Discuțiile dintre echipa lui Trump și parlamentari nu au adus nimic nou pe subiectul Ucraina și au confirmat intenția viitoarei administrații de la Casa Albă de a încheia războiul ruso-ucrainean până la finalul anului.
Cu toate acestea, o remarcă a viitorului șef al CIA, John Ratcliffe, atrage atenția deși nu este neapărat legată de Ucraina, ci mai degrabă de securitatea națională a SUA: „Războiul ruso-ucrainean continuă, răspândind devastările și crescând riscul ca SUA să fie atrase într-un conflict cu o țară cu arme nucleare”, a declarat acesta, pe 15 ianuarie, în cadrul audierii în Comitetul de Informații al Senatului.
S-ar putea spune că remarca lui Ratcliffe este o evaluare normală și logică în conformitate cu realitatea pe care nimeni nu o poate contrazice. Și chiar așa este. Însă și administrația Biden s-a confruntat, în cei aproape trei ani de când susține Ucraina, cu aceeași problemă.
Din toamna lui 2022, moment în care forțele ruse au dat semnificativ înapoi în regiunile Harkov și Herson, Moscova a început cu amenințările nucleare, cu liniile roșii dar, administrația Biden nu a dat nici un pas înapoi în a sprijini necondiționat Ucraina. Dacă i se poate, totuși, imputa ceva administrației Biden, este că a dat cu reticență, ducând la unele întârzieri operaționale, aprobările de întrebuințare pentru arme mai sofisticate cum ar fi sistemul Patriot, avioanele F-16 și rachetele ATACMS.
De asemenea, dacă se analizează perioada Războiului Rece, se observă că pentru SUA au fost momente în care s-au găsit mult mai aproape de un război nuclear decât se află acum. Cele mai emblematice sunt criza rachetelor din Cuba și tensiunile din anii 80, momente în care SUA nu au cedat. Se mai remarcă războaiele din Coreea și Vietnam, când America nu a avut niciun complex să intre direct în luptă deși cunoștea că adversarii săi sunt susținuți de URSS și China. În plus, SUA au sprijinit cu arme lupta pentru libertate a Afganistanului aflat sub ocupația URSS, deși au existat, cu o mare probabilitate, amenințări de natură nucleară.
Pe acest fond istoric, marcat de o bogată tradiție în a susține lupta împotriva oricărei forme de tiranie, remarca lui John Ratcliffe potrivit căreia prelungirea conflictului ruso-ucrainean crește riscul ca SUA să fie angajată într-un conflict cu Rusia, ridică unele nedumeriri. Se pune, astfel, întrebarea dacă SUA vor face schimbări majore în politica sa externă, în sensul de a da înapoi de la angajamentele și abordările sale tradiționale, sub presiunea șantajului nuclear pe care-l face Rusia. Dacă SUA cedează acum în fața amenințărilor nucleare ale conducerii de la Moscova, ce va face mâine? Va ceda cumva estul Europei? Pentru că Moscova va continua cu siguranță șantajul, mai ales când a văzut că a funcționat în cazul Ucrainei.
Pe de altă parte, Marco Rubio, care a fost propus pentru funcția de Secretar de Stat, a privit nevoia de încetare a războiului ruso-ucrainean dintr-o altă perspectivă și anume cea a numărului mare de pierderi umane înregistrate de Ucraina: „Problema cu care se confruntă Ucraina nu este că rămân fără bani, este că rămân fără ucraineni”, a declarat Rubio, pe 15 ianuarie, în fața Comitetului de Relații Externe al Senatului american.
Cantitatea și calitatea rezervelor de luptă ale unei țări angajate într-un război este unul dintre secretele cele mai bine păzite și, de regulă, informațiile care apar în mass-media sunt presupuneri, unele mai apropiate de realitate, în timp ce altele sunt pure exagerări care servesc unui anumit scop de influențare a rezultatului războiului.
