În exclusivitate pentru cititorii DefenseRomania, Ambasadorul Armeniei în România a discutat despre cooperarea Armeniei cu statele UE și cele ale Parteneriatului Estic, a abordat subiectul conflictului înghețat din Nagorno-Karabakh, dar și dinamica relațiilor bilaterale dintre Armenia și țara noastră.
1. Recent a avut loc Reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului Estic, cum apreciați, în contextul acestei reuniuni, situația actuală, perspectivele și rezultatele cooperării Armeniei cu statele membre UE și cele ale Parteneriatului Estic?
E.S. Sergey Minasyan: Uniunea Europeană este partenerul-cheie al Armeniei, iar cooperarea noastră se bazează pe principii care ne sunt comune: supremația legii, democrația, umanitarismul. În acest context, apreciem foarte mult rolul Uniunii Europene și al statelor membre în sprijinirea Armeniei pe calea reformei instituționale și aici dorim să remarcăm importanța Acordului de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat între UE și Armenia, pe care, apropo, România l-a ratificat, printre primele țări din UE, încă în 2018. În același timp, cel mai important cadru de cooperare multilaterală și cuprinzătoare cu UE este programul pentru Parteneriatului Estic, care oferă Uniunii Europene și statelor membre, dar și partenerilor acestui program posibilitatea să împărtășească opinii, priorități și preocupări pentru atingerea cu eficacitate a scopurilor propuse.
În aceeași ordine de idei, în cadrul acestei Reuniuni din 18 iunie a.c., desfășurate prin video conferință, la care Armenia a fost reprezentată de Primul-Ministru, Nikol Pashinyan, iar România a fost reprezentată de Președintele Klaus Iohannis, a fost prezentată viziunea și importanța păstrării filozofiei unice a parteneriatului Estic, care unește cele 6 state membre în relația cu UE. Partea armeană consideră că trasarea oricăror linii de demarcație poate întrerupe filozofia generală a acestui program. Un alt element important pentru partea armeană, fiind în același timp și o reacție a societății armene, care cere mai multe contacte directe între oameni cu UE și cetățenii săi, ar putea fi începerea dialogului pentru liberalizarea regimului vizelor între statele UE și Armenia.
Această Reuniune a fost diferită de precedentele nu doar prin formatul de videoconferință în care s-a desfășurat, dar și pentru că este rezultatul situației din ultimile luni provocată de epidemia de COVID-19, iar în acest sens, așa cum a menționat partea armeană în cadrul reuniunii, este foarte important ajutorul UE acordat Armeniei pentru lupta cu noul tip de coronavirus care până la momentul actual a ajuns la 92 de milioane de euro.
Este foarte important pentru noi să găsim înțelegere la partenerii noștri europeni, motiv pentru care considerăm că este de neconceput ca pe timp de pandemie să reînceapă tensiunile în cadrul conflictelor etno-politice, context în care apreciem foarte mult poziția echilibrată a UE și a statelor membre în ceea ce privește soluționarea pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului bazată pe deciziile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE, fapt recomandat și de Parlamentul European în cadrul aceleași Reuniuni la nivel înalt în care a fost reafirmat sprijinul pentru eforturile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE pentru soluționarea conflictul din Nagorno-Karabakh și pentru Principiile de bază ale acestora din 2009, în vederea obținerii unei soluții bazate pe normele și principiile dreptului internațional, Carta ONU și Actul final al OSCE de la Helsinki din 1975; care încurajează toate părțile să intensifice dialogul și să se abțină de la retorica inflamatorie care ar pune în pericol în continuare orice perspectivă de soluționare.
2. Continuând această problematică, care sunt ultimile evoluții în politica regională, inclusiv în ceea ce privește procesul de soluționare pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului?
E.S. Sergey Minasyan: Soluționarea pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului pe baza abordărilor co-președinților grupului de la Minsk al OSCE, continuă să rămână în centrul atenției conducerii Armeniei. Dincolo de epidemia de COVID-19, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Armenia se află în contact permanent atât cu co-președinții grupului de la Minsk al OSCE cât și cu Ambasadorul Andrzej Kasprzyk, reprezentantul personal al președintelui în funcție al OSCE, a cărui misiune constă în monitorizarea situației de-a lungul liniei de contact a părților.
