În exclusivitate pentru cititorii DefenseRomania, Ambasadorul Armeniei în România a discutat despre cooperarea Armeniei cu statele UE și cele ale Parteneriatului Estic, a abordat subiectul conflictului înghețat din Nagorno-Karabakh, dar și dinamica relațiilor bilaterale dintre Armenia și țara noastră.
1. Recent a avut loc Reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului Estic, cum apreciați, în contextul acestei reuniuni, situația actuală, perspectivele și rezultatele cooperării Armeniei cu statele membre UE și cele ale Parteneriatului Estic?
E.S. Sergey Minasyan: Uniunea Europeană este partenerul-cheie al Armeniei, iar cooperarea noastră se bazează pe principii care ne sunt comune: supremația legii, democrația, umanitarismul. În acest context, apreciem foarte mult rolul Uniunii Europene și al statelor membre în sprijinirea Armeniei pe calea reformei instituționale și aici dorim să remarcăm importanța Acordului de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat între UE și Armenia, pe care, apropo, România l-a ratificat, printre primele țări din UE, încă în 2018. În același timp, cel mai important cadru de cooperare multilaterală și cuprinzătoare cu UE este programul pentru Parteneriatului Estic, care oferă Uniunii Europene și statelor membre, dar și partenerilor acestui program posibilitatea să împărtășească opinii, priorități și preocupări pentru atingerea cu eficacitate a scopurilor propuse.
În aceeași ordine de idei, în cadrul acestei Reuniuni din 18 iunie a.c., desfășurate prin video conferință, la care Armenia a fost reprezentată de Primul-Ministru, Nikol Pashinyan, iar România a fost reprezentată de Președintele Klaus Iohannis, a fost prezentată viziunea și importanța păstrării filozofiei unice a parteneriatului Estic, care unește cele 6 state membre în relația cu UE. Partea armeană consideră că trasarea oricăror linii de demarcație poate întrerupe filozofia generală a acestui program. Un alt element important pentru partea armeană, fiind în același timp și o reacție a societății armene, care cere mai multe contacte directe între oameni cu UE și cetățenii săi, ar putea fi începerea dialogului pentru liberalizarea regimului vizelor între statele UE și Armenia.
Această Reuniune a fost diferită de precedentele nu doar prin formatul de videoconferință în care s-a desfășurat, dar și pentru că este rezultatul situației din ultimile luni provocată de epidemia de COVID-19, iar în acest sens, așa cum a menționat partea armeană în cadrul reuniunii, este foarte important ajutorul UE acordat Armeniei pentru lupta cu noul tip de coronavirus care până la momentul actual a ajuns la 92 de milioane de euro.
Este foarte important pentru noi să găsim înțelegere la partenerii noștri europeni, motiv pentru care considerăm că este de neconceput ca pe timp de pandemie să reînceapă tensiunile în cadrul conflictelor etno-politice, context în care apreciem foarte mult poziția echilibrată a UE și a statelor membre în ceea ce privește soluționarea pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului bazată pe deciziile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE, fapt recomandat și de Parlamentul European în cadrul aceleași Reuniuni la nivel înalt în care a fost reafirmat sprijinul pentru eforturile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE pentru soluționarea conflictul din Nagorno-Karabakh și pentru Principiile de bază ale acestora din 2009, în vederea obținerii unei soluții bazate pe normele și principiile dreptului internațional, Carta ONU și Actul final al OSCE de la Helsinki din 1975; care încurajează toate părțile să intensifice dialogul și să se abțină de la retorica inflamatorie care ar pune în pericol în continuare orice perspectivă de soluționare.
2. Continuând această problematică, care sunt ultimile evoluții în politica regională, inclusiv în ceea ce privește procesul de soluționare pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului?
E.S. Sergey Minasyan: Soluționarea pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului pe baza abordărilor co-președinților grupului de la Minsk al OSCE, continuă să rămână în centrul atenției conducerii Armeniei. Dincolo de epidemia de COVID-19, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Armenia se află în contact permanent atât cu co-președinții grupului de la Minsk al OSCE cât și cu Ambasadorul Andrzej Kasprzyk, reprezentantul personal al președintelui în funcție al OSCE, a cărui misiune constă în monitorizarea situației de-a lungul liniei de contact a părților.