În acest adevărat păienjeniș de manipulare informațională, apare uneori, destul de rar, și o informație pur reală din care se pot trage concluzii prețioase. În acest caz, al disponibilității resurselor de a continua războiul, se știe cu siguranță că soldați nord-coreeni luptă de partea Rusiei. Deci, cine a avut nevoie de mii de soldați străini pentru a-i veni în ajutor? În lumina acestei evoluții, cine este mai aproape de epuizarea resurselor umane disponibile de luptă? Fiecare își poate trage de aici singur concluziile despre cine are nevoie de o pauză pentru a-și reveni.
Cele mai mari șanse sunt ca administrația de la Casa Albă să meargă mai departe cu planul de oprire a războiului ruso-ucrainean, mai bine zis de înghețare a conflictului. S-a invocat în acest scop inclusiv riscul crescut pentru securitatea SUA care rezultă din prelungirea acestui război. Însă și acest lucru trebuie pus sub lupă.
Cea mai mare amenințare pentru securitatea SUA după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial a fost URSS iar nivelul acestei amenințări a fluctuat în funcție de cât de puternică era URSS din punct de vedere militar și economic la fiecare moment de timp. Acum, pentru SUA cea mai mare amenințare pare să fie China, iar Rusia a trecut pe locul doi. Însă cele două au semnat un tratat militar de colaborare al cărui conținut este secret. Deci, amenințarea reală este dată de suma China-Rusia. Și chiar dacă le-am lua separat, amenințarea rusă s-a manifestat în timp ce amenințarea chineză încă mai poate fi descurajată.
Din această perspectivă, se poate pune întrebarea cum vrea administrația americană să fie Rusia, puternică sau slabă? Orice zi, în care trupele Moscovei luptă împotriva Ucrainei, face Rusia mai slabă. O Rusie slabă a pierdut deja Siria de pe orbita sa, a dus la slăbirea poziției Iranului în Orientul Mijlociu cu implicațiile de rigoare care sunt probabila/posibila dispariție a organizațiilor Hamas și Hezbollah care au perturbat zeci de ani găsirea unei soluții de pace unanim acceptate în Orientul Mijlociu. O pauză pentru Rusia în războiul cu Ucraina, va permite Moscovei să vină mai ușor în ajutor Iranului (dar și altor sateliți ai săi) în cazul unui ipotetice operații militare americane de a opri Teheranul în a fabrica arme nucleare.
Desigur, o Rusie mai slabă este mai predispusă la soluții radicale, inclusiv la întrebuințarea armei nucleare și tebuie ținut cont de acest lucru. Dar, o Rusie mai slabă fragilizează poziția conducerii de la Moscova iar scopul final este democratizarea Rusiei și nu prelungirea stării de amenințare prin care Rusia pur și simplu își terorizează vecinii, întreaga Europă și chiar SUA, perturbând dezvoltarea și progresul întregii umanități.
Administrația Biden a fost acuzată că nu a stabilit un „obiectiv final” clar pentru război, dar mai clar și mai sigur pentru SUA decât în a face conducerea de la Moscova să piardă acest război cu o foarte probabilă urmare în democratizarea Rusiei, nu există alt scop.
Marea Britanie a dat un răspuns clar și remarcabil în acest sens, anunțând că va susține Ucraina oricât timp va fi nevoie în lupta sa pentru libertate, semnând un acord de parteneriat bilateral pe 100 de ani în domeniile militar, energetic, științific, cultural, economic și în altele.
America și Europa sunt conectate ombilical din punctul de vedere al securității, iar interesul Rusiei este de a tăia această legătură.
În ultimele zile au fost prezentate de mass-media unele zvonuri privind o misiune europeană de menținere a păcii în Ucraina. Înalți oficiali din Marea Britanie și Franța ar fi discutat pe acest subiect. Potrivit mass-media, trupele SUA ar lipsi complet de pe linia de demarcație care ar urma să treacă aproximativ pe unde va fi linia frontului la încheierea acordului de pace.
Însă, privind înapoi în perioada Războiului Rece, se constată că America - câștigătorul de necontestat al celui de-al Doilea Război Mondial, asupra căreia nu a planat nici cea mai mică urmă de vină față de ororile din perioada 1939 – 1945, spre deosebire de URSS care a fost factorul declanșator al războiului deși a fost unul dintre marii câștigători, un fel de victorie fără glorie - a păzit efectiv cu soldații săi linia de demarcare dintre lumea liberă și lumea oprimată, și a făcut acest lucru foarte bine.
