Discuțiile dintre echipa lui Trump și parlamentari nu au adus nimic nou pe subiectul Ucraina și au confirmat intenția viitoarei administrații de la Casa Albă de a încheia războiul ruso-ucrainean până la finalul anului.
Cu toate acestea, o remarcă a viitorului șef al CIA, John Ratcliffe, atrage atenția deși nu este neapărat legată de Ucraina, ci mai degrabă de securitatea națională a SUA: „Războiul ruso-ucrainean continuă, răspândind devastările și crescând riscul ca SUA să fie atrase într-un conflict cu o țară cu arme nucleare”, a declarat acesta, pe 15 ianuarie, în cadrul audierii în Comitetul de Informații al Senatului.
S-ar putea spune că remarca lui Ratcliffe este o evaluare normală și logică în conformitate cu realitatea pe care nimeni nu o poate contrazice. Și chiar așa este. Însă și administrația Biden s-a confruntat, în cei aproape trei ani de când susține Ucraina, cu aceeași problemă.
Din toamna lui 2022, moment în care forțele ruse au dat semnificativ înapoi în regiunile Harkov și Herson, Moscova a început cu amenințările nucleare, cu liniile roșii dar, administrația Biden nu a dat nici un pas înapoi în a sprijini necondiționat Ucraina. Dacă i se poate, totuși, imputa ceva administrației Biden, este că a dat cu reticență, ducând la unele întârzieri operaționale, aprobările de întrebuințare pentru arme mai sofisticate cum ar fi sistemul Patriot, avioanele F-16 și rachetele ATACMS.
De asemenea, dacă se analizează perioada Războiului Rece, se observă că pentru SUA au fost momente în care s-au găsit mult mai aproape de un război nuclear decât se află acum. Cele mai emblematice sunt criza rachetelor din Cuba și tensiunile din anii 80, momente în care SUA nu au cedat. Se mai remarcă războaiele din Coreea și Vietnam, când America nu a avut niciun complex să intre direct în luptă deși cunoștea că adversarii săi sunt susținuți de URSS și China. În plus, SUA au sprijinit cu arme lupta pentru libertate a Afganistanului aflat sub ocupația URSS, deși au existat, cu o mare probabilitate, amenințări de natură nucleară.
Pe acest fond istoric, marcat de o bogată tradiție în a susține lupta împotriva oricărei forme de tiranie, remarca lui John Ratcliffe potrivit căreia prelungirea conflictului ruso-ucrainean crește riscul ca SUA să fie angajată într-un conflict cu Rusia, ridică unele nedumeriri. Se pune, astfel, întrebarea dacă SUA vor face schimbări majore în politica sa externă, în sensul de a da înapoi de la angajamentele și abordările sale tradiționale, sub presiunea șantajului nuclear pe care-l face Rusia. Dacă SUA cedează acum în fața amenințărilor nucleare ale conducerii de la Moscova, ce va face mâine? Va ceda cumva estul Europei? Pentru că Moscova va continua cu siguranță șantajul, mai ales când a văzut că a funcționat în cazul Ucrainei.
Pe de altă parte, Marco Rubio, care a fost propus pentru funcția de Secretar de Stat, a privit nevoia de încetare a războiului ruso-ucrainean dintr-o altă perspectivă și anume cea a numărului mare de pierderi umane înregistrate de Ucraina: „Problema cu care se confruntă Ucraina nu este că rămân fără bani, este că rămân fără ucraineni”, a declarat Rubio, pe 15 ianuarie, în fața Comitetului de Relații Externe al Senatului american.
Cantitatea și calitatea rezervelor de luptă ale unei țări angajate într-un război este unul dintre secretele cele mai bine păzite și, de regulă, informațiile care apar în mass-media sunt presupuneri, unele mai apropiate de realitate, în timp ce altele sunt pure exagerări care servesc unui anumit scop de influențare a rezultatului războiului.
