Paleta posibilelor evoluții în următoarele luni de zile, probabil până la finalul anului 2025, nu este una chiar mare, dar caracteristica lor generală este că sunt șanse foarte mici ca Ucraina să revină la granițele din 1991.
Vladimir Putin, în timpul conferinței anuale, în spate pe ecran cu harta Rusiei care include teritoriile ocupate sau anexate ilegal de la Ucraina, precum și un steag semnat de soldații ruși care luptă la Kursk „pentru patrie”. Photo source: Screenshot: The Times and The Sunday Times @YouTubeOfficial
De aici se poate trage o primă concluzie și anume că SUA, NATO, UE, lumea liberă în general, este de acord, forțat sau neforțat nici nu mai contează cum, să pună în paranteză întregul sistem de drept internațional. Este deja o înfrângere majoră ale cărei urmări nu pot fi estimate deocamdată dar care, demonstrează o mare slăbiciune a lumii libere în a-și apăra principiile, în a apăra stabilitatea mondială bazată pe reguli de drept și nu pe reguli de forță. Dar dacă Ucraina acceptă situația, nu mai este nicio înfrângere deoarece granițele internaționale se pot schimba cu acordul părților.
Cele mai recente scenarii (în număr de patru) avansate de publicația britanică The Times și preluate pe larg de presa ucraineană (inclusiv de Censor.NET), pe 26 ianuarie, se încadrează în trendul general din ultimele săptămâni.
Scenariul 1 (înfrângere) este posibil dacă Ucraina rămâne fără sprijinul SUA și presupune ocuparea totală a Ucrainei de către Rusia.
Acest scenariu pare oarecum tendențios deoarece are la bază presupunerea că Ucraina pierde chiar dacă va fi susținută doar de Europa. În consecință, se poate aprecia că acest scenariu are ca scop să pună presiune pe Ucraina și pe Europa să accepte o soluție impusă de SUA chiar dacă nu este suficient de favorabilă Ucrainei și Europei în general. Astfel, Europa dacă nu acceptă ceea ce spun SUA, va fi pusă pe termen lung într-o situație precară din punct de vedere strategic. Un astfel de scenariu era exclus în timpul administrației anterioare de la Casa Albă, pentru că nu era în interesul SUA.
Scenariul 2 (pace proastă) este o variație a primului scenariu și dacă ar fi să se acorde fiecărui scenariu din cele patru aceeași probabilitate de manifestare (adică 25%), se observă că previziunile complet pesimiste ajung deja la 50%.
Scenariul 3 (încetarea focului) are două direcții de evoluție, putând fi împărțit în două subscenarii complet separate. Prima posibilă evoluție este tranziția către semnarea unui acord de pace sub condiția garanțiilor internaționale de securitate. A doua posibilă evoluție este negativă, deoarece nu se semnează un acord de pace și cresc șansele să se reia războiul.
Scenariul 4 (pace/înțelegere amiabilă/consensuală) este cea mai bună speranță pentru Ucraina, consideră The Times.
Se are în vedere întărirea poziției Ucrainei cu sprijinul SUA pentru a negocia dintr-o poziție de forță. Nu se specifică însă ce presupune această întărire a Ucrainei de căte SUA și de Occident astfel încât Rusia să o ia în serios. Ar putea fi o mare contradicție în planul american de pace. Deoarece a-i face Ucrainei o mână cu adevărat puternică de care să țină Rusia cont, ar însemna a-i da cele mai performante arme. Atunci, pe lângă faptul că acest lucru va dura câțiva ani, deoarece armata ucraineană va avea nevoie de timp pentru a asimila armele respective, Rusia, cu siguranță, nu va fi de acord cu așa ceva.
Sursă foto: Ministerul Apărării din Ucraina
În plus, se observă că aceste cele mai recente scenarii nu includ revenirea la granițele Ucrainei din 1991.
Pentru a înțelege valoarea de adevăr a scenariilor, amintim că imediat după declanșarea invaziei Rusiei împotriva Ucrainei, pe 24 februarie 2022, marea majoritate a scenariilor de atunci dădeau Rusia ca învingător sigur și diferențele dintre ele constau doar în numărul de zile în care Ucraina va fi ocupată.
În 1940, după eșecul forțelor aliate împotriva armatei germane și înainte de numirea lui Churchill ca prim-ministru al Marii Britanii, aproape toate scenariile care se făceau la Londra aveau la bază o pace cu Germania și nicidecum un război curajos care urma să aducă la pacea de aproape 80 de ani care a urmat. Dacă atunci, în 1940, Londra făcea pace cu Germania, URSS ar fi avut mai puține șanse să oprească ofensiva germană și cu atât mai puține să contraatace.
Privind în prezent, situația de pe frontul ruso-ucrainean pare în avantajul Rusiei dar, niciodată nu s-a auzit de la Kiev că nu ar deține controlul asupra derulării războiului. S-a cunoscut de mult timp că 2024 va fi un an greu pentru Ucraina în acest război datorită unei sugrumări a ajutorului militar oferit de SUA și a reticenței Occidentului de a permite întrebuințarea armelor donate pentru a lansa lovituri adânci asupra obiectivelor militare rusești.
Cu toate acestea, forțele ruse nu au cucerit poziții de importanță strategică iar importanța operațională a zonelor nou ocupate este discutabilă. În plus, Ucraina a făcut o breșă importantă în regiunea Kursk care deși nu a putut fi exploatată operațional, acel cap de pod rămâne și poate juca un rol decisiv în lunile următoare.