În aceeași ordine de idei, conducerea Armeniei a declarat în mai multe rânduri că în procesul de soluționare pașnică nu există nicio alternativă, iar parametri acestei soluționări pe cale pașnică trebuie să fie acceptabili pentru poporul din Azerbaidjan, Armenia și Nagorno-Karabakh. Acești parametri trebuie să reflecte, în primul rând, interesele oamenilor care locuiesc în zona de conflict și, în acest context, este important să menționăm alegerile care au avut loc pe 31 martie a.c. și 14 aprilie a.c. (în două tururi de scrutin), respectiv alegerile prezidențiale (organizate pentru a șasea oară) și cele parlamentare (organizate pentru a șaptea oară). În acest fel, poporul din Nagorno-Karabakh (Artsakh) și-a reconfirmat angajamentul pentru construirea statalității bazate pe respectarea drepturilor omului, inclusiv în alegerea reprezentanților săi (fapt menționat, încă din anii ’90, în documentele OSCE cu referire la chestiunea Nagorno-Karabakh-ului) care să le reprezinte interesele în procesul de soluționare pașnică.
Totodată este necesară continuarea eforturilor tuturor părților în păstrarea armistițiului, iar ajungerea, din nou, la conflict este inacceptabilă, pentru că acesta va provoca din nou suferință și va conduce spre încălcarea drepturilor omului. În această privință este foarte important efortul comunității internaționale, mai ales în lumina recentei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 mai a.c., care a hotărât că Azerbaidjanul a încălcat o convenție europeană importantă, prin grațierea, recompensarea și glorificarea lui Ramil Safarov, ofițer al armatei azere, care l-a ucis în 2004, la Budapesta (Ungaria) pe ofițerul armean Gurgen Margaryan. Sperăm că aceste eforturi vor determina partea azeră să se abțină de la încălcarea cu bună știință a acordului de încetare a focului și instigare la război în regiune și vor conduce spre crearea de condiții în care vor fi respectate drepturile fundamentale ale omului iar procesul de soluționare pașnică va continua.
3. Care este dinamica relațiilor bilaterale între Armenia și România?
E.S. Sergey Minasyan: Relațiile bilaterale armeano-române se dezvoltă stabil în diverse domenii, există contacte politice, între cele două țări, dar și interacțiuni la nivel economic. Din păcate, pandemia de COVID-19 a afectat acest proces, având în vedere că multe vizite și evenimente planificate la începutul acestui an au fost amânate, iar unele evenimente au fost mutate în mediul on-line. Sperăm, totuși, că după ce va fi depășită această criză, vom relua, la capacitate maximă, planurile și proiectele noastre. Până în acel moment, rămânem în strânsă legătură cu colegii noștri și urmărim evoluțiile din acest domeniu.
Este evident că pandemia va avea urmări serioase din punct de vedere economic și social, așadar este absolut firesc că țările vor căuta noi posibilități de dezvoltare în perioada post-pandemie, astfel că activizarea cooperării comercial-economice a țării capătă un nou sens. Având în vedere poziționarea geografică, posibilitățile de transport, dar și relațiile istorice de prietenie armeano-române și prezența unei comunități relativ mici ca dimensiune, dar importantă ca valoare, România poate reprezenta pentru Armenia o cale de acces pe piața europeană. De menționat este că acestă soluție poate fi aplicată în plan bilateral sau în cadrul cooperării dintre statele membre ale Parteneriatului Estic și UE ori în marja cooperării sectoriale și ale altor inițiative la nivel multilateral în domeniul comercial-economic, tehnico-științific și alte domenii în care există relații de cooperare între Armenia și UE. Pe de altă parte, Armenia ar putea fi o punte de legătură a României spre țările din Orientul Apropiat, spațiul ex-sivietic și Uninea Economică Euroasiatică.
Cooperarea parlamentară este, de asemenea, foarte importantă fiind și una dintre prioritățile țărilor noastre în plan bilateral și acest fapt este vizibil, mai ales, prin activitatea Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Armenia, președintele căruia este conaționalul nostru, deputatul Varujan Vosganian, Președintele Uniunii Armenilor din România. Acordăm o atenție deosebită cooperării parlamentare în cadrul organizațiilor și organismelor internaționale și încercăm să direcționăm atenția colegilor noștri români spre nevoile, interesele și prioritățile comune ale țărilor noastre în diverse formate parlamentare.
În același timp se dezvoltă și cooperarea la nivelul autorităților locale și județene din Armenia și România. În acest context, este absolut evident rolul important al comunității armene din România, căci deloc întâmplător în cele aproape 20 de orașe și județe din România, care au semnat înțelegeri de cooperare cu entități similare din Armenia, există comunități de armeni (aproape toate fiind organizate, astăzi, în sucursale ale Uniunii Armenilor din România), biserici și monumente de arhitectură armenești.