Europa s-a bazat pe America și, probabil, fără să conștientizeze pe deplin urmările acestui fapt, între cele două s-a stabilit o legătură ombilicală, o dependență uriașă de securitate. Rusia a înțeles bine acest lucru și direcția ei principală de acțiune în domeniul războiul informațional a fost reprezentată de ruperea acestei legături, sperând că Europa nu va putea respira singură și va colapsa în lipsa Americii. Mama Rusia, am văzut că, din când în când, își mai omoară câte un copil care vrea să se emancipeze. Ce va face America, vom vedea, deoarece pare că încă nu conștientizează suficient de bine implicațiile pentru ea a ceea ce se întâmplă acum în Europa.
Nu va urma obligatoriu un nou Război Rece în care triumfă cei capabili să atragă atragă cele mai luminate minți. Cei mai buni strategi din peroada post-Război Rece nu au găsit metoda potrivită în a descuraja Rusia să atace Ucraina. Finlanda și Suedia, prin aderarea la NATO, au dat un răspuns care ar fi fost cea mai bună metodă în opinia lor. Oare China va fi descurajată în a ocupa Taiwanul printr-o abordare ambiguă?
Rusia nu a fost descurajată în a ataca Ucraina. Poate învață și Georgia și Republica Moldova și chiar România ceva din acest lucru. Un atac armat al Chinei asupra unei insule de 350 pe 120 de km cât are Taiwanul, comparativ cu 1.200 pe 650 km cât are Ucraina lungime și lățime, la o confruntare armată total disproporționată, nu este nici măcar război, este o execuție publică.
Actuala fază în care a ajuns omenirea, într-o stare avansată de degradare a securității mondiale, pare să fie rezultatul unui șir lung de mici treburi lăsate nerezolvate, inclusiv de a nu reacționa adecvat la primele semne de revenire a imperialismului rusesc. La timpul respectiv era nevoie de un efort minim pentru a le corecta, însă acum va fi nevoie de un consum uriaș de energii pentru a aduce omenirea pe o traiectorie normală, a păcii și libertății. Cu cât se întârzie mai mult acest lucru cu atât costurile vor fi mai mari, crescând totodată și șansele unui derapaj total. Este, înainte de toate, o problemă de leadership.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe măsură ce Rusia își intensifică loviturile în adâncimea teritoriului ucrainean, bombardând inclusiv obiective civile, o veche amenințare este adusă în actualitate – centrala nucleară de la Zaporojie care poate fi oricând fi transformată într-un nou Cernobâl sau poate în ceva mai grav.
Uzina Sverdlov, cel mai mare producător de hexogen și octogen din Rusia, lovită de o ploaie de drone cu rază lungă de acțiune. Forțele armate ucrainene au confirmat o lovitură reușită asupra unuia dintre cele mai critice obiective ale industriei de apărare rusești: Uzina Federală de Stat Ya. M. Sverdlov din Dzerjinsk, Regiunea Nijni Novgorod. Situată la o distanță impresionantă de aproximativ 750-800 de kilometri de granița ucraineană, această uzină este considerată "Ținta Nr. 1" datorită rolului său esențial în producția de explozibili de înaltă calitate pentru întregul arsenal armatei ruse.
Președintele american Donald Trump a confirmat că a luat o decizie „într-o anumită măsură” (sau „pe jumătate”) cu privire la furnizarea de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Tomahawk către Ucraina, deși a subliniat că hotărârea finală depinde de modul în care Kievul intenționează să folosească aceste arme. Declarația, făcută în fața reporterilor la Casa Albă, indică o dilemă majoră la nivelul administrației americane: susținerea militară a Kievului versus riscul unei escaladări majore a conflictului cu Rusia.
Comisarul European Andrius Kubilius trage un semnal de alarmă extrem de serios, citând date ale serviciilor de informații germane care sugerează că la Kremlin se poartă discuții despre un eventual atac asupra Alianței Nord-Atlantice. Deși președintele rus Vladimir Putin neagă vehement astfel de intenții, Occidentul este sfătuit să-și accelereze pregătirile militare, învățând din lecțiile Ucrainei și chiar din adaptabilitatea Moscovei pe front.
