Discuțiile dintre echipa lui Trump și parlamentari nu au adus nimic nou pe subiectul Ucraina și au confirmat intenția viitoarei administrații de la Casa Albă de a încheia războiul ruso-ucrainean până la finalul anului.
Cu toate acestea, o remarcă a viitorului șef al CIA, John Ratcliffe, atrage atenția deși nu este neapărat legată de Ucraina, ci mai degrabă de securitatea națională a SUA: „Războiul ruso-ucrainean continuă, răspândind devastările și crescând riscul ca SUA să fie atrase într-un conflict cu o țară cu arme nucleare”, a declarat acesta, pe 15 ianuarie, în cadrul audierii în Comitetul de Informații al Senatului.
S-ar putea spune că remarca lui Ratcliffe este o evaluare normală și logică în conformitate cu realitatea pe care nimeni nu o poate contrazice. Și chiar așa este. Însă și administrația Biden s-a confruntat, în cei aproape trei ani de când susține Ucraina, cu aceeași problemă.
Din toamna lui 2022, moment în care forțele ruse au dat semnificativ înapoi în regiunile Harkov și Herson, Moscova a început cu amenințările nucleare, cu liniile roșii dar, administrația Biden nu a dat nici un pas înapoi în a sprijini necondiționat Ucraina. Dacă i se poate, totuși, imputa ceva administrației Biden, este că a dat cu reticență, ducând la unele întârzieri operaționale, aprobările de întrebuințare pentru arme mai sofisticate cum ar fi sistemul Patriot, avioanele F-16 și rachetele ATACMS.
De asemenea, dacă se analizează perioada Războiului Rece, se observă că pentru SUA au fost momente în care s-au găsit mult mai aproape de un război nuclear decât se află acum. Cele mai emblematice sunt criza rachetelor din Cuba și tensiunile din anii 80, momente în care SUA nu au cedat. Se mai remarcă războaiele din Coreea și Vietnam, când America nu a avut niciun complex să intre direct în luptă deși cunoștea că adversarii săi sunt susținuți de URSS și China. În plus, SUA au sprijinit cu arme lupta pentru libertate a Afganistanului aflat sub ocupația URSS, deși au existat, cu o mare probabilitate, amenințări de natură nucleară.
Pe acest fond istoric, marcat de o bogată tradiție în a susține lupta împotriva oricărei forme de tiranie, remarca lui John Ratcliffe potrivit căreia prelungirea conflictului ruso-ucrainean crește riscul ca SUA să fie angajată într-un conflict cu Rusia, ridică unele nedumeriri. Se pune, astfel, întrebarea dacă SUA vor face schimbări majore în politica sa externă, în sensul de a da înapoi de la angajamentele și abordările sale tradiționale, sub presiunea șantajului nuclear pe care-l face Rusia. Dacă SUA cedează acum în fața amenințărilor nucleare ale conducerii de la Moscova, ce va face mâine? Va ceda cumva estul Europei? Pentru că Moscova va continua cu siguranță șantajul, mai ales când a văzut că a funcționat în cazul Ucrainei.
Pe de altă parte, Marco Rubio, care a fost propus pentru funcția de Secretar de Stat, a privit nevoia de încetare a războiului ruso-ucrainean dintr-o altă perspectivă și anume cea a numărului mare de pierderi umane înregistrate de Ucraina: „Problema cu care se confruntă Ucraina nu este că rămân fără bani, este că rămân fără ucraineni”, a declarat Rubio, pe 15 ianuarie, în fața Comitetului de Relații Externe al Senatului american.
Cantitatea și calitatea rezervelor de luptă ale unei țări angajate într-un război este unul dintre secretele cele mai bine păzite și, de regulă, informațiile care apar în mass-media sunt presupuneri, unele mai apropiate de realitate, în timp ce altele sunt pure exagerări care servesc unui anumit scop de influențare a rezultatului războiului.
În acest adevărat păienjeniș de manipulare informațională, apare uneori, destul de rar, și o informație pur reală din care se pot trage concluzii prețioase. În acest caz, al disponibilității resurselor de a continua războiul, se știe cu siguranță că soldați nord-coreeni luptă de partea Rusiei. Deci, cine a avut nevoie de mii de soldați străini pentru a-i veni în ajutor? În lumina acestei evoluții, cine este mai aproape de epuizarea resurselor umane disponibile de luptă? Fiecare își poate trage de aici singur concluziile despre cine are nevoie de o pauză pentru a-și reveni.