Privim cu optimism perspectiva relațiilor armeano-române din toate domeniile și suntem siguri că după ce vom depăși aceste vremuri dificile provocate de epidemia de COVID 19, vom aprofunda interacțiunea noastră la baza căreia stau interesele și prioritățile celor două țări și popoare.
.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un avion de vânătoare pakistanez de fabricație chineză a doborât miercuri cel puțin două avioane militare indiene, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters, un eveniment ce marchează o piatră de hotar majoră în industria militară a Chinei. Unul dintre acestea ar fi un avion de producție franceză Rafale.
Statele Unite și Marea Britanie au anunțat joi un acord comercial. Potrivit președintelui american Donald Trump, acordul va deschide, printre altele, piața britanică pentru produsele agricole din SUA.
S-au spus și scris foarte multe lucruri reprezentative despre putere privită din perspectiva politică. Dar, oamenii simpli precum și majoritatea politicienilor, prinși în vâltoarea vieții, tind să nu conștientizeze aceste învățăminte foarte importante pentru echilibrul societății și pentru siguranța lor.
India și Pakistan, două puteri nucleare, au ajuns din nou în prag de război după ce totul a pornit de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan iar pakistanezii susțin că au doborât în cascadă trei avioane de luptă indiene de producție franceză Rafale, un MiG-29 și un Su-30, precum și un sistem aerian fără pilot Heron.
Fum alb a ieşit pe coşul instalat pe acoperişul Capelei Sixtine de la Vatican. După mai multe tururi de scrutin de la începerea conclavului, cei 133 de cardinali electori l-au ales pe succesorul papei Francisc, potrivit imaginilor transmise în direct de Vatican News.
NASA ia în calcul posibilitatea lansării unor rachete către Marte începând cu anul viitor.
Toate cele cinci țări UE și NATO care se învecinează cu Rusia au declarat că intenționează să se retragă din acordul internațional din cauza amenințării militare rusești.
Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind posibile contramăsuri împotriva tarifelor americane în cazul eșecului negocierilor comerciale cu Washingtonul și va lansa o dispută la Organizația Mondială a Comerțului
Majoritatea țărilor europene și-a sporit considerabil cheltuielile militare în 2024: Polonia a cheltuit cu 31% mai mult decât anul precedent și investește 4,2% din PIB pentru apărare, în timp ce Germania este acum pe locul patru în rândul țărilor cu cele mai mari cheltuieli militare (după SUA, China și Rusia) și cheltuiește acum 2,1% din PIB-ul țării.
Agențiile de informații americane, inclusiv Agenția Centrală de Informații (CIA) și Agenția Națională de Securitate (NSA), au primit instrucțiuni să își concentreze activitățile de spionaj asupra Groenlandei, au relatat Wall Street Journal și The Guardian.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, solicită o creștere drastică a bugetului anual al apărării.
India și Pakistanul se luptă din nou între ele. Situația a escaladat de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan.
Într-un interviu difuzat miercuri de BBC, primul acordat de fostul preşedinte democrat de când a părăsit Casa Albă, Biden a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin consideră Ucraina parte a "maicii Rusii" şi e de părere că "oricine crede că el se va opri este pur şi simplu un nătâng".
Curtea Supremă a SUA, cu majoritate conservatoare, a autorizat marţi temporar administraţia Trump să excludă persoanele transgender din armată, informează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.
Un elicopter autonom Black Hawk, care integrează tehnologia Rain, a fost testat pentru misiuni de stingere a incendiilor, anunță compania producătoare Sikorsky.
Pe 06.05.2025, surse de monitorizare a navigației au semnalat o prezență navală multinațională semnificativă în Marea Ionică în cadrul exercițiului NATO „Med Strike”. Pe timpul acestuia, mai multe nave de luptă și nave auxiliare operează în sudul Italiei.
Noul prim-ministru al Canadei, Mark Carney, s-a întâlnit cu președintele Donald Trump în Biroul Oval, la o săptămână după ce a preluat funcția.
Armata ucraineană a atacat regiunea Moscovei cu cel puțin două drone, marți după-amiază, a relatat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, potrivit căruia rușii au reușit să doboare ambele drone. El nu a specificat dacă resturile au provocat pagube sau răniri. Autoritățile au închis aeroporturile din Moscova din motive de securitate.
La aproximativ o săptămână după ce Donald Trump s-a întors la Casa Albă, secretarul său al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat către trei companii aeriene de transport marfă să anuleze 11 zboruri care transportau obuze de artilerie și alte arme către Ucraina.Hegseth a oprit, în ianuarie, livrările de ajutoare către Ucraina, fără ca Trump să știe acest lucru
Friedrich Merz a fost ales noul cancelar al Germaniei în a doua rundă de vot. Politicianul a obținut 325 de voturi, numărul asigurând o majoritate suficientă pentru a fi noul cancelar. Anterior, îi lipseau doar 6 voturi pentru a reuși, ceea ce analiștii au numit o „înfrângere neașteptată pentru liderul CDU”.
UE va pune capăt dependenței sale de energia rusească prin oprirea importurilor de gaze și petrol rusesc și eliminarea treptată a energiei nucleare rusești, asigurând în același timp stabilitatea aprovizionării cu energie și a prețurilor la ea în întreaga Uniune, anunță un comunicat al Comisiei.
Liderul conservatorilor germani Friedrich Merz nu a reuşit marţi dimineaţă să obţină majoritatea necesară în Bundestag (camera inferioară a parlamentului federal) pentru a deveni cancelar al Germaniei, transmit Reuters, dpa, AFP şi EFE.
Portalul itamilradar.com a informat că, pe 05.05.2025, un avion de patrulare antisubmarin de tip Boeing P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a îndeplinit o misiune de supraveghere deasupra apelor neutre ale Mării Negre, cu un accent notabil pe zona din fața bazei navale ruse de la Novorossiysk.
O neliniște crescândă se răspândește în cercurile influente de la Moscova, scrie The Washington Post.
Europa joacă cartea diversificării surselor de energie, reducând la minim importurile de petrol și gaze din Rusia.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a demisionat din funcție luni după-amiază, ca urmare a rezultatelor alegerilor prezidențiale.
Președintele american Donald Trump a declarat la 4 mai că lideri ai Uniunii Europene l-au îndemnat în repetate rânduri să-i telefoneze președintelui rus Vladimir Putin, susținând că acesta le-a ignorat încercările de a-l contacta, în timp ce războiul din Ucraina continuă, a relatat Agerpres, care citează The Kyiv Independent.
Iranul a dezvăluit duminică o nouă rachetă balistică, Qasem Basir, cu o rază de acțiune de 1.200 de kilometri, amenințând Israelul și bazele americane.
George Simion, candidatul AUR, a obţinut 3.735.578 de voturi (40,56%), la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, arată datele publicate în noaptea de duminică spre luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea a 19.935 de procese verbale (99,25%).
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a afirmat joi că îşi respectă cuvântul dat menţinând vizita sa la Moscova pentru a participa la parada militară din Piaţa Roşie, aşa cum i-a promis omologului său rus Vladimir Putin, transmit Agerpres și AFP.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
Statele Unite colaborează cu partenerii săi NATO pentru a căuta sisteme suplimentare de apărare aeriană Patriot. Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut această declarație pe 20 mai, în timpul unei audieri în Senatul SUA, când se discuta propunerea privind bugetul apărării.
„Cu începere imediată, certificarea Universității Harvard pentru programul de schimb de studenți este revocată.”
După ce acumulase deja întârzieri serioase în programul de modernizare a avionului de antrenament IAR-99, în octombrie anul trecut directorul Avioane Craiova informa printr-un SMS că până la finalul anului va preda Armatei 5 din cele 10 avioane de antrenament. Se întâmpla în contextul în care jurnalistul Adelin Petrișor, cel care s-a interesat intens de programul IAR-99 de-a lungul timpului, publica un material despre situația celor 10 avioane care trebuiau modernizate. La șapte luni distanță, nici acesta precum nici liderul de sindicat al fabricii nu au răspuns apelurilor și solicitărilor lui Adelin Petrișor. Surpriză, niciun avion modernizat.
Ucraina intenționează să producă propriile rachete balistice pentru a-și spori capacitățile de apărare, dar asta nu se poate întâmpla peste noapte, chiar dacă mai multe facilități de pe teritoriul țării vecine au avut expertiză inclusiv în producția rachetelor intercontinentale.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon, din cele achiziționate de România de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 22 mai, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu" din Câmpia Turzii. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino", de la Mihail Kogălniceanu.