România a anunțat recent debutul unei achiziții record ce va fi finalizată în următorii ani, prin procedură de licitație, în care Armata României va fi înzestrată cu 216 tancuri moderne noi. Achiziția a născut în unele medii controverse cu privire la viitorul armei tanc. Dar România nu e un caz singular. În ceea ce privește arma tanc sunt două școli de gândire cu viziuni opuse la nivel mondial.
Forțele Armate Române se confruntă astăzi cu o ecuație dificilă: pe de o parte, imperativul modernizării capabilităților și, pe de altă parte, o fisură tot mai adâncă în rândul personalului cheie al rezervei, cauzată de inechități salariale și de pensii. Această discrepanță amenință însăși calitatea și fiabilitatea rezervei operaționale într-un moment de maximă tensiune geopolitică.
La peste trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, statele NATO, și în special Uniunea Europeană, se confruntă cu mari probleme logistice: în ciuda miliardelor de euro alocate și a declarațiilor despre „unitate” și „viteză de reacție”, mecanismul logistic vital pentru apărarea Flancului Estic se mișcă la viteza unei melc.
Compania de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.10.2025, că Întreprinderea de aviație V.P. Chkalov (NAZ) din Novosibirsk, a fabricat și predat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Sub asaltul tăcut al dronelor, Europa a intrat într-o nouă fază de alertă de securitate, săptămâna trecută marcată de haos aerian și suspiciuni de spionaj militar. Seria de incidente cu drone de la Aeroportul din Munchen s-a încheiat sâmbătă dimineața cu reluarea anevoioasă a zborurilor, dar nu înainte de a bloca aproximativ 11.500 de pasageri și de a provoca zeci de anulări.
România trăiește un paradox, adică încă unul dintre nenumăratele paradoxuri și ciudățenii. Avem unul dintre cele mai dinamice sectoare IT din regiune, cu centre de excelență care exportă competență și inovație, dar acest avantaj nu reușește să difuzeze în restul economiei. Raportul DESI/Digital Decade Country Report 2024 arată o realitate îngrijorătoare: competențele digitale de bază rămân la doar 27,7% din populație (față de 55,6% media UE), iar ponderea specialiștilor TIC este de 2,6% din forța de muncă (aproape jumătate din media europeană - 4,8%) . În același timp, doar 19% dintre IMM-uri adoptă tehnologii digitale avansate, comparativ cu 55% în UE.
George Scutaru, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și actual CEO al think tank-ului New Strategy Center, a avertizat că orice reducere a prezenței militare americane în Europa, în special pe Flancul Estic, ar fi o greșeală strategică gravă. Acesta prezintă trei argumente geopolitice solide pentru care România e norocoasă să aibă un as în mânecă în ceea ce privește prezența trupelor americane.
Președintele rus Vladimir Putin, un simbol al dictaturii de zi, a lansat un avertisment direct, isteric și tăios către elitele conducătoare ale Europei, acuzându-le că „stârnesc isteria” unui presupus „război cu rușii” și promițând un răspuns „rapid” și „foarte convingător” la ceea ce a numit „escaladarea militarizării Europei”. Declarațiile, făcute în cadrul discursului său anual de la Clubul de Discuții Valdai din Soci, subliniază o adâncire a prăpastiei dintre Moscova și Occident, cu Ucraina ca epicentru al celei mai mari confruntări de la Criza Rachetelor din Cuba din 1962.
De la „artizanul păcii” la facilitatorul de atacuri la mare distanță, retorica lui Donald Trump față de conflictul din Ucraina ar putea să i-a o turnură neașteptată și extrem de riscantă? Decizia recentă de a autoriza agențiile de informații și Pentagonul să sprijine Ucraina cu date pentru identificarea țintelor din sectorul energetic pe teritoriul rusesc nu este o simplă speculație, ci un semnal clar și al unei noi etape de escaladare. Este o mișcare strategică menită să pună presiune reală pe Kremlin sau doar o reacție de moment, alimentată de frustrarea președintelui american față de încăpățânarea lui Vladimir Putin?
