Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Ambasadorul Armeniei în România transmite că reluarea conflictului în Nagorno-Karabah e o opțiune inacceptabilă | Interviu DefenseRomania
News
Data publicării:
E.S. Sergey Minasyan, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Armenia la București, a acordat un interviu DefenseRomania.  
EXCLUSIV

În exclusivitate pentru cititorii DefenseRomania, Ambasadorul Armeniei în România a discutat despre cooperarea Armeniei cu statele UE și cele ale Parteneriatului Estic, a abordat subiectul conflictului înghețat din Nagorno-Karabakh, dar și dinamica relațiilor bilaterale dintre Armenia și țara noastră.

2. E.S. Serge (sergey_minasyan_54602000.png)

Foto: E.S. Sergey Minasyan, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Armenia la București

 

1. Recent a avut loc Reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului Estic, cum apreciați, în contextul acestei reuniuni, situația actuală, perspectivele și rezultatele cooperării Armeniei cu statele membre UE și cele ale Parteneriatului Estic?

E.S. Sergey Minasyan: Uniunea Europeană este partenerul-cheie al Armeniei, iar cooperarea noastră se bazează pe principii care ne sunt comune: supremația legii, democrația, umanitarismul. În acest context, apreciem foarte mult rolul Uniunii Europene și al statelor membre în sprijinirea Armeniei pe calea reformei instituționale și aici dorim să remarcăm importanța Acordului de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat între UE și Armenia, pe care, apropo, România l-a ratificat, printre primele țări din UE, încă în 2018. În același timp, cel mai important cadru de cooperare multilaterală și cuprinzătoare cu UE este programul pentru Parteneriatului Estic, care oferă Uniunii Europene și statelor membre, dar și partenerilor acestui program posibilitatea să împărtășească opinii, priorități și preocupări pentru atingerea cu eficacitate a scopurilor propuse.   

În aceeași ordine de idei, în cadrul acestei Reuniuni din 18 iunie a.c., desfășurate prin video conferință, la care Armenia a fost reprezentată de Primul-Ministru, Nikol Pashinyan, iar România a fost reprezentată de Președintele Klaus Iohannis, a fost prezentată viziunea și importanța păstrării filozofiei unice a parteneriatului Estic, care unește cele 6 state membre în relația cu UE. Partea armeană consideră că trasarea oricăror linii de demarcație poate întrerupe filozofia generală a acestui program. Un alt element important pentru partea armeană, fiind în același timp și o reacție a societății armene, care cere mai multe contacte directe între oameni cu UE și cetățenii săi, ar putea fi începerea dialogului pentru liberalizarea regimului vizelor între statele UE și Armenia.

Această Reuniune a fost diferită de precedentele nu doar prin formatul de videoconferință în care s-a desfășurat, dar și pentru că este rezultatul situației din ultimile luni provocată de epidemia de COVID-19, iar în acest sens, așa cum a menționat partea armeană în cadrul reuniunii, este foarte important ajutorul UE acordat Armeniei pentru lupta cu noul tip de coronavirus care până la momentul actual a ajuns la 92 de milioane de euro.

Este foarte important pentru noi să găsim înțelegere la partenerii noștri europeni, motiv pentru care considerăm că este de neconceput ca pe timp de pandemie să reînceapă tensiunile în cadrul conflictelor etno-politice, context în care apreciem foarte mult poziția echilibrată a UE și a statelor membre în ceea ce privește soluționarea pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului bazată pe deciziile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE, fapt recomandat și de Parlamentul European în cadrul aceleași Reuniuni la nivel înalt în care a fost reafirmat sprijinul pentru eforturile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE pentru soluționarea conflictul din Nagorno-Karabakh și pentru Principiile de bază ale acestora din 2009, în vederea obținerii unei soluții bazate pe normele și principiile dreptului internațional, Carta ONU și Actul final al OSCE de la Helsinki din 1975; care încurajează toate părțile să intensifice dialogul și să se abțină de la retorica inflamatorie care ar pune în pericol în continuare orice perspectivă de soluționare.

2. Continuând această problematică, care sunt ultimile evoluții în politica regională, inclusiv în ceea ce privește procesul de soluționare pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului?

E.S. Sergey Minasyan: Soluționarea pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului pe baza abordărilor co-președinților grupului de la Minsk al OSCE, continuă să rămână în centrul atenției conducerii Armeniei. Dincolo de epidemia de COVID-19, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Armenia se află în contact permanent atât cu co-președinții grupului de la Minsk al OSCE cât și cu Ambasadorul Andrzej Kasprzyk, reprezentantul personal al președintelui în funcție al OSCE, a cărui misiune constă în monitorizarea situației de-a lungul liniei de contact a părților.