Cele mai mari șanse sunt ca administrația de la Casa Albă să meargă mai departe cu planul de oprire a războiului ruso-ucrainean, mai bine zis de înghețare a conflictului. S-a invocat în acest scop inclusiv riscul crescut pentru securitatea SUA care rezultă din prelungirea acestui război. Însă și acest lucru trebuie pus sub lupă.
Cea mai mare amenințare pentru securitatea SUA după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial a fost URSS iar nivelul acestei amenințări a fluctuat în funcție de cât de puternică era URSS din punct de vedere militar și economic la fiecare moment de timp. Acum, pentru SUA cea mai mare amenințare pare să fie China, iar Rusia a trecut pe locul doi. Însă cele două au semnat un tratat militar de colaborare al cărui conținut este secret. Deci, amenințarea reală este dată de suma China-Rusia. Și chiar dacă le-am lua separat, amenințarea rusă s-a manifestat în timp ce amenințarea chineză încă mai poate fi descurajată.
Din această perspectivă, se poate pune întrebarea cum vrea administrația americană să fie Rusia, puternică sau slabă? Orice zi, în care trupele Moscovei luptă împotriva Ucrainei, face Rusia mai slabă. O Rusie slabă a pierdut deja Siria de pe orbita sa, a dus la slăbirea poziției Iranului în Orientul Mijlociu cu implicațiile de rigoare care sunt probabila/posibila dispariție a organizațiilor Hamas și Hezbollah care au perturbat zeci de ani găsirea unei soluții de pace unanim acceptate în Orientul Mijlociu. O pauză pentru Rusia în războiul cu Ucraina, va permite Moscovei să vină mai ușor în ajutor Iranului (dar și altor sateliți ai săi) în cazul unui ipotetice operații militare americane de a opri Teheranul în a fabrica arme nucleare.
Desigur, o Rusie mai slabă este mai predispusă la soluții radicale, inclusiv la întrebuințarea armei nucleare și tebuie ținut cont de acest lucru. Dar, o Rusie mai slabă fragilizează poziția conducerii de la Moscova iar scopul final este democratizarea Rusiei și nu prelungirea stării de amenințare prin care Rusia pur și simplu își terorizează vecinii, întreaga Europă și chiar SUA, perturbând dezvoltarea și progresul întregii umanități.
Administrația Biden a fost acuzată că nu a stabilit un „obiectiv final” clar pentru război, dar mai clar și mai sigur pentru SUA decât în a face conducerea de la Moscova să piardă acest război cu o foarte probabilă urmare în democratizarea Rusiei, nu există alt scop.
Marea Britanie a dat un răspuns clar și remarcabil în acest sens, anunțând că va susține Ucraina oricât timp va fi nevoie în lupta sa pentru libertate, semnând un acord de parteneriat bilateral pe 100 de ani în domeniile militar, energetic, științific, cultural, economic și în altele.
America și Europa sunt conectate ombilical din punctul de vedere al securității, iar interesul Rusiei este de a tăia această legătură.
În ultimele zile au fost prezentate de mass-media unele zvonuri privind o misiune europeană de menținere a păcii în Ucraina. Înalți oficiali din Marea Britanie și Franța ar fi discutat pe acest subiect. Potrivit mass-media, trupele SUA ar lipsi complet de pe linia de demarcație care ar urma să treacă aproximativ pe unde va fi linia frontului la încheierea acordului de pace.
Însă, privind înapoi în perioada Războiului Rece, se constată că America - câștigătorul de necontestat al celui de-al Doilea Război Mondial, asupra căreia nu a planat nici cea mai mică urmă de vină față de ororile din perioada 1939 – 1945, spre deosebire de URSS care a fost factorul declanșator al războiului deși a fost unul dintre marii câștigători, un fel de victorie fără glorie - a păzit efectiv cu soldații săi linia de demarcare dintre lumea liberă și lumea oprimată, și a făcut acest lucru foarte bine.
Europa s-a bazat pe America și, probabil, fără să conștientizeze pe deplin urmările acestui fapt, între cele două s-a stabilit o legătură ombilicală, o dependență uriașă de securitate. Rusia a înțeles bine acest lucru și direcția ei principală de acțiune în domeniul războiul informațional a fost reprezentată de ruperea acestei legături, sperând că Europa nu va putea respira singură și va colapsa în lipsa Americii. Mama Rusia, am văzut că, din când în când, își mai omoară câte un copil care vrea să se emancipeze. Ce va face America, vom vedea, deoarece pare că încă nu conștientizează suficient de bine implicațiile pentru ea a ceea ce se întâmplă acum în Europa.