Cine credea că luptele aeriene de tip dogfight sunt de domeniul trecutului s-ar putea înșela foarte mult. La intersecția spațiului rusesc cu cel al NATO se vor vedea tot mai des abilitățile piloților puse la încercare.
Forțele speciale finlandeze au preluat controlul asupra tancului petrolier rusesc Eagle S după ce acesta, în mod deliberat sau nu, a târât ancora și a secționat un cablu electric crucial subacvatic. A fost prima dată de la cel de-Al Doilea Război Mondial când Finlanda a sechestrat o navă străină. Acest incident petrecut în decembrie anul trecut nu a fost un eveniment izolat, ci vârful de aisberg al unei agresiuni mult mai ample.
Rusia și-a intensificat atacurile aeriene cu rachete și drone cu rază lungă de acțiune asupra Ucrainei în septembrie. Acest lucru a fost scris astăzi (01.10.2025) de agenția AFP, care a analizat date prezentate de Forțele Aeriene ucrainene.
Rusia, țara care și-a construit identitatea geopolitică pe domeniul energetic, pe langa cel militar, se află acum în fața unei umilințe istorice: a fost nevoită să recunoască oficial că nu mai poate face față cererii interne de combustibil.
Pe fondul escaladării conflictului din Ucraina, liniștea spațiului aerian al Uniunii Europene a fost spartă de o serie îngrijorătoare de incursiuni cu drone, multe dintre ele purtând, se pare, amprenta Rusiei. Incidentele din ultimele săptămâni au semănat incertitudine, scoțând la iveală breșe în apărarea statelor membre și punând la încercare reziliența și unitatea blocului comunitar. Europa, spun experții, se confruntă cu o nouă formă de război hibrid, unde incertitudinea este arma supremă.
Situația din America Latină s-a deteriorat brusc, ajungând într-o fază de maximă volatilitate, după ce Comandamentul Apărării Aeriene al Armatei Venezuelei a mutat vizibil sisteme de rachete sol-aer Buk-M2E în inima regiunii capitale.
China nu vede războiul ruso-ucrainean ca pe o simplă oportunitate politică, ci mai degrabă ca pe o lecție militară care a forțat o adaptare dinamică și urgentă a planurilor de dezvoltare ale Armatei Populare de Eliberare (PLA).
Un grup de analiști cehi a tras un semnal de alarmă care rezonează periculos de mult cu experiența recentă a României: o rețea de aproape 300 de conturi anonime pe Tik-Tok răspândește intens narațiunile pro-ruse și sprijină partidele radicale, mizând pe un electorat care ar putea decide viitorul geopolitic al țării.
O premieră absolută în acest război și un nou semnal de alarmă pentru aviația rusă: Forțele de Sisteme fără Pilot ale Ucrainei (USF) au reușit, cu ajutorul unei drone FPV obișnuite, să distrugă în zbor un elicopter rusesc de transport Mi-8. Succesul, confirmat de Batalionul 1 SBS "Prădătorii Înălțimilor", arată o nouă dimensiune la care a ajuns războiului tehnologic de pe frontul din Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat sâmbătă o informație crucială, dar învăluită în delicatețe diplomatică: un sistem de apărare aeriană Patriot de fabricație americană, provenit din Israel printr-o schemă complexă negociată de Washington, este deja operațional în Ucraina de o lună. Analiștii văd în acest transfer nu doar o consolidare a apărării Kievului, ci și o fisură majoră în neutralitatea Israelului, forțată de alianța tot mai strânsă dintre Rusia și inamicul regional de moarte al Ierusalimului, Iranul.
Stephen Kotkin, unul dintre cei mai fini experți ai politicii rusești și europene, nu oferă o simplă analiză geopolitică într-un recent interviul acordat Engelsberg Ideas, ci ne prezintă o imagine care arată decadența morală și paralizia strategică a statelor occidentale. Profesorul Kotkin spune că Europa, un conglomerat de societăți bogate și pacifiste, este, în esență, terorizată de o capcană psihologică pe care singura şi-a întins-o.