De asemenea, Rusia a pierdut foarte mulți militari în 2024 (dar și în întreg războiul), fiind foarte aproape de momentul în care nu va mai avea cu cine să lupte, ca forțe la sol. Se încearcă în prezent, cu ajutorul mass-media, să se acrediteze ideea că pierderile ucrainene sunt de 1:2 față de pierderile rusești, ceea ce, probabil, este o mare manipulare pentru a pune Ucraina în inferioritate. Reamintim doar că Rusia a fost în ofensivă, în majoritatea timpului, dar nu o ofensivă eficientă, ci una în care s-a chinuit din greu să avanseze – lucru demonstrat și verificabil. În astfel de situații se pierd foarte foarte mulți oameni.
Războiul din Ucraina. Foto: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
Cât de mulți oameni a pierdut Rusia, este greu de spus. Însă un simplu calcul rezonabil ne poate da o idee cât de cât apropiată de adevăr. Lungimea frontului este de 1.200 de km și s-au dus lupte grele pe aproape fiecare dintre acești kilometri. Să rotunjim numărul de zile de război la 1.000. Dacă la un km de front, în ofensivă, moare sau este rănit un militar pe zi, atunci 1.200 x 1.000 = 1.200.000 de militari ruși morți și răniți. Pare o exagerare chiar și pentru statisticile ucrainene care spun că forțele ruse au pierdut aproximativ 840.000 de militari. Dar, dacă le corelăm pe cele două, se observă că informațiile oficiale furnizate de Ucraina sunt cele mai apropiate de adevăr din tot ce s-a vehiculat până acum, indiferent cine le-a vehiculat.
În plus, cei trei ani de război au arătat o națiune ucraineană, care există în primul rând pentru cei care aveau dubii în acest sens, și care este determinată să câștige acest război indiferent de costuri pentru că luptă pentru teritoriul ei, recunoscut de dreptul internațional, unde vrea să-și crească copiii. Acesta este factorul X care a dat peste cap toate scenariile și care le va da în continuare. Trebuie luat în calcul și trebuie să se țină cont de dorința ucrainenilor de a fi liberi în teritoriul lor pe care lumea liberă încă eșuează să-l garanteze.
Ca o concluzie privind aceste scenarii lansate în ultima perioadă, se constată că ele nu prea țin cont de ceea ce își dorește Ucraina. Valoarea lor de adevăr este discutabilă, în schimb valoarea lor de manipulare a populației, în Ucraina, în Europa și în SUA, este foarte mare. Uneori, lucru extrem de periculos, aceste scenarii, deși au la bază de cele mai multe ori doar supoziții, pot creea curente de opinie atât de puternice încât, chiar și cei mai bine informați oameni de la conducerea țărilor și a armatelor le pot crede deși datele din teren spun cu totul altceva.
Mâna puternică a Ucrainei se face fără a da un pas înapoi și cu credință în victorie. Mâna puternică a Ucrainei se face cu o poziție mult mai puternică și mai curajoasă decât a lui Joe Biden în a susține Ucraina. Orice altceva, fără să fie Ucraina de acord forțat, ar însemna renunțarea la ceea ce cu greu s-a clădit în ultimii 80 de ani și pentru care milioane de soldați au murit în cel de-al Doilea Război Mondial alături de zeci de mii (poate sute de mii) de agenți nevăzuți ai serviciilor de informații în Războiul Rece. Omenirea nu are și nu va avea alternativă viabilă să pună în locul normelor internaționale bazate pe libertate. Celelalte opțiuni sunt bazate pe forță. Ele sunt temporare și duc inevitabil la război, după cum se vede și după cum istoria a demonstrat de fiecare dată.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Cele mai recente lovituri ucrainene cu UAV-uri au avut obiective diverse, fiind atacate elemente de infrastructură petrolieră portuară, sistemul de energie electrică, precum și obiective importante de sprijin de luptă și logistic.
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
În cursul nopții de 17.11.2025, trupele ruse au executat noi lovituri masive cu drone kamikaze Geran-2 (Shahed) și rachete balistice asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Ținta principală a atacului a fost reprezentată de obiective din localitatea Izmail din regiunea Odesa, de la frontiera cu România, unde rușii susțin că sunt transbordate mărfuri militare care vin în Ucraina din străinătate.
Pe 15 noiembrie, Saab a semnat un contract cu guvernul columbian și a primit o comandă pentru 17 avioane de vânătoare Gripen E/F. Valoarea comenzii este de 3,1 miliarde de euro, iar livrările vor avea loc între 2026 și 2032.
Ziarul rusesc de propagandă "Vzgljad" a întocmit și publicat săptămâna aceasta un material intitulat „Evaluare a guvernelor inamice” pentru a arăta diferența dintre țările care se opun în mod conștient Rusiei și cele care au fost „forțate împotriva voinței lor de circumstanțe politice externe”.
România este este "retrogradată în urna" țărilor obligate să sprijine Ucraina.
Ucraina şi Grecia au semnat duminică la Atena un acord pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) americane către Kiev în perioada decembrie 2025 - martie 2026, înţelegere menită să satisfacă nevoile Ucrainei pe timpul iernii, în timp ce Rusia continuă bombardarea infrastructurilor energetice ucrainene, transmite Agerpres.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a oferit administrației americane controlul asupra majorității rezervelor de petrol ale țării sale, a aflat The New York Times.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, duminică, că se aşteaptă la un "acord istoric cu Franţa", menționând că se lucrează la consolidarea aviației și apărării aeriene ucrainene.
Suedia va construi încă două submarine moderne (clasa A26) pentru a consolida securitatea în zona Baltică. Flota suedeză va crește la 5 submarine.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Coreea de Nord și-a redus cu peste jumătate aprovizionarea cu obuze de artilerie către Rusia în acest an, au declarat serviciile de informații ucrainene, a declarat pentru Reuters Vadym Skibitsky, șef adjunct al serviciului de informații militare HUR din Ucraina.
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