În aceeași ordine de idei, conducerea Armeniei a declarat în mai multe rânduri că în procesul de soluționare pașnică nu există nicio alternativă, iar parametri acestei soluționări pe cale pașnică trebuie să fie acceptabili pentru poporul din Azerbaidjan, Armenia și Nagorno-Karabakh. Acești parametri trebuie să reflecte, în primul rând, interesele oamenilor care locuiesc în zona de conflict și, în acest context, este important să menționăm alegerile care au avut loc pe 31 martie a.c. și 14 aprilie a.c. (în două tururi de scrutin), respectiv alegerile prezidențiale (organizate pentru a șasea oară) și cele parlamentare (organizate pentru a șaptea oară). În acest fel, poporul din Nagorno-Karabakh (Artsakh) și-a reconfirmat angajamentul pentru construirea statalității bazate pe respectarea drepturilor omului, inclusiv în alegerea reprezentanților săi (fapt menționat, încă din anii ’90, în documentele OSCE cu referire la chestiunea Nagorno-Karabakh-ului) care să le reprezinte interesele în procesul de soluționare pașnică.

Totodată este necesară continuarea eforturilor tuturor părților în păstrarea armistițiului, iar ajungerea, din nou, la conflict este inacceptabilă, pentru că acesta va provoca din nou suferință și va conduce spre încălcarea drepturilor omului. În această privință este foarte important efortul comunității internaționale, mai ales în lumina recentei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 mai a.c., care a hotărât că Azerbaidjanul a încălcat o convenție europeană importantă, prin grațierea, recompensarea și glorificarea lui Ramil Safarov, ofițer al armatei azere, care l-a ucis în 2004, la Budapesta (Ungaria) pe ofițerul armean Gurgen Margaryan. Sperăm că aceste eforturi vor determina partea azeră să se abțină de la încălcarea cu bună știință a acordului de încetare a focului și instigare la război în regiune și vor conduce spre crearea de condiții în care vor fi respectate drepturile fundamentale ale omului iar procesul de soluționare pașnică va continua.         

3. Care este dinamica relațiilor bilaterale între Armenia și România?

E.S. Sergey Minasyan: Relațiile bilaterale armeano-române se dezvoltă stabil în diverse domenii, există contacte politice, între cele două țări, dar și interacțiuni la nivel economic. Din păcate, pandemia de COVID-19 a afectat acest proces, având în vedere că multe vizite și evenimente planificate la începutul acestui an au fost amânate, iar unele evenimente au fost mutate în mediul on-line. Sperăm, totuși, că după ce va fi depășită această criză, vom relua, la capacitate maximă, planurile și proiectele noastre. Până în acel moment, rămânem în strânsă legătură cu colegii noștri și urmărim evoluțiile din acest domeniu.

Este evident că pandemia va avea urmări serioase din punct de vedere economic și social, așadar este absolut firesc că țările vor căuta noi posibilități de dezvoltare în perioada post-pandemie, astfel că activizarea cooperării comercial-economice a țării capătă un nou sens. Având în vedere poziționarea geografică, posibilitățile de transport, dar și relațiile istorice de prietenie armeano-române și prezența unei comunități relativ mici ca dimensiune, dar importantă ca valoare, România poate reprezenta pentru Armenia o cale de acces pe piața europeană. De menționat este că acestă soluție poate fi aplicată în plan bilateral sau în cadrul cooperării dintre statele membre ale Parteneriatului Estic și UE ori în marja cooperării sectoriale și ale altor inițiative la nivel multilateral în domeniul comercial-economic, tehnico-științific și alte domenii în care există relații de cooperare între Armenia și UE.  Pe de altă parte, Armenia ar putea fi o punte de legătură a României spre țările din Orientul Apropiat, spațiul ex-sivietic și Uninea Economică Euroasiatică.   

Cooperarea parlamentară este, de asemenea, foarte importantă fiind și una dintre prioritățile țărilor noastre în plan bilateral și acest fapt este vizibil, mai ales, prin activitatea Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Armenia, președintele căruia este conaționalul nostru, deputatul Varujan Vosganian, Președintele Uniunii Armenilor din România. Acordăm o atenție deosebită cooperării parlamentare în cadrul organizațiilor și organismelor internaționale și încercăm să direcționăm atenția colegilor noștri români spre nevoile, interesele și prioritățile comune ale țărilor noastre în diverse formate parlamentare.

În același timp se dezvoltă și cooperarea la nivelul autorităților locale și județene din Armenia și România. În acest context, este absolut evident rolul important al comunității armene din România, căci deloc întâmplător în cele aproape 20 de orașe și județe din România, care au semnat înțelegeri de cooperare cu entități similare din Armenia, există comunități de armeni (aproape toate fiind organizate, astăzi, în sucursale ale Uniunii Armenilor din România), biserici și monumente de arhitectură armenești.