Nu va urma obligatoriu un nou Război Rece în care triumfă cei capabili să atragă atragă cele mai luminate minți. Cei mai buni strategi din peroada post-Război Rece nu au găsit metoda potrivită în a descuraja Rusia să atace Ucraina. Finlanda și Suedia, prin aderarea la NATO, au dat un răspuns care ar fi fost cea mai bună metodă în opinia lor. Oare China va fi descurajată în a ocupa Taiwanul printr-o abordare ambiguă?
Rusia nu a fost descurajată în a ataca Ucraina. Poate învață și Georgia și Republica Moldova și chiar România ceva din acest lucru. Un atac armat al Chinei asupra unei insule de 350 pe 120 de km cât are Taiwanul, comparativ cu 1.200 pe 650 km cât are Ucraina lungime și lățime, la o confruntare armată total disproporționată, nu este nici măcar război, este o execuție publică.
Actuala fază în care a ajuns omenirea, într-o stare avansată de degradare a securității mondiale, pare să fie rezultatul unui șir lung de mici treburi lăsate nerezolvate, inclusiv de a nu reacționa adecvat la primele semne de revenire a imperialismului rusesc. La timpul respectiv era nevoie de un efort minim pentru a le corecta, însă acum va fi nevoie de un consum uriaș de energii pentru a aduce omenirea pe o traiectorie normală, a păcii și libertății. Cu cât se întârzie mai mult acest lucru cu atât costurile vor fi mai mari, crescând totodată și șansele unui derapaj total. Este, înainte de toate, o problemă de leadership.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ucraina se află la o răscruce de drumuri cu privire la lupta sa împotriva invaziei la scară largă a Rusiei, cu posibilitatea de a fi forțată să respingă un acord de pace nefavorabil impus de SUA. Linia roșie pentru Kiev ar putea fi o propunere a Casei Albe care recunoaște de jure Crimeea ca teritoriu rusesc, ceea ce ar rupe un consens bipartizan de peste un deceniu cu privire la anexare, bazat pe norme internaționale durabile.
Potrivit The New York Times, Israelul se pregătea să lanseze o operațiune militară de amploare ca viza instalațiile nucleare iraniene încă din mai 2025. Cu toate acestea, planul a fost amânat în urma unei decizii a președintelui american Donald Trump.
În timp ce dronele și rachetele rusești au țintit capitala Ucrainei, președintele american Donald Trump a declarat încă o dată că un acord de pace cu Rusia este practic încheiat - declarație făcută la conferința de presă din Biroul Oval din 24 aprilie.
Guvernul chinez a interzis Coreei de Sud să exporte produse din domeniul apărării în Statele Unite dacă acestea sunt fabricate din minereuri de pământuri rare din China, potrivit Korea Economic Daily. Companiile sud-coreene se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Chinei, care a instruit guvernul și întreprinderile sud-coreene să verifice produsele exportate către Statele Unite pentru a se asigura că acestea nu conțin materiale chinezești din pământuri rare.
În 2024, Ucraina a distrus arsenalele de rachete 23, 67 și 107 ale Direcției Principale Rachete și Artilerie (GRU) a Ministerului Apărării al Federației Ruse, fără a pune la socoteală alte mari depozite de muniție rusești, iar „al doilea sezon” de atacuri care a vizat stocurile de rachete rusesti a început cu distrugerea Arsenalului 51 de lângă Moscova.
Potrivit surselor media britanice, șefii diplomațiilor din Franța, Germania, Regatul Unit și Ucraina și-au suspendat planurile de a participa astăzi, 23 aprilie, la discuțiile de la Londra cu privire la identificarea modalităților de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Biroul de presă al Serviciului rus de informații externe (SVR) a publicat recent un articol în care sugerează că Rusia și Washingtonul ar trebui să lupte împreună împotriva „eurofascismului”, identificând Franța și Marea Britanie drept principalii ideologi ai acestui curent.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „pozitive” recentele remarci ale SUA care sugerează că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, vorbind în cadrul unui briefing organizat pe 21 aprilie, potrivit The Guardian.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Principalul comandant american din Pacific i-a avertizat joi pe senatori din Congres că sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl acordă Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei creează un risc de securitate în regiunea sa, deoarece Moscova oferă în schimb asistență militară critică ambelor țări.