În aceeași ordine de idei, conducerea Armeniei a declarat în mai multe rânduri că în procesul de soluționare pașnică nu există nicio alternativă, iar parametri acestei soluționări pe cale pașnică trebuie să fie acceptabili pentru poporul din Azerbaidjan, Armenia și Nagorno-Karabakh. Acești parametri trebuie să reflecte, în primul rând, interesele oamenilor care locuiesc în zona de conflict și, în acest context, este important să menționăm alegerile care au avut loc pe 31 martie a.c. și 14 aprilie a.c. (în două tururi de scrutin), respectiv alegerile prezidențiale (organizate pentru a șasea oară) și cele parlamentare (organizate pentru a șaptea oară). În acest fel, poporul din Nagorno-Karabakh (Artsakh) și-a reconfirmat angajamentul pentru construirea statalității bazate pe respectarea drepturilor omului, inclusiv în alegerea reprezentanților săi (fapt menționat, încă din anii ’90, în documentele OSCE cu referire la chestiunea Nagorno-Karabakh-ului) care să le reprezinte interesele în procesul de soluționare pașnică.
Totodată este necesară continuarea eforturilor tuturor părților în păstrarea armistițiului, iar ajungerea, din nou, la conflict este inacceptabilă, pentru că acesta va provoca din nou suferință și va conduce spre încălcarea drepturilor omului. În această privință este foarte important efortul comunității internaționale, mai ales în lumina recentei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 mai a.c., care a hotărât că Azerbaidjanul a încălcat o convenție europeană importantă, prin grațierea, recompensarea și glorificarea lui Ramil Safarov, ofițer al armatei azere, care l-a ucis în 2004, la Budapesta (Ungaria) pe ofițerul armean Gurgen Margaryan. Sperăm că aceste eforturi vor determina partea azeră să se abțină de la încălcarea cu bună știință a acordului de încetare a focului și instigare la război în regiune și vor conduce spre crearea de condiții în care vor fi respectate drepturile fundamentale ale omului iar procesul de soluționare pașnică va continua.
3. Care este dinamica relațiilor bilaterale între Armenia și România?
E.S. Sergey Minasyan: Relațiile bilaterale armeano-române se dezvoltă stabil în diverse domenii, există contacte politice, între cele două țări, dar și interacțiuni la nivel economic. Din păcate, pandemia de COVID-19 a afectat acest proces, având în vedere că multe vizite și evenimente planificate la începutul acestui an au fost amânate, iar unele evenimente au fost mutate în mediul on-line. Sperăm, totuși, că după ce va fi depășită această criză, vom relua, la capacitate maximă, planurile și proiectele noastre. Până în acel moment, rămânem în strânsă legătură cu colegii noștri și urmărim evoluțiile din acest domeniu.
Este evident că pandemia va avea urmări serioase din punct de vedere economic și social, așadar este absolut firesc că țările vor căuta noi posibilități de dezvoltare în perioada post-pandemie, astfel că activizarea cooperării comercial-economice a țării capătă un nou sens. Având în vedere poziționarea geografică, posibilitățile de transport, dar și relațiile istorice de prietenie armeano-române și prezența unei comunități relativ mici ca dimensiune, dar importantă ca valoare, România poate reprezenta pentru Armenia o cale de acces pe piața europeană. De menționat este că acestă soluție poate fi aplicată în plan bilateral sau în cadrul cooperării dintre statele membre ale Parteneriatului Estic și UE ori în marja cooperării sectoriale și ale altor inițiative la nivel multilateral în domeniul comercial-economic, tehnico-științific și alte domenii în care există relații de cooperare între Armenia și UE. Pe de altă parte, Armenia ar putea fi o punte de legătură a României spre țările din Orientul Apropiat, spațiul ex-sivietic și Uninea Economică Euroasiatică.
Cooperarea parlamentară este, de asemenea, foarte importantă fiind și una dintre prioritățile țărilor noastre în plan bilateral și acest fapt este vizibil, mai ales, prin activitatea Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Armenia, președintele căruia este conaționalul nostru, deputatul Varujan Vosganian, Președintele Uniunii Armenilor din România. Acordăm o atenție deosebită cooperării parlamentare în cadrul organizațiilor și organismelor internaționale și încercăm să direcționăm atenția colegilor noștri români spre nevoile, interesele și prioritățile comune ale țărilor noastre în diverse formate parlamentare.