Privim cu optimism perspectiva relațiilor armeano-române din toate domeniile și suntem siguri că după ce vom depăși aceste vremuri dificile provocate de epidemia de COVID 19, vom aprofunda interacțiunea noastră la baza căreia stau interesele și prioritățile celor două țări și popoare.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Primul dogfight cu avioane de generația 4.5? Oficiali americani confirmă pe surse că un J-10 de producție chineză a doborât un Rafale
SUA și Marea Britanie au anunțat încheierea unui nou acord comercial. Trump anunță detaliile
Puterea politică, un instrument încă de neînțeles pentru cei mai mulți dintre noi
Bătălia titanilor: India vs. Pakistan. Care armată e mai puternică și are avantajul? Și chiar au fost doborâte 3 avioane Rafale ca muștele?
Habemus Papam: Papa Leon al XIV-lea. Cardinalul Robert Francis Prevost, primul papă american din istorie
SUA accelerează în cursa pentru Marte și ar putea lansa o rachetă chiar anul viitor
Flancul Estic, ”minat” anti-Rusia. Lituania se retrage oficial din Acordul privind minele antipersonal. „Rusia este o amenințare militară semnificativă pentru noi”
Comisia Europeană lansează consultări împotriva tarifelor americane și va lansa o dispută la Organizația Mondială a Comerțului
Cât cheltuie Europa pentru pensiile militare
Serviciile de informații americane au primit instrucțiuni să-și intensifice spionajul asupra Groenlandei. Danemarca își convoacă ambasadorul
Germania vrea să aloce până la 63 de miliarde de euro pe echipamente militare în 2025. Berlinul are banii, dar industria de apărare încă nu produce suficient
Cum va evolua conflictul dintre India și Pakistan
”Cine crede că Putin se va opri este un nătâng". Biden critică tactica de amator a lui Trump în privința războiului din Ucraina
Curtea Supremă a SUA autorizează temporar administraţia Trump să excludă din armată persoanele transgender
Black Hawk pilotat de la distanță, testat în misiuni de stingere a incendiilor
Două portavioane din Marea Britanie și Italia participă la un exercițiu NATO de amploare din Marea Mediterană
Premierul canadian, la întâlnirea de la Casa Albă: Canada „nu este și nu va fi niciodată de vânzare” / Trump: SUA oprește atacurile aeriene asupra rebelilor Houthi din Yemen
Ucrainenii atacă din nou regiunea Moscovei cu drone
Hegseth a oprit, în ianuarie, livrările de ajutoare către Ucraina, fără ca Trump să știe acest lucru
Cancelar din a doua încercare. Friedrich Merz este noul cancelar al Germaniei
UE se rupe complet de energia rusească: Comisia adoptă Planul pentru eliminarea importurilor de gaze, petrol și energie nucleară din Rusia
Friedrich Merz a fost respins la mustață în Bundestag în încercarea de a deveni cancelar. Ce umrează după procedural
Americanii sunt cu ochii pe bazele ruse din Novorossiysk. Un avion P-8 antisubmarin a scanat, deasupra Mării Negre, forțele ruse
Elitele ruse îl presează tot mai mult pe Putin să facă concesii în privința Ucrainei
UE pregătește un document care consfințește separarea energetică de Rusia. Omul lui Orban în Comisie se opune
Kremlinul îi compătimește pe români, despre care spune că au fost privaţi de posibilitatea de a vota pentru un candidat care le-a plăcut
Trump spune că lideri europeni l-au rugat să îl sune el pe Putin pentru că președintele Rusiei nu le răspunde lor la telefon
Iranul se laudă cu o nouă rachetă balistică și amenință Israelul și SUA
Date oficiale ale AEP: După rezultatele înregistrate în primul tur, George Simion și Nicușor Dan își vor disputa turul doi
Cine mai merge la parada lui Putin. Din SUA, președintele sârb Aleksandar Vucic a confirmat că merge la Moscova pentru că „îl obligă cuvântul dat”