Forțele ruse câștigă teren în Ucraina prin îmbinarea forței brute de tip sovietic cu tacticile moderne bazate pe utilizarea dronelor și artileriei, creând un „efect de bulgăre de zăpadă” implacabil uneori care presează trupele ucrainene să se retragă, a relatat Wall Street Journal într-o amplă analiza a situaţiei frontului din Ucraina.
Se conturează tot mai clar că, în viziunea administrației Trump, încetarea războiului din Ucraina este strâns legată de cedarea controlului unor teritorii. Cu toate acestea, se pare că în rândul principalilor personaje din jurul lui Trump care susțin o astfel de soluție nu există un acord deplin, iar acest lucru va conduce cel mai probabil la o întârziere și mai mare în obținerea păcii mult dorite.
Un raport apărut în presa germană la 11 aprilie 2025, prezentat de Bojan Pancevski, corespondent politic european șef al Wall Street Journal, a atras atenția experților în domeniul apărării. Echipamentele militare germane furnizate Ucrainei, care alcătuiesc unele dintre cele mai avansate sisteme ale NATO, întâmpină dificultăți din cauza conflictului în curs.
Marea Britanie și Franța intenționează să-i prezinte președintelui SUA, Donald Trump, un plan cuprinzător pentru o „forță de pacificare” postbelică în Ucraina, sperând că îl va convinge pe președintele SUA să se angajeze în garanții de securitate pentru Kiev.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
Despre primul avion de producție franceză de tip Rafale căzut în luptă s-au scris zeci de pagini și analize. Este vorba desigur despre un Rafale pierdut de India în timpul atacului asupra Pakistanului. Informația a fost ulterior confirmată și de oficiali americani, sub protecția anonimatului, pentru Reuters. Pe social media au apărut și imagini cu epava avionului, dar ele au fost puse sub semnul întrebării. O întreagă telenovelă la care India a reacționat.
Când Rusia a anexat Crimeea în 2014, a confiscat o mare parte din marina militară a Ucrainei, paralizând forțele navale ale Kievului. Zece ani mai târziu, din cenușa acestei lovituri strategice a răsărit o inovație remarcabilă: dronele maritime, arme cu un raport cost-eficiență de 200 la 1, care au reușit nu doar să alunge flota lui Putin din apele Peninsula Crimeea, ci s-au îndreptat chiar și împotriva forțelor aeriene rusești.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat aprobarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni europene vor lovi flota fantomă a Moscovei. Noi bariere și pentru componente cu dublă utilizare folosite de industria militară rusească
Pentru prima dată în istoria UE, în Comisia Europeană a apărut un comisar pentru apărare. În această poziție a fost numit Andrius Kubilius, un politician lituanian, fost prim-ministru.
Acest demers fără precedent al UE a apărut după ce o parte a spectrului politic al SUA - căzând cu ochii larg deschiși în capcana întinsă de Rusia că Moscova nu e o amenințare și, totodată, crezând că apărarea lumii libere nu este aceeași în indo-pacific și Europa sau oriunde în lume - a trimis mesaje că SUA se vor retrage din Europa.
Rusia concentrează unități suplimentare în principalele direcții de atac din Ucraina, și anume în apropiere de Pokrovsk, Ceasiv Yar și Toretsk.
Mai multe invertoare și baterii provenite din China conțineau echipamente de comunicații care nu se aflau în fișa tehnică a produselor și care, teoretic, pot fi accesate sau controlate de la distanță.
Recent Ucraina a reușit o premieră în istoria militară: Drone maritime Magura 7, pe care au fost integrate rachete aer-aer americane AIM-9 Sindewinder au doborât deasupra Mării Negre două avioane Su-30 Flanker rusești. E incredibil cum o țară fără o flotă navală, fără nave de suprafață și submarine, reușește să țină în șah Flota rusă a Mării Negre, dar și să doboare avioane rusești, și toate astea doar cu drone maritime. Ucrainenii au explicat succesul dronelor Magura 7.
Cel puțin 50.000 de voluntari se înrolează în armata rusă în fiecare lună, a declarat președintele rus Vladimir Putin, la ordinul căruia a început războiul din Ucraina.