În același timp se dezvoltă și cooperarea la nivelul autorităților locale și județene din Armenia și România. În acest context, este absolut evident rolul important al comunității armene din România, căci deloc întâmplător în cele aproape 20 de orașe și județe din România, care au semnat înțelegeri de cooperare cu entități similare din Armenia, există comunități de armeni (aproape toate fiind organizate, astăzi, în sucursale ale Uniunii Armenilor din România), biserici și monumente de arhitectură armenești.
Privim cu optimism perspectiva relațiilor armeano-române din toate domeniile și suntem siguri că după ce vom depăși aceste vremuri dificile provocate de epidemia de COVID 19, vom aprofunda interacțiunea noastră la baza căreia stau interesele și prioritățile celor două țări și popoare.
.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pentru a reduce riscul unor atacuri cibernetice asupra telefoanelor ofițerilor militari superiori din Armata Israeliană li se va permite să utilizeze doar iPhone-uri pentru comunicări oficiale.
Mai mult, conform noii directive, utilizarea dispozitivelor Android la militarii de rang inferior va fi limitată.
Suedia va înceta treptat ajutorul pentru dezvoltare acordat Zimbabwe, Tanzaniei, Mozambicului, Liberiei și Boliviei, a anunțat vineri ministrul pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa. Țara nordică intenționează să folosească banii economisiți pentru a spori sprijinul acordat Ucrainei în războiul său cu Rusia, relatează Reuters. Joi, Danemarca a declarat că va reduce ajutorul acordat Ucrainei cu aproape jumătate.
Cmera inferioară a Parlamentului german (Bundestag) a aprobat vineri un proiect de lege care reformează anumite aspecte ale sistemului de pensii, în pofida rezistenţei tineretului din Uniunea Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, şi din ruda sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU).
Guvernul român şi cel ungar urmează să încheie un memorandum de colaborare în vederea creşterii capacităţii de transport a liniilor electrice, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
MApN a anunțat că zilele trecute au avut loc consultări româno – americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa.
Într-un interviu acordat cnalului de televiziune India Today, înaintea începerii unei vizite de stat în India, programată pentru perioada 04-05.12.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat din nou că Rusia va elibera Donbasul și Novorossiya prin mijloace militare sau de altă natură.
Ministrul polonez de Interne a semnat un regulament care menține zona tampon de la granița polono-belarusă pentru încă trei luni. Acest lucru se datorează presiunii migratorii din Belarus.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază critică în luna noiembrie, marcată de o schimbare strategică majoră în tacticile Kievului. În timp ce eforturile diplomatice internaționale, conduse de Statele Unite, încearcă să contureze un cadru pentru negocieri de pace, forțele ucrainene au declanșat o ofensivă fără precedent asupra „motorului” financiar al Kremlinului: industria petrolieră.
Autoritățile din Malaezia au anunțat că operațiunea de căutare a zborului Malaysia Airlines MH370 va fi reluată pe 30 decembrie.
Uniunea Europeană a făcut un pas deosebit de hotărât spre separarea energetică de Rusia. Consiliul UE și Parlamentul European au anunțat un acord politic preliminar pentru o reglementare care va elimina importurile de gaz rusesc până în 2027, în cadrul planului REPowerEU.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) a semnat un memorandum de cooperare cu Codata Software Solutions, una dintre cele mai importante companiile românești din sectorul tehnologic, activ implicată în dezvoltarea de sisteme digitale sigure și infrastructuri IT avansate la nivel național. Acordul stabilește cadrul unei colaborări strategice în domeniul cercetării, inovării și dezvoltării de soluții digitale destinate consolidării capacităților tehnologice interne ale României.
Aeronavele de luptă ale NATO sunt nevoite să execute tot mai des misiuni de Poliție Aeriană deasupra Mării Baltice, pentru a intercepta aeronavele Federației Ruse.