Duminica aceasta, Republica Moldova, o mică națiune cu o inimă mare, dar vulnerabilă, se află în fața celui mai important scrutin parlamentar din istoria sa modernă. Alegerile nu sunt o simplă competiție politică internă, ci un veritabil referendum geopolitic, un duel decisiv între Vest și Est, între un viitor european și o regresie în „zona gri” a influenței ruse.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord intenționează să continue să își sporească vigilența în regiunea Mării Baltice, în urma recentelor incidente cu drone din Danemarca. Alianța va desfășura cel puțin o fregată antiaeriană în zonă și își va consolida, de asemenea, platformele de supraveghere și recunoaștere. Alianța a transmis acest lucru într-o declarație citată de Reuters.
Cu doar o zi înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie, ceața incertitudinii se adâncește deasupra scenei politice de la Chișinău. Acest scrutin nu este doar o confruntare locală, ci reprezintă o miză crucială pentru viitorul pro-european al Republicii Moldova, dar și o amenințare geopolitică directă la adresa Ucrainei, o țintă pe care Kremlinul o vizează acum printr-o campanie hibridă complexă și deosebit de bine finanțată.
Regimul politic rus s-a schimbat fundamental din februarie 2022, când a început invazia Ucrainei, potrivit analiștilor cehi intervievați de agenția CTK. După cum au precizat aceștia, în prezent este mai agresiv, represiv și mai militarizat decât înainte de invadarea Ucrainei, dar în același timp se caracterizează și printr-o anumită fragilitate și dependență de rezultatul războiului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a adus în discuție, în cadrul unei întâlniri cu Donald Trump la New York, în marja Adunării Generale a ONU, o solicitare crucială: furnizarea de rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune. Această cerere, confirmată ulterior de Zelenski însuși, marchează o nouă etapă în eforturile Kievului de a obține armament capabil să schimbe radical dinamica războiului și să forțeze Rusia la negocieri.
Declarat de către Minsk ca un simplu act de „asigurare a propriei securități”, anunțul oficial al desfășurării sistemului rusesc de rachete balistice cu rază medie de acțiune Oreshnik (cunoscut și sub numele de Kedr) pe teritoriul Belarusului nu este nimic altceva decât un nou episod, deosebit de îngrijorător, în escaladarea tensiunilor dintre Rusia și Occident. Prin vocea ministrului său de Externe, Maksim Rîjenkov, Minskul pretinde că nu face decât să răspundă unei presiuni externe, deși această mutare încalcă spiritul tratatelor internaționale și ridică un serios semn de întrebare cu privire la intențiile reale ale celor două state aliate.
Războiului Rusiei în Ucraina afectează civilii ucraineni tot mai mult. Recent, la Pokrovsk mai mulți civili ucraineni au fost uciși de militari ruși.
Pe 19 octombrie, voluntarul ucrainean, Denys Hrystov, a publicat imagini care arată mai mulți civili pe care forțele ruse i-au ucis în apropierea liniei de cale ferată din centrul Pokrovsk. ”Trei civili decedați în centrul orașului Pokrovsk”, menționează Hrystov.
Noua muniție se numește „Thunder-1” sau „Thunder-2” și are o rază de luptă de aproximativ 150–200 km.
Moscova caută soluții la dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune și folosesc acum sistemele portabile de rachete antiaeriene Igla, montate pe pe elicoptere de atac.
Rușii au decis chiar să folosească dirijabile, o soluție utilizată în Primul Război Mondial. Între timp, pentru că știm că totul e roz în federația rusă, Moscova le va cere rezerviștilor să apere rafinăriile după atacurile ucrainene.
Compania Hanwha Aerospace, gigantul coreean din domeniul apărării, a confirmat că România reprezintă un pilon esențial în strategia sa de cooperare industrială la nivel european. Iar în acest sens mașinile de luptă Redback (n.r. - în traducere numele păianjenului văduva neagră), ar putea oferi o nouă dimensiune cooperării industriale dintre Coreea și România, Hanwha fiind deja prezentă aici prin obuzierele K9 Thunder, care de altfel oferă numeroase comunalități cu mașinile de luptă Redback.
Suedia a semnat o scrisoare de intenție pentru a exporta în Ucraina până la 150 de avioane suedeze Gripen, a declarat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
India și SUA sunt foarte aproape de un acord comercial istoric care ar putea schimba tendințele globale.