În acest adevărat păienjeniș de manipulare informațională, apare uneori, destul de rar, și o informație pur reală din care se pot trage concluzii prețioase. În acest caz, al disponibilității resurselor de a continua războiul, se știe cu siguranță că soldați nord-coreeni luptă de partea Rusiei. Deci, cine a avut nevoie de mii de soldați străini pentru a-i veni în ajutor? În lumina acestei evoluții, cine este mai aproape de epuizarea resurselor umane disponibile de luptă? Fiecare își poate trage de aici singur concluziile despre cine are nevoie de o pauză pentru a-și reveni.
Cele mai mari șanse sunt ca administrația de la Casa Albă să meargă mai departe cu planul de oprire a războiului ruso-ucrainean, mai bine zis de înghețare a conflictului. S-a invocat în acest scop inclusiv riscul crescut pentru securitatea SUA care rezultă din prelungirea acestui război. Însă și acest lucru trebuie pus sub lupă.
Cea mai mare amenințare pentru securitatea SUA după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial a fost URSS iar nivelul acestei amenințări a fluctuat în funcție de cât de puternică era URSS din punct de vedere militar și economic la fiecare moment de timp. Acum, pentru SUA cea mai mare amenințare pare să fie China, iar Rusia a trecut pe locul doi. Însă cele două au semnat un tratat militar de colaborare al cărui conținut este secret. Deci, amenințarea reală este dată de suma China-Rusia. Și chiar dacă le-am lua separat, amenințarea rusă s-a manifestat în timp ce amenințarea chineză încă mai poate fi descurajată.
Din această perspectivă, se poate pune întrebarea cum vrea administrația americană să fie Rusia, puternică sau slabă? Orice zi, în care trupele Moscovei luptă împotriva Ucrainei, face Rusia mai slabă. O Rusie slabă a pierdut deja Siria de pe orbita sa, a dus la slăbirea poziției Iranului în Orientul Mijlociu cu implicațiile de rigoare care sunt probabila/posibila dispariție a organizațiilor Hamas și Hezbollah care au perturbat zeci de ani găsirea unei soluții de pace unanim acceptate în Orientul Mijlociu. O pauză pentru Rusia în războiul cu Ucraina, va permite Moscovei să vină mai ușor în ajutor Iranului (dar și altor sateliți ai săi) în cazul unui ipotetice operații militare americane de a opri Teheranul în a fabrica arme nucleare.
Desigur, o Rusie mai slabă este mai predispusă la soluții radicale, inclusiv la întrebuințarea armei nucleare și tebuie ținut cont de acest lucru. Dar, o Rusie mai slabă fragilizează poziția conducerii de la Moscova iar scopul final este democratizarea Rusiei și nu prelungirea stării de amenințare prin care Rusia pur și simplu își terorizează vecinii, întreaga Europă și chiar SUA, perturbând dezvoltarea și progresul întregii umanități.
Administrația Biden a fost acuzată că nu a stabilit un „obiectiv final” clar pentru război, dar mai clar și mai sigur pentru SUA decât în a face conducerea de la Moscova să piardă acest război cu o foarte probabilă urmare în democratizarea Rusiei, nu există alt scop.
Marea Britanie a dat un răspuns clar și remarcabil în acest sens, anunțând că va susține Ucraina oricât timp va fi nevoie în lupta sa pentru libertate, semnând un acord de parteneriat bilateral pe 100 de ani în domeniile militar, energetic, științific, cultural, economic și în altele.
America și Europa sunt conectate ombilical din punctul de vedere al securității, iar interesul Rusiei este de a tăia această legătură.
În ultimele zile au fost prezentate de mass-media unele zvonuri privind o misiune europeană de menținere a păcii în Ucraina. Înalți oficiali din Marea Britanie și Franța ar fi discutat pe acest subiect. Potrivit mass-media, trupele SUA ar lipsi complet de pe linia de demarcație care ar urma să treacă aproximativ pe unde va fi linia frontului la încheierea acordului de pace.