Poliția belgiană a efectuat percheziții la SEAE, Serviciul Diplomatic al UE, la Colegiul Europei și la locuințe private.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește să intre într-o nouă etapă a războiului de date, urmărind să rezolve o problemă critică generată de conflictul din Ucraina: incapacitatea de a schimba rapid și eficient volumele masive de date de luptă acumulate de Kiev cu partenerii NATO.
Pe 1 decembrie 2025, printr-un anunţ comun, Uniunea Europeană și Canada au confirmat că Ottawa a aderat oficial la instrumentul de finanțare a apărării SAFE, ceea ce face din Canada primul stat terț care primește acces la acest program.
Presa turcă citată de agenția Rador raportează în această dimineață că petrolierul rusesc Midvolga 2 a fost vizat de un atac în apele Mării Negre, în apropierea coastelor Turciei. Petrolierul, cu un echipaj de 13 persoane, se îndrepta din Rusia spre Georgia, potrivit publicației Dunya.
Bulgaria a solicitat Comisiei Europene 3,2 miliarde de euro finanţare prin instrumentul Security Action for Europe (SAFE), a confirmat Ministerul Apărării pentru BTA, scrie Agerpres. Cererea este însoţită de Planul Naţional de Investiţii pentru Industria Europeană de Apărare, aprobat de Guvern pe 26 noiembrie.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat luni că UE pregăteşte sancţiuni suplimentare împotriva Belarusului, ca urmare a "atacului hibrid" asupra Lituaniei cu baloane pentru contrabandă, în timp ce Belarusul a acuzat la rândul său Lituania că foloseşte drone pentru operaţiuni de spionaj şi de răspândire de "materiale extremiste" împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, după găsirea unei astfel de drone, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Rusia a anunțat că declarațiile celui mai înalt oficial militar al NATO, conform cărora alianța militară condusă de Statele Unite ar putea lua în considerare posibilitatea unui „atac preventiv”, sunt extrem de iresponsabile și reprezintă o tentativă de escaladare a situației.
Președintele Poloniei își restrânge programul vizitei în Ungaria din cauza discuțiilor lui Orban cu Putin și a continuării cooperării cu Rusia.
NATO analizează adoptarea unor măsuri mai proactive ca răspuns la escaladarea războiului hibrid desfășurat de Rusia și trecerea astfel la o nouă strategie în contextul atacurilor hibride ruse care includ atacuri cibernetice, operațiuni de sabotaj și încălcări repetate ale spațiului aerian aliat.
Parada militară organizată la Bucureşti cu prilejul Zilei Naţionale a României se desfăşoară luni, începând cu ora 11:00, în Piaţa Arcului de Triumf.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
SUA se pregătesc să extindă semnificativ operațiunile militare împotriva traficanților de droguri din Venezuela, a anunțat Donald Trump în timpul unei intervenții publice cu ocazia Zilei Recunoștinței.
Dronele care intră pe teritoriul țării noastre sunt 'accidente', adevărata acțiune ostilă a Rusiei fiind dezinformarea, a afirmat președintele Nicușor Dan.
Președintele francez Emmanuel Macron ar putea anunța introducerea serviciului militar voluntar în țară în următoarele zile, relatează Le Figaro.
”Rușii testează constant granițele - care va fi răspunsul, cât de departe pot merge?”, declară ministrul leton de externe, Baiba Braže, într-un interviu acordat Politico. Este nevoie de un „răspuns mai proactiv”, spune el. „Și semnalul nu este transmis prin poveste - ci prin acțiune”.
După decenii de începuturi ratat și miliarde de dolari risipite pe proiecte anulate, Pentagonul pare să fi găsit în sfârșit formula câștigătoare pentru a trimite legendarul blindat M2 Bradley la pensie. Anul fiscal 2026 se anunță a fi momentul potrivit în care XM30 trece de la faza de „concept digital” la construcția primelor prototipuri fizice și validarea lor riguroasă în condiții de teren.
Industria de apărare din Turcia a atins un nou record privind exporturile, reușind să parafeze contracte de armament majore în Europa, atât în Estul bătrânului continent, cât și în Vest unde Spania a parafat acordul pentru avioane de antrenament turcești Hurjet, un pas fără precedent în Europa pentru industria aeronautică turcă.