Rusia duce o campanie continuă de sabotaj, intimidare și propagandă împotriva statelor europene care susțin Ucraina, iar războiul cibernetic e folosit din plin.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat intr-un interviu acordat Digi24 despre multiplele pericole la adresa României, generate de Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina. Acesta a detaliat o serie de amenințări constante, de la perturbări electromagnetice la mine plutitoare și riscuri legate de infrastructura subacvatică.
La cererea publicului, Putin ar putea fi ”obligat” să meargă mai departe cu războiul din Ucraina. Mai exact, în timpul unei vizite în regiunea Kursk, președintele rus Vladimir Putin a fost abordat de oficialii locali, care i-au cerut să avanseze în regiunea ucraineană Sumî și să creeze o zonă tampon.
Un studiu recent de o echipă de cercetători şi experţi militari chinezi a stârnit controverse, identificând Boeing B-52 Stratofortress, un bombardier proiectat în anii 1950, drept cea mai semnificativă amenințare a Statelor Unite într-un eventual atac nuclear tactic împotriva Chinei. Publicat în revistei chinezi, Modern Defence Technology, cercetarea, condusă de Wang Bingqie de la Academia Forțelor Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare din Wuhan, a simulat o operațiune aeriană de penetrare a Forțelor Aeriene ale S.U.A. care viza flote navale chineze sau situri interne.
Regatul Unit și Uniunea Europeană au semnat în mai 2025 un pachet de acorduri, marcând o resetare semnificativă a relațiilor bilaterale în domeniile comerțului, apărării și mobilității, la aproape un deceniu de la votul pentru Brexit.
Industriile Aerospațiale Turcești (TUSAŞ) lucrează la extinderea testelor de zbor și la accelerarea producției de prototipuri ale avionului de vânătoare de a cincea generație din Turcia.
Președintele american Donald Trump le-a spus liderilor europeni în această săptămână că președintele rus Vladimir Putin nu este pregătit pentru pace în Ucraina, deoarece crede că câștigă războiul, a raportat Wall Street Journal pe 22 mai, citând trei surse confidențiale. Declarația lui Trump a marcat prima dată când acesta a recunoscut în fața liderilor europeni ceea ce ei și Kievul susțin de mult timp - Kremlinul nu are nicio intenție de a pune capăt războiului său la scară largă împotriva Ucrainei.
Președintele ales Nicușor Dan a reiterat joi angajamentul ferm al României față de direcția pro-occidentală, subliniind necesitatea unei implicări mai active în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Declarațiile au fost făcute în marja celei de-a IX-a ediții a evenimentului "Black Sea and Balkans Security Forum", un eveniment de anvergură dedicat problemelor de apărare și securitate regională.
Într-o mișcare strategică ce subliniază angajamentul său ferm față de securitatea regională, Polonia va achiziționa până la 1.400 de bombe de mici dimensiuni GBU-39/B (SDB-I) de la Statele Unite. Aprobarea acestei vânzări militare externe, evaluată la 180 de milioane de dolari, a fost confirmată de Departamentul de Stat al SUA și anunțată de Agenția de Cooperare pentru Securitate a Apărării (DSCA). Această achiziție este un pas esențial pentru modernizarea forțelor armate poloneze și pentru întărirea capacităților NATO în contextul tensiunilor geopolitice crescute, în special după invazia Rusiei în Ucraina.
Platforma Telegram, care a trecut uşor de la aplicație de mesagerie la câmp de luptă pentru influența utilizatorilor, ridică semne de întrebare tot mai mari în contextul conflictului din Ucraina și al războiului hibrid. Deși departe de a fi cea mai populară rețea socială în România, impactul său este din ce în ce mai semnificativ, mai ales în rândul grupurilor radicale și pro-ruse, iar acest lucru are implicații directe asupra scenei politice interne.
Pe măsură ce Statele Unite își reevaluează prezența militară la nivel global, o eventuală reducere a numărului de trupe americane desfăşurate în Europa a devenit un subiect intens discutat pentru aliații transatlantici. Recentele declarații ale fostului consilier pentru securitate națională H.R. McMaster și un studiu amplu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) subliniază riscurile și costurile semnificative asociate cu o astfel de decizie.
Rusia continuă să-și consolideze bazele militare de la granița cu Finlanda, așa cum arată imaginile din satelit publicate de New York Times.
România și-a anunțat în urmă cu o lună intenția să achiziționeze o navă OPV (Offshore Patrol Vessel), sau în limbaj popular, corvetă ușoară. Diferența dintre OPV și o corvetă constă mai ales în structura blindajului. Dar revenind la decizia anunțată cu privire la achiziția de corvete ușoare, o decizie pe care cu toții o așteptam, nu mică a fost surpriza când a venit anunțul oficial: Nava va fi achiziționată din Turcia.
