Alegerile prezidențiale din România se caracterizează prin candidați cu opinii opuse în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
Sursa foto: stiridiaspora.ro.
Cu peste 99% din buletinele de vot numărate, rezultatele au răsturnat concluziile sondajelor din timpul campaniei, care îi dădeau drept favoriți pe prim-ministrul Marcel Ciolacu și pe George Simion, o personalitate politică extrem de controversată. Dezbaterea electorală s-a axat pe nivelul de trai, dar și pe poziția României față de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
Președintele în exercițiu, Klaus Iohannis, care își încheie cel de-al doilea mandat, a urmat un curs pro-occidental ferm, cu susținere în privința Ucrainei.
Sloganurile electorale ale lui Călin Georgescu oferă motive pentru a-l numi un naționalist radical antioccidental. Acesta a criticat NATO, la care țara noastă a aderat în 2004, precum și Uniunea Europeană, unde România este membră din 2007.
Pe de o parte, Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a susținut că NATO nu va apăra România, iar pe de altă parte, a criticat amplasarea de facilităţi militare NATO de apărare antirachetă pe teritoriul României.
Georgescu, care a fost consultant pe probleme de dezvoltare durabilă și a lucrat pentru mai multe organisme ONU, a calificat scutul antirachetă balistic al NATO deasupra României drept o „rușine a diplomației” și a declarat că alianța nu își va proteja membrii de un atac rusesc.
Georgescu, care a fost consultant pe probleme de dezvoltare durabilă și a lucrat pentru mai multe organisme ONU, a calificat scutul antirachetă balistic al NATO deasupra României drept o „rușine a diplomației” și a declarat că alianța nu își va proteja membrii de un atac rusesc.
Georgescu a declarat că România nu este pregătită să gestioneze în mod independent diplomația și strategia și că cea mai bună șansă a sa o reprezintă „înțelepciunea rusă”. El a refuzat să spună explicit că susține Rusia în războiul său împotriva Ucrainei.
Radu Magdin, analist politic, a declarat că diferența dintre popularitatea cu o singură cifră a independentului de extremă dreapta în sondaje și rezultatul din primul tur este fără precedent de la ieșirea României din comunism în 1989. „Niciodată în cei 34 de ani de democrație nu am văzut o asemenea creștere față de sondaje”, a declarat Magdin pentru Reuters.
Elena Lasconi, o fostă jurnalistă și actual primar, a candidat sub sloganul opus, subliniind cooperarea strânsă a României cu aliații occidentali. Lasconi a solicitat, de asemenea, creșterea cheltuielilor pentru apărare și sprijinirea Ucrainei în apărarea sa împotriva agresiunii ruse.
România are 650 de kilometri de graniță comună cu Ucraina, iar asistența românească pentru exporturile de cereale ucrainene a fost crucială în fața încercărilor Rusiei de a bloca accesul navelor ucrainene în Marea Neagră. În România, președintele are puteri limitate, legate în principal de politică externă și de apărare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News