Cotidianul britanic The Times a informat, în ediția din 13.05.2025, că Marina Regală a Marii Britanii intenționează să urmărească mișcările submarinelor rusești folosind Inteligența Artificială (AI).
Un avion de antrenament militar japonez s-a prăbuşit la scurt timp după decolare, au anunţat miercuri autorităţile nipone, după ce aparatul de zbor cu două persoane la bord ar fi căzut într-un lac, relatează Agerpres și AFP. E vorba de un T-4 Kawasaki, iar guvernul japonez a confirmat incidentul.
Franţa este "pregătită să deschidă" o discuţie privind desfăşurarea de avioane franceze înarmate cu "bombe" nucleare în alte ţări europene. Este ceea ce fac americanii fac în ceea ce privește umbrela atomică din perspectiva aviației militare. Dar cât de real este acest scenariu? Amintim că avioanele franceze Mirage 2000N și Rafale în standardul F5, cel mai modern standar al Rafale aflat în dezvoltare, integrează bombe nucleare.
În contextul alegerilor prezidenţiale din România, importanța strategică a țării noastre pentru SUA și NATO devine tot mai evidentă. Experţii subliniază că viitorul mediului de securitate din Marea Neagră se va decide în România, un aliat al SUA aflat în primă linie în fața agresiunii ruse. În ultimii ani, baza aeriană Mihail Kogălniceanu a devenit un hub esențial pentru operațiunile SUA și NATO, protejând libertatea de navigație și infrastructura critică.
Uniunea Europeană și Ucraina au făcut un pas important spre consolidarea colaborării în sectorul apărării, anunțând crearea unui Task Force UE-Ucraina dedicat extinderii cooperării dintre industriile de apărare europene și ucrainene. Anunțul a fost făcut în cadrul deschiderii celui de-al doilea Forum al Industriei de Apărare UE-Ucraina, desfășurat la Bruxelles. Charles Fries, Secretar General Adjunct al Serviciului European de Acțiune Externă, a declarat: "Astăzi lansăm un nou Task Force UE-Ucraina privind cooperarea în industria de apărare pentru a promova soluții concrete."
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că omologul său american Donald Trump trebuie să se convingă de faptul că președintele rus Vladimir Putin este cel care minte și că nu ucrainenii sunt cei care pun piedici unui posibil proces de pace, informează Agerpres și EFE.
La o lună de la debutul operației militare "Rough Rider", campania intensă de lovituri aeriene americane împotriva țintelor Houthi din Yemen, președintele Donald Trump aștepta rezultate concrete. Faza inițială, concentrată pe neutralizarea sistemelor de apărare aeriană și a liderilor Houthi, reprezenta doar prima parte a planului general al șefului Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), generalul Michael Kurilla, estimat la opt până la zece luni. Cu toate acestea, în ciuda a peste 1.000 de ținte atinse și a eliminării unor figuri cheie din centrul rebelilor Houthi, operațiunea s-a dovedit a fi mult mai costisitoare și periculoasă decât se anticipase.
Serviciul de informații al Apărării (GUR) din Ucraina a publicat imagini care confirmă utilizarea inovatoare a sistemelor sale de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune S-200 pentru atacuri împotriva forțelor rusești. Înregistrarea video, făcută publică azi, prezintă procesul complex de pregătire a acestor rachete pentru lansare, incluzând încărcarea lor pe platforma de lansare, culminând cu secvența de lansare propriu-zisă.
NATO trebuie să implementeze schimbări drastice la nivelul capabilităților sale de război electronic (EW) dacă dorește să învingă Rusia într-un viitor posibil conflict, avertizează un reprezentant al Alianței. Acesta a subliniat incertitudinea privind accesul pe viitor la sistemele militare americane. Bas Nieuwenhuijse, președintele departamentului maritim EW al NATO, a declarat în cadrul unei conferințe organizate la Roma că, deși o victorie este posibilă, aceasta necesită o schimbare fundamentală în modul în care NATO operează într-un mediul de luptă bazat pe război electronic și în ceea ce privește capabilitățile EW maritime.
Oficiali din Franța și Cipru au convenit furnizarea către Armata cipriotă a 40 de noi rachete antiaeriene Mistral.