Miercuri, 21 mai, la Jenin, Cisiordania, forțele israeliene au deschis focul asupra unei delegații de diplomați, printre care se afla și reprezentantul României la Ramallah. IDF precizează că delegația se abătuse de la traseul stabilit în prealabil și a ajuns într-o zonă în care nu aveau voie să se afle.
Portalul rusesc de propagandă topcor.ru a informat că o dronă de cercetare strategică a NATO de tip RQ-4D Phoenix, care a lucrat astăzi (21.05.2025) deasupra Mării Negre a fost forțată să se întoarcă la baza de dislocare permanentă de pe insula italiană Sicilia. Drona a pierdut contactul cu dispeceratul, comunicând codul de pericol 7600.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat, în ultima sa conferință de presă ca președinte interimar, că mandatul său a fost concentrat pe consolidarea celor două direcții fundamentale ale politicii externe și de securitate ale țării: apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, cu accent pe parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a ataca o fabrică rusească de microcipuri din regiunea Oriol. Clădirea uzinei a fost avariată, iar ulterior a izbucnit un incendiu.
Mulți ani a existat această dilemă, dacă războiul viitorului va mai implica în noua arhitectură și elicoptere. Cei care înclinau spre „nu”, foloseau exemplul dronelor care sunt de fapt un game changer. Și totuși nu e așa. Lecția războiului de agresiune rus din Ucraina ne-a arătat importanța elicopterelor de atac. Desigur, adaptate cu ultimele tehnologii pentru noul câmp de luptă. Iar americanii au înțeles asta.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în timpul unei vizite la Erevan, unde a discutat cu omologul său armean Ararat Mirzoyan, a criticat Armenia pentru aprofundarea cooperării militare cu Franța și achiziționarea de arme de la aceasta. Potrivit șefului diplomației ruse, politicienii francezi urăsc Rusia.
Premierul interimar Cătălin Predoiu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanții SIG Sauer pe tema unor posibile investiții ale companiei americane în România.
În perioada 22-23 mai 2025, New Strategy Center va organiza cea de-a noua ediție a „Black Sea and Balkans Security Forum”, eveniment dedicat problemelor de apărare, securitate și relații internaționale privind regiunea extinsă a Mării Negre și a Balcanilor.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că bombardiere strategice rusești au efectuat un zbor care a durat mai mult de patru ore deasupra apelor neutre ale Mării Barents, în unele etape ale acestuia fiind însoțite de avioane de vânătoare ale unor țări străine.
Un avertisment clar privind securitatea europeană a fost lansat de generalul în retragere H.R. McMaster, fost Consilier pentru Securitate Națională al președintelui Trump in primul mandat. Într-un interviu acordat Center for European Policy Analysis (CEPA), McMaster a subliniat că orice intenție de reducere a prezenței militare americane în Europa ar fi o mișcare periculoasă, ce ar încuraja puterile autoritare precum Rusia și China. El a criticat vehement argumentele pentru o retragere a Statelor Unite din Europa, în favoarea unei concentrări exclusive pe competiția cu China, considerându-le „greșite” și „miopice”.
După ce a reuşit să exploateze polarizarea politică din România cu mesaje toxice, Rusia îşi turează acum maşinăria de propagandă în Polonia. În aceste zile, Polonia se află în stare de alertă ridicată de securitate, în contextul unor posbile interferențe digitale înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Varşovia se pregătește pentru un val intens de interferențe digitale, în timp ce se îndreaptă spre un tur de scrutin prezidențial crucial care are loc pe 1 iunie.
Orașul Bodo din nordul Norvegiei este pe cale să devină un pivot central pentru operațiunile aeriene ale NATO, prim-ministrul Jonas Gahr Store anunțând recent că orasul norvegian va găzdui un nou Centru de Operații Aeriene Combinate (CAOC). Decizia subliniază o mișcare strategică de creștere a angajamentului aliat în Nordul Îndepărtat, o regiune cu o importanță geopolitică din ce in ce mai mare.
Președintele Donald Trump a anunțat miercuri, pe platforma sa de socializare Truth Social, nominalizarea lui Darryl Nirenberg pentru funcția de ambasador al Statelor Unite în România. Anunțul vine la scurt timp după retragerea ambasadoarei în exercițiu, Kathleen Kavalec.
