În exclusivitate pentru cititorii DefenseRomania, Ambasadorul Armeniei în România a discutat despre cooperarea Armeniei cu statele UE și cele ale Parteneriatului Estic, a abordat subiectul conflictului înghețat din Nagorno-Karabakh, dar și dinamica relațiilor bilaterale dintre Armenia și țara noastră.
1. Recent a avut loc Reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului Estic, cum apreciați, în contextul acestei reuniuni, situația actuală, perspectivele și rezultatele cooperării Armeniei cu statele membre UE și cele ale Parteneriatului Estic?
E.S. Sergey Minasyan: Uniunea Europeană este partenerul-cheie al Armeniei, iar cooperarea noastră se bazează pe principii care ne sunt comune: supremația legii, democrația, umanitarismul. În acest context, apreciem foarte mult rolul Uniunii Europene și al statelor membre în sprijinirea Armeniei pe calea reformei instituționale și aici dorim să remarcăm importanța Acordului de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat între UE și Armenia, pe care, apropo, România l-a ratificat, printre primele țări din UE, încă în 2018. În același timp, cel mai important cadru de cooperare multilaterală și cuprinzătoare cu UE este programul pentru Parteneriatului Estic, care oferă Uniunii Europene și statelor membre, dar și partenerilor acestui program posibilitatea să împărtășească opinii, priorități și preocupări pentru atingerea cu eficacitate a scopurilor propuse.
În aceeași ordine de idei, în cadrul acestei Reuniuni din 18 iunie a.c., desfășurate prin video conferință, la care Armenia a fost reprezentată de Primul-Ministru, Nikol Pashinyan, iar România a fost reprezentată de Președintele Klaus Iohannis, a fost prezentată viziunea și importanța păstrării filozofiei unice a parteneriatului Estic, care unește cele 6 state membre în relația cu UE. Partea armeană consideră că trasarea oricăror linii de demarcație poate întrerupe filozofia generală a acestui program. Un alt element important pentru partea armeană, fiind în același timp și o reacție a societății armene, care cere mai multe contacte directe între oameni cu UE și cetățenii săi, ar putea fi începerea dialogului pentru liberalizarea regimului vizelor între statele UE și Armenia.
Această Reuniune a fost diferită de precedentele nu doar prin formatul de videoconferință în care s-a desfășurat, dar și pentru că este rezultatul situației din ultimile luni provocată de epidemia de COVID-19, iar în acest sens, așa cum a menționat partea armeană în cadrul reuniunii, este foarte important ajutorul UE acordat Armeniei pentru lupta cu noul tip de coronavirus care până la momentul actual a ajuns la 92 de milioane de euro.
Este foarte important pentru noi să găsim înțelegere la partenerii noștri europeni, motiv pentru care considerăm că este de neconceput ca pe timp de pandemie să reînceapă tensiunile în cadrul conflictelor etno-politice, context în care apreciem foarte mult poziția echilibrată a UE și a statelor membre în ceea ce privește soluționarea pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului bazată pe deciziile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE, fapt recomandat și de Parlamentul European în cadrul aceleași Reuniuni la nivel înalt în care a fost reafirmat sprijinul pentru eforturile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE pentru soluționarea conflictul din Nagorno-Karabakh și pentru Principiile de bază ale acestora din 2009, în vederea obținerii unei soluții bazate pe normele și principiile dreptului internațional, Carta ONU și Actul final al OSCE de la Helsinki din 1975; care încurajează toate părțile să intensifice dialogul și să se abțină de la retorica inflamatorie care ar pune în pericol în continuare orice perspectivă de soluționare.
2. Continuând această problematică, care sunt ultimile evoluții în politica regională, inclusiv în ceea ce privește procesul de soluționare pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului?
E.S. Sergey Minasyan: Soluționarea pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului pe baza abordărilor co-președinților grupului de la Minsk al OSCE, continuă să rămână în centrul atenției conducerii Armeniei. Dincolo de epidemia de COVID-19, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Armenia se află în contact permanent atât cu co-președinții grupului de la Minsk al OSCE cât și cu Ambasadorul Andrzej Kasprzyk, reprezentantul personal al președintelui în funcție al OSCE, a cărui misiune constă în monitorizarea situației de-a lungul liniei de contact a părților.