Dezvăluirile recente publicate de The New York Times scot la suprafață o schimbare fundamentală în modul în care Statele Unite au decis să gestioneze conflictul din Ucraina pe parcursul anului 2025. Nu mai asistăm la o simplă susținere a rezilienței ucrainenilor, ci la o implicare directă a CIA în coordonarea unei campanii de paralizie industrială.
Ucraina a desfășurat două sisteme suplimentare de apărare antiaeriană Patriot pentru a-și proteja orașele și infrastructura critică, a anunțat Ministerul Apărării pe site-ul său pe 01 ianuarie.
La capitolul personal, trupele ruse înregistrează de șase ori mai multe decese decât cele ucrainene și nu mai pot recruta oameni care să-i înlocuiască pe cei pierduți.
Dacă cineva se mai îndoia că războiul din Ucraina se poartă la fel de dur în spațiul informațional și în conturile bancare ale serviciilor de informații ca și în tranșeele din Zaporojie, un eveniment petrecut azi, 1 ianuarie 2026, a oferit un răspuns clar.
Decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul ca stat independent a stârnit controverse internaționale ample și critici aspre din partea multor țări, inclusiv Egipt, Somalia, Turcia, China și alte câteva. Somalilandul, care s-a separat de Somalia din 1991, s-a bucurat de o stabilitate relativă, până la decizia Tel Avivului de a-l recunoaște .
Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat, pe 30 decembrie 2025, retragerea tuturor forțelor militare rămase din Yemen, o decizie luată pe fondul unei crize acute cu Arabia Saudită și al presiunilor venite din partea conducerii yemenite.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
Germania a făcut un prim pas oficial către lansarea producției pe scară largă a rachetei de croazieră Taurus, prin semnarea unui acord între Bundeswehr și compania Taurus Systems GmbH pentru pregătirea unei linii de producție pe teritoriul german. Inițiativa vizează varianta modernizată Taurus Neo și marchează o schimbare importantă în abordarea Berlinului privind refacerea capacităților de lovire la mare distanță, după ani în care stocurile de muniții de precizie au fost limitate.
Ne aflăm la începutul anului 2026, în pragul trecerii catre cel de-al cincilea an de război pe scară largă in Ucraina, iar discursul de Revelion al lui Volodimir Zelenski a aruncat în spațiul public o veste care, la prima vedere, pare dătătoare de speranță: „90% din acordul de pace este gata”.
La începutul anului 2026, analiștii și experții militari ucraineni ne prezintă o realitate incontestabilă: campaniile militare din 2025 au demonstrat că superioritatea tehnologică tradițională nu mai garantează imunitatea activelor strategice pe câmpul de luptă modern.
Programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF) care ar trebui să ducă la construcția unui viitor avion de luptă european franco-german e în moarte clinică din cauza unei dispute tot mai ample între Paris și Berlin. În acest sens nemții caută alternative și planuri de rezervă, iar o astfel de alternativă e un viitor avion de luptă construit cu suedezii de la Saab, producătorul JAS 39 Gripen. Însă Saab pune condiții.
Conducerea apărării din Japonia a reconfirmat, la sfârşit de 2025, angajamentul ferm pentru desfășurarea primei aeronave operaționale din cadrul Programului Global de Luptă Aeriană (GCAP) până în anul fiscal 2035, un obiectiv care fundamentează pivotarea strategică a Japoniei către o arhitectură de apărare aeriană mai puțin dependentă de liniile de dezvoltare exclusiv americane.
Joi, 1 ianuarie, au avut loc noi atacuri cu drone efectuate de forțele ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene din proximitatea frontierei cu România.
Agenția Centrală de Informații (CIA) din SUA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au concluzionat că Ucraina nu a încercat să atace reședința președintelui rus, Vladimir Putin. Acest lucru a fost anunțat miercuri, 01.01.2026, de Wall Street Journal, precum și de PBS și CNN, citând oficiali guvernamentali americani anonimi. Ulterior, informația a fost preluată și de agențiile de presă DPA și Reuters.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
DefenseRomania va difuza marți, 30.12.2025, un interviu de final de an cu CEO-ul companiei de construcții românești Leviatan Group.