Camera Deputaților a adoptat proiectul care instituie serviciul militar voluntar în termen. Tinerii între 18 și 35 de ani, vizați de programul de patru luni de zile, vor primi la final echivalentul a trei salarii medii brute și vor intra în rezerva operațională. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a subliniat că inițiativa este o necesitate vitală, nu o obligație reintrodusă.
Serviciul de presă al Kremlinului a anunțat că, miercuri (22.10.2025), sub conducerea președintelui rus, Vladimir Putin, a fost efectuat un antrenament planificat al Forțelor Nucleare Strategice, cu participarea componentelor terestră, maritimă și aeriană.
Efortul Rusiei de a susține campania militară din Ucraina se lovește tot mai mult de obstacole interne majore, generate nu doar de costurile umane, ci și de presiunile economice crescânde și de o opoziție socială mai amplă decât cea recunoscută oficial. Aceste dificultăți, care afectează direct logistica și capacitatea de recrutare, semnalează o fisură în strategia Kremlinului de a distribui povara războiului.
Armata din Myanmar a efectuat un raid în Parcul KK, un centru folosit pentru fraude cibernetice, ca parte a operațiunilor începute la începutul lunii septembrie pentru a suprima frauda online, jocurile de noroc ilegale și criminalitatea cibernetică transfrontalieră.
Războiul din Ucraina ne-a arătat în cei aproape 4 ani un teatru în care părțile beligerante luptă cu un mixt de tehnică convențională clasică, precum sisteme de artilerie și tancuri, precum și cu tehnologii emergente, cum sunt dronele. Acest aspect și înzestrarea României cu sisteme de artilerie de ultimă generație au fost subiecte ale emisiunii Agenda Globală, realizată la Radio România de Radu Dobrițoiu.
Forțele ucrainene au executat, la 21 octombrie 2025, un atac cu rachete de mare amploare împotriva unui obiectiv strategic din interiorul Federației Ruse: Uzina Chimică din Briansk. Acțiunea, descrisă de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei ca fiind un atac masiv combinat, subliniază o schimbare de paradigmă în capacitatea Kievului de a viza infrastructura militară cheie a Moscovei.
Președintele american Donald Trump a confirmat aseară amânarea planurilor privind întâlnirea cu omologul său rus, Vladimir Putin, care ar fi trebuit să aibă loc la Budapesta.
Generalii americani se declară exasperați din cauza birocrației și a drepturilor de proprietate intelectuală pe care le impun unele companii producătoare de armament. Soluția propusă de U.S. Army Materiel Command: dacă nu putem cumpăra o piesă, atunci o facem noi.
Federația Rusă a executat un nou atac brutal și iresponsabil asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre, chiar în proximitatea graniței cu România. Evenimentul, petrecut în noaptea de marți spre miercuri, 21 spre 22 octombrie, a generat panică și a pus în alertă maximă structurile de apărare națională, culminând cu transmiterea unui mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea.
Exploziile au zguduit Kievul și alte orașe ucrainene în noaptea de 22 octombrie, când Rusia a lansat un nou atac aerian la scară largă împotriva Ucrainei. Atacul vine la scurt timp după ce Ucraina a lansat rachete Storm Shadow într-un atac în masă asupra Rusiei, potrivit Statului Major. Loviturile au vizat uzina chimică rusă din Briansk, care produce componente cheie pentru rachete rusești.
Denis Știlerman, coproprietar și designer-șef la Fire Point, compania care produce "Flamingo", descrie noua armă a Ucrainei drept o "dronă modulară" pe care se montează motoare ieftine și disponibile și având o încărcătură utilă de 1.150 kg și o rază de peste 3.000 km.
Ucraina va primi primele avioane de vânătoare F-16 suplimentare din Belgia, dar acest proces va depinde de ritmul în care aeronavele F-35 de generația a 5-a vor intra în dotarea Forțelor Aeriene belgiene.
Liderii europeni susțin înghețarea ostilităților. Mai mult, Europa și Ucraina pregătesc un plan în 12 puncte pentru a pune capăt războiului cu Rusia.