Ştiri Recomandate

B61-13, bomba nucleară finalizată de SUA cu un an mai devreme, va fi utilizată exclusiv de bombardierul de generația a 6-a B-21 Raider
Sisteme Patriot suplimentare pentru Ucraina? SUA și NATO colaborează pentru a găsi soluții de transfer
Trump interzice universității Harvard să înscrie studenți străini: Mii de studenți trebuie să se transfere sau să părăsească America
IAR-99SM, scenariu de comedie. Întârzieri la întârzieri. La alte întârzieri. Avioane Craiova a cerut un nou grafic de livrare deși modernizarea avioanelor trebuia finalizată deja
Câteva mii de rachete balistice ar fi descurajat Rusia să atace. Ucraina spune că e gata să reia producția și amintește că a produs inclusiv temutele R-36 ”Satan”
Încep să vină avioanele pentru Escadrila 571 Aviație Vânătoare. Încă două F-16 au aterizat în România
Serviciile GRU au accesat constant camere de supraveghere de pe teritoriul României. Nicușor Dan: Principala amenințare este securitatea cibernetică. Voi discuta cu factorii responsabili
Șeful Armatei Române, generalul Vlad: "Pericole constante de la Rusia" – De la Spoofing GPS la mine plutitoare în Marea Neagră
Oficialii ruși din Kursk i-au cerut lui Putin să cucerească regiunea ucraineană Sumî
De ce bombardierul american B-52, care a debutat în perioada Războiul Rece, îngrijorează China mai mult decât avioanele stealth F-22 şi F-35?
Acordurile dintre UE și Marea Britanie, punct de plecare pentru o cooperare strânsă în domeniul apărării
Turcii accelerează dezvoltarea ”Kaan” care ar trebui să țină loc de F-35: Primele informații despre motorul autohton care va fi integrat pe avionul de generația a cincea
Cererile maximaliste ale Moscovei cu privire la Ucraina sunt tot mai clare: Putin nu vrea pace pentru că el crede că Rusia câștigă războiul din Ucraina
Nicușor Dan la Black Sea Forum: Eu văd România consolidată intern şi mai activă pe plan extern în UE și NATO
Polonia arată că înțelege importanța armelor pe avioane de ultimă generație: Bombe ghidate GBU-39/B, pentru F-16 Viper și viitoarele F-35
O imagine a fondatorului Telegram Durov în timpul unei festivități desfășurate la 1 Mai în 2018. Sursa foto: Kovalev Peter/TASS via ZUMA.
EXCLUSIV
Cine a băgat Telegram în casele şi în telefoanele românilor? Platforma rusească de mesagerie a devenit un ,,câmp de luptă'' al manipulării utilizatorilor
Europa la răscruce: Între o posibilă reducere a prezenţei militare a SUA și nevoia de autonomie strategică cu costuri enorme
Garnizoanele construite acum de ruși la granița cu Finlanda sunt doar începutul. General finlandez: După încheierea războiului, vor aduce trupele care au luptat în Ucraina
Navă de tip OPV sau corvetă ușoară turcă din clasa Hisar, foto: Turkish Century @X via Turkish Navy
EXCLUSIV
Anomalia România: Cât plătim pentru corveta din Turcia, refuzată de o altă țară, și pe care nici măcar nu puteam integra rachetele americane NSM
Forțele IDF din Cisiordania au deschis focul asupra unui convoi diplomatic în care se afla și reprezentantul României. MAE român a discutat cu ambasadorul Israelului și a cerut clarificări
O dronă NATO RQ-4D ar fi pierdut legătura cu baza în timp ce zbura în Marea Neagră. Rușii se laudă că ar fi fost „ajutată” de Armata rusă
Ilie Bolojan, la ultima conferință înainte ca Nicușor Dan să își preia mandatul: Întărirea industrie de apărare și politici predictibile cu cei doi piloni esențiali pentru România: UE și NATO
Industria rusă de apărare, lovită unde o doare mai tare: Ucrainenii au atacat o fabrică de microcipuri din regiunea Oriol
Și totuși, războiul viitorului implică elicoptere: Tehnologia X2 de pe S-97 Raider a creat un „monstru rapid” capabil să scape de atacurile MANPAD la viteză de peste 400 km/h
Lavrov este supărat că Armenia cumpără arme franceze
România rămâne interesantă pentru investitorii americani: SIG Sauer, discuții la Guvern privind proiecte de investiții în industria de armament
Începe „Black Sea and Balkans Security Forum”, cel mai mare eveniment dedicat securității din regiune. DefenseRomania, partener NSC
Rușii merg la intimidare: Două bombardiere Tu-95MS au patrulat cu armament la bord, deasupra Mării Barents
Avertisment clar împotriva reducerii prezenței militare americane în Europa. Generalul McMaster: Rusia aşteaptă cu nerăbdare să dăm dovadă de slăbiciune
Alegerile prezidențiale din Polonia, 2025. Sursa foto: wiadomosci.onet.pl.
EXCLUSIV
Polonia, sub asediu cibernetic rusesc înaintea turului II al alegerilor prezidențiale: Interferenţa digitală rusă se combate cu încurajarea publicului să raporteze dezinformările
Bază militară norvegiana Boda va găzdui un nou centru de comandă aeriană NATO, consolidând prezența aliată în Nordul Îndepărtat
Donald Trump îl nominalizează pe Darryl Nirenberg drept viitorul ambasador al SUA în România
pixel