.
Ne aflăm la începutul anului 2026, în pragul trecerii catre cel de-al cincilea an de război pe scară largă in Ucraina, iar discursul de Revelion al lui Volodimir Zelenski a aruncat în spațiul public o veste care, la prima vedere, pare dătătoare de speranță: „90% din acordul de pace este gata”.
La începutul anului 2026, analiștii și experții militari ucraineni ne prezintă o realitate incontestabilă: campaniile militare din 2025 au demonstrat că superioritatea tehnologică tradițională nu mai garantează imunitatea activelor strategice pe câmpul de luptă modern.
Programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF) care ar trebui să ducă la construcția unui viitor avion de luptă european franco-german e în moarte clinică din cauza unei dispute tot mai ample între Paris și Berlin. În acest sens nemții caută alternative și planuri de rezervă, iar o astfel de alternativă e un viitor avion de luptă construit cu suedezii de la Saab, producătorul JAS 39 Gripen. Însă Saab pune condiții.
Conducerea apărării din Japonia a reconfirmat, la sfârşit de 2025, angajamentul ferm pentru desfășurarea primei aeronave operaționale din cadrul Programului Global de Luptă Aeriană (GCAP) până în anul fiscal 2035, un obiectiv care fundamentează pivotarea strategică a Japoniei către o arhitectură de apărare aeriană mai puțin dependentă de liniile de dezvoltare exclusiv americane.
Joi, 1 ianuarie, au avut loc noi atacuri cu drone efectuate de forțele ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene din proximitatea frontierei cu România.
Agenția Centrală de Informații (CIA) din SUA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au concluzionat că Ucraina nu a încercat să atace reședința președintelui rus, Vladimir Putin. Acest lucru a fost anunțat miercuri, 01.01.2026, de Wall Street Journal, precum și de PBS și CNN, citând oficiali guvernamentali americani anonimi. Ulterior, informația a fost preluată și de agențiile de presă DPA și Reuters.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
DefenseRomania va difuza marți, 30.12.2025, un interviu de final de an cu CEO-ul companiei de construcții românești Leviatan Group.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a ameninţat cu moartea iminentă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, într-un mesaj presărat cu insulte pe Telegram, informează Agerpres și DPA.
Pacea ar putea fi obţinută în Ucraina în câteva săptămâni, a apreciat marţi premierul polonez Donald Tusk, după o discuţie prin videoconferinţă cu alţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, relatează Agerpres și Reuters.
După ce au decimat capacitățile Flotei Rusiei în largul Mării Negre, forțele de apărare ale Ucrainei își mută acum ofensiva dronelor maritime în teatre de operații complet noi: căile fluviale și apele interioare.