La 6 mai 2025, secretarul Armatei SUA, Daniel Driscoll, a anunțat o schimbare semnificativă în desfășurarea operațională a tancurilor de luptă principale M1 Abrams, recunoscând natura evolutivă a războiului modern. Inspirându-se din lecțiile conflictului din Ucraina, Driscoll a subliniat necesitatea ca tancurile să se adapteze la amenințarea crescândă reprezentată de dronele ieftine. Această pivotare strategică subliniază angajamentul Armatei de a-și păstra capacitățile blindate, abordând în același timp provocările emergente de pe câmpul de luptă.
Europa încearcă să conecteze industriile statelor europene cu industria de apărare ucraineană. În fond, un exemplu de succes; azi, în contextul a mai bine de trei de de agresiune militară rusă, Ucraina are capacitatea de a-și produce 40% din armamentul necesar în țară. Și, se pare, ar fi existat discuții cu privire la un proiect comun româno-ucrainean privind producerea unui anumit tip de proiectil.
Belgia va achiziționa între 200 și 300 de rachete antiaeriene poloneze Piorun, care și-au dovedit eficiența în luptă în Ucraina.
Noul lider sirian Ahmed al-Sharaa încearcă să-l îmbuneze pe Donald Trump și ar putea să-i propună câteva afaceri de nerefuzat".
Cu o lună înainte de summitul de la Haga, Președintele Comitetului Militar al NATO declarat că nu are nicio indicație că Statele Unite își vor retrage forțele dedicate planurilor de apărare ale alianței și le vor muta în zona indo-pacifică.
Moscova are nevoie de minerale critice pentru a-și susține producția industriei de apărare, iar Statele Unite pot oricând să închidă robinetul industriei militare a Rusiei.
Membrii clubului de motocicliști ”Lupii Nopții”, pro-Putin, au plantat puieți de alun în Brest, Belarus, lângă granița cu Polonia. ”Lupii Nopții” sunt o organizație strâns legată de Kremlin, promovând sentimentul naționalist rusesc, care a contribuit inclusiv la invazia Crimeei prin patrularea străzilor peninsulei cu soldați fără însemne trimiși din Rusia. Celebri omuleți verzi.
Pe piața de armament tocmai a fost prezentat un nou obuzier de 155 mm. E vorba de Nemesis, un produs dezvoltat de General Dynamics European Land Systems (GDELS), filiala europeană a gigantului american.
Președintele american Donald Trump s-a oferit luni să participe personal la posibile discuții dintre Ucraina și Rusia care vor avea loc în Turcia la sfârșitul acestei săptămâni.
După aproape o lună de atacuri misterioase, Ucraina a identificat arma neidentificată folosită de Rusia ca fiind o nouă rachetă de croazieră denumită S8000, anterior cunoscută sub numele neoficial de "Banderol". Portalul "War and Sanctions" al Direcției de Informații a Apărării din Ucraina (GUR) a publicat recent detalii tehnice și o listă extinsă de componente utilizate în producția acestei arme.
Într-un anunț istoric, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a informat, pe 12 mai, că se va dizolva. Gruparea militantă aflată pe lista organizațiilor teroriste ale mai multor state, dar în principal pe ce a Turciei, a emis luni lun un comunicat prin care anunță că „toate activitățile” desfășurate sub numele său au luat sfârșit.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a lansat un avertisment tranșant către aliații occidentali ai Ucrainei: modelul de război al NATO este depășit și necesită o revizuire radicală pentru a se adapta la realitățile dinamice ale câmpului de luptă modern. În cadrul Conferinței de Apărare de la Londra, desfășurată la King's College London, Zalujnîi a subliniat necesitatea unei transformări profunde a tacticilor, organizarii, doctrinelor, instruirii și bugetelor militare ale Alianței Nord-Atlantice.
Washingtonul a dat undă verde vânzării a șase elicoptere Chinook și a altor echipamente militare către Emiratele Arabe Unite, pentru un total estimat la peste 1,4 miliarde de dolari, a anunțat luni administrația americană, relatează Agerpres și AFP.
Imagini din satelit recent realizate au scos la iveală o intensificare semnificativă a activității militare rusești în apropierea graniței de est a Finlandei. Analizele indică o creștere a numărului de cazărmi pentru trupe, desfășurarea de aeronave și construcția de infrastructură în baze militare cheie din regiune. Imaginile, obținute de postul public de televiziune suedez SVT de la compania Planet Labs, surprind activitate rusă în patru locații distincte: Kamenka, situată pe istmul Karelia, Petrozavodsk, Severomorsk-2 și Olenya. Aceste descoperiri sugerează că Rusia își consolidează prezența militară în zonă ca răspuns la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