Corespondeță din Coreea: DefenseRomania participă în aceste zile, la invitația Hanwha Aerospace, la ADEX 2025, una din cele mai mari expoziții militare din Asia.
Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, pe măsură ce presiunea internațională asupra președintelui rus, Vladimir Putin, începe să scadă, a declarat președintele Volodimir Zelenski marți (21 octombrie).
Clasamentul Forțelor Aeriene Mondiale (WDMMA) a înregistrat o schimbare surprinzătoare. India a depășit China, devenind a treia cea mai puternică forță aeriană din lume. China, care se mândrește cu reputația sa de putere aeriană, a căzut pe locul patru, dar experții chinezi au reacționat imediat și contestă raportul.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat miercuri că președintele rus Vladimir Putin ar putea fi arestat dacă avionul său va survola spațiul aerian polonez în drum spre Budapesta, unde este programat un summit cu președintele american Donald Trump.
Serviciul Român de Informații (SRI), în colaborare cu mai multe instituții naționale și parteneri externi, a dejucat o operațiune de sabotaj plănuită pe teritoriul României, ce ar fi fost coordonată direct de serviciile secrete ruse. Doi cetățeni ucraineni au fost reținuți după ce au depus la un sediu al companiei de curierat Nova Post din București colete ce conțineau dispozitive incendiare sofisticate.
Distrugerea celui mai nou sistem radar rusesc, conceput special pentru a contracara flota tot mai extinsă de drone a Kievului, nu este doar o victorie tactică, ci și o lovitură simbolică aplicată încercărilor Rusiei de a-și asigura superioritatea aeriană și tehnologică în Crimeea.
Cel care trage mai departe are un avantaj în luptă. Este o veche lecție de război care rămâne valabilă și în prezent, cu mențiunea că, astăzi, proiectilul are șanse mai mici de supraviețuire decât în trecut.
Forțele ucrainene au ridicat cortina de pe o inovație militară uimitoare, transformând o aeronavă civilă banală, cu un singur loc, într-o dronă-bombardier strategică capabilă să lovească adânc, la 900 de kilometri în interiorul teritoriului rusesc.
Suntem, fără doar și poate, martorii unei subtile, dar profunde, reconfigurări a arhitecturii încrederii în cadrul comunității de informații occidentale. Mărturiile publice ale șefilor celor două servicii secrete cheie din Olanda- General Intelligence and Security Service (AIVD), prin vocea lui Erik Akerboom, și Military Intelligence and Security Service (MIVD), prin Peter Reesink - semnalează o fisură strategică în relația transatlantică tradițională.
Institutul Aspen România, în parteneriat cu The German Marshall Fund of the United States (GMF) și Aspen Institute România – Biroul Chișinău, va organiza în perioada 22–24 octombrie 2025, cea de-a 14-a ediție a Aspen – GMF Bucharest Forum, unul dintre cele mai influente evenimente dedicate reflecției strategice asupra viitorului Europei și al regiunii Mării Negre. Evenimentul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
Noua ofensivă a Uniunii Europene împotriva mașinăriei de război a Rusiei se profilează ca un exercițiu complex de inginerie juridică maritimă și coordonare diplomatică la scară continentală. Propunerea Comisiei, transmisă prin Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), de a consolida autoritatea de a inspecta și aborda petrolierele care alcătuiesc așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, nu este doar o măsură de securitate, ci o recunoaștere implicită a limitelor sancțiunilor aplicate până acum.
Donbasul, o regiune istorică din estul Ucrainei, transcende simpla definiție geografică. Termenul, o prescurtare de la Bazinul Carbonifer Doneț (Donets Coal Basin), indică încă din secolul al XIX-lea funcția sa esențială: inima industrială și minieră a Ucrainei. Regiunea cuprinde în esență Oblasturile Donețk și Luhansk, deși aria istorică a bazinului carbonifer se extinde și în alte zone.
Adio Kalanșnikov? România e aproape de un moment important: bătrânele automate din epoca sovietică, cu care au fost instruite zeci de serii de militari în termen, ar putea deveni istorie.
DefenseRomania a fost singura publicație din țară care a fost invitată la facilitățile de producție din Belgia ai unuia dintre cei mai importanți producători de armament ușor: FN Herstal.