Însă, privind înapoi în perioada Războiului Rece, se constată că America - câștigătorul de necontestat al celui de-al Doilea Război Mondial, asupra căreia nu a planat nici cea mai mică urmă de vină față de ororile din perioada 1939 – 1945, spre deosebire de URSS care a fost factorul declanșator al războiului deși a fost unul dintre marii câștigători, un fel de victorie fără glorie - a păzit efectiv cu soldații săi linia de demarcare dintre lumea liberă și lumea oprimată, și a făcut acest lucru foarte bine.
Europa s-a bazat pe America și, probabil, fără să conștientizeze pe deplin urmările acestui fapt, între cele două s-a stabilit o legătură ombilicală, o dependență uriașă de securitate. Rusia a înțeles bine acest lucru și direcția ei principală de acțiune în domeniul războiul informațional a fost reprezentată de ruperea acestei legături, sperând că Europa nu va putea respira singură și va colapsa în lipsa Americii. Mama Rusia, am văzut că, din când în când, își mai omoară câte un copil care vrea să se emancipeze. Ce va face America, vom vedea, deoarece pare că încă nu conștientizează suficient de bine implicațiile pentru ea a ceea ce se întâmplă acum în Europa.
Nu va urma obligatoriu un nou Război Rece în care triumfă cei capabili să atragă atragă cele mai luminate minți. Cei mai buni strategi din peroada post-Război Rece nu au găsit metoda potrivită în a descuraja Rusia să atace Ucraina. Finlanda și Suedia, prin aderarea la NATO, au dat un răspuns care ar fi fost cea mai bună metodă în opinia lor. Oare China va fi descurajată în a ocupa Taiwanul printr-o abordare ambiguă?
Rusia nu a fost descurajată în a ataca Ucraina. Poate învață și Georgia și Republica Moldova și chiar România ceva din acest lucru. Un atac armat al Chinei asupra unei insule de 350 pe 120 de km cât are Taiwanul, comparativ cu 1.200 pe 650 km cât are Ucraina lungime și lățime, la o confruntare armată total disproporționată, nu este nici măcar război, este o execuție publică.
Actuala fază în care a ajuns omenirea, într-o stare avansată de degradare a securității mondiale, pare să fie rezultatul unui șir lung de mici treburi lăsate nerezolvate, inclusiv de a nu reacționa adecvat la primele semne de revenire a imperialismului rusesc. La timpul respectiv era nevoie de un efort minim pentru a le corecta, însă acum va fi nevoie de un consum uriaș de energii pentru a aduce omenirea pe o traiectorie normală, a păcii și libertății. Cu cât se întârzie mai mult acest lucru cu atât costurile vor fi mai mari, crescând totodată și șansele unui derapaj total. Este, înainte de toate, o problemă de leadership.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Un grup de bombardiere chineze H-6K a survolat recent împrejurimile Taiwanului pentru a exersa "exerciţii de luptă", a relatat duminică seara media de stat chineză, făcând publice aceste exerciţii cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre preşedinţii SUA şi Chinei, preconizată să se desfăşoare în Coreea de Sud, remarcă agențiile Agerpres și Reuters. Ministerul Apărării taiwanez a calificat aceste informaţii drept o manevră propagandistică.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Coreea de Nord și-a redus cu peste jumătate aprovizionarea cu obuze de artilerie către Rusia în acest an, au declarat serviciile de informații ucrainene, a declarat pentru Reuters Vadym Skibitsky, șef adjunct al serviciului de informații militare HUR din Ucraina.
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 13 noiembrie, armata ucraineană a efectuat o serie de lovituri cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii militare ruse în Crimeea ocupată, regiunea Zaporojie și pe teritoriul rusesc, folosind mai multe tipuri de arme produse pe plan intern, inclusiv rachete Flamingo și Bars.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a făcut un apel surprinzător către Statele Unite, solicitând ca forțele americane desfășurate în Siria să joace un rol direct și oficial în supravegherea integrării Forțelor Democratice Siriene (SDF) în armata națională. Această cerere reprezintă o schimbare semnificativă de poziție a Damascului, transformând Washingtonul dintr-un actor extern intervenționist într-un garant al securității și stabilității în faza post-conflict.