În aceeași ordine de idei, conducerea Armeniei a declarat în mai multe rânduri că în procesul de soluționare pașnică nu există nicio alternativă, iar parametri acestei soluționări pe cale pașnică trebuie să fie acceptabili pentru poporul din Azerbaidjan, Armenia și Nagorno-Karabakh. Acești parametri trebuie să reflecte, în primul rând, interesele oamenilor care locuiesc în zona de conflict și, în acest context, este important să menționăm alegerile care au avut loc pe 31 martie a.c. și 14 aprilie a.c. (în două tururi de scrutin), respectiv alegerile prezidențiale (organizate pentru a șasea oară) și cele parlamentare (organizate pentru a șaptea oară). În acest fel, poporul din Nagorno-Karabakh (Artsakh) și-a reconfirmat angajamentul pentru construirea statalității bazate pe respectarea drepturilor omului, inclusiv în alegerea reprezentanților săi (fapt menționat, încă din anii ’90, în documentele OSCE cu referire la chestiunea Nagorno-Karabakh-ului) care să le reprezinte interesele în procesul de soluționare pașnică.
Totodată este necesară continuarea eforturilor tuturor părților în păstrarea armistițiului, iar ajungerea, din nou, la conflict este inacceptabilă, pentru că acesta va provoca din nou suferință și va conduce spre încălcarea drepturilor omului. În această privință este foarte important efortul comunității internaționale, mai ales în lumina recentei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 mai a.c., care a hotărât că Azerbaidjanul a încălcat o convenție europeană importantă, prin grațierea, recompensarea și glorificarea lui Ramil Safarov, ofițer al armatei azere, care l-a ucis în 2004, la Budapesta (Ungaria) pe ofițerul armean Gurgen Margaryan. Sperăm că aceste eforturi vor determina partea azeră să se abțină de la încălcarea cu bună știință a acordului de încetare a focului și instigare la război în regiune și vor conduce spre crearea de condiții în care vor fi respectate drepturile fundamentale ale omului iar procesul de soluționare pașnică va continua.
3. Care este dinamica relațiilor bilaterale între Armenia și România?
E.S. Sergey Minasyan: Relațiile bilaterale armeano-române se dezvoltă stabil în diverse domenii, există contacte politice, între cele două țări, dar și interacțiuni la nivel economic. Din păcate, pandemia de COVID-19 a afectat acest proces, având în vedere că multe vizite și evenimente planificate la începutul acestui an au fost amânate, iar unele evenimente au fost mutate în mediul on-line. Sperăm, totuși, că după ce va fi depășită această criză, vom relua, la capacitate maximă, planurile și proiectele noastre. Până în acel moment, rămânem în strânsă legătură cu colegii noștri și urmărim evoluțiile din acest domeniu.
Este evident că pandemia va avea urmări serioase din punct de vedere economic și social, așadar este absolut firesc că țările vor căuta noi posibilități de dezvoltare în perioada post-pandemie, astfel că activizarea cooperării comercial-economice a țării capătă un nou sens. Având în vedere poziționarea geografică, posibilitățile de transport, dar și relațiile istorice de prietenie armeano-române și prezența unei comunități relativ mici ca dimensiune, dar importantă ca valoare, România poate reprezenta pentru Armenia o cale de acces pe piața europeană. De menționat este că acestă soluție poate fi aplicată în plan bilateral sau în cadrul cooperării dintre statele membre ale Parteneriatului Estic și UE ori în marja cooperării sectoriale și ale altor inițiative la nivel multilateral în domeniul comercial-economic, tehnico-științific și alte domenii în care există relații de cooperare între Armenia și UE. Pe de altă parte, Armenia ar putea fi o punte de legătură a României spre țările din Orientul Apropiat, spațiul ex-sivietic și Uninea Economică Euroasiatică.
Cooperarea parlamentară este, de asemenea, foarte importantă fiind și una dintre prioritățile țărilor noastre în plan bilateral și acest fapt este vizibil, mai ales, prin activitatea Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Armenia, președintele căruia este conaționalul nostru, deputatul Varujan Vosganian, Președintele Uniunii Armenilor din România. Acordăm o atenție deosebită cooperării parlamentare în cadrul organizațiilor și organismelor internaționale și încercăm să direcționăm atenția colegilor noștri români spre nevoile, interesele și prioritățile comune ale țărilor noastre în diverse formate parlamentare.
În același timp se dezvoltă și cooperarea la nivelul autorităților locale și județene din Armenia și România. În acest context, este absolut evident rolul important al comunității armene din România, căci deloc întâmplător în cele aproape 20 de orașe și județe din România, care au semnat înțelegeri de cooperare cu entități similare din Armenia, există comunități de armeni (aproape toate fiind organizate, astăzi, în sucursale ale Uniunii Armenilor din România), biserici și monumente de arhitectură armenești.
Privim cu optimism perspectiva relațiilor armeano-române din toate domeniile și suntem siguri că după ce vom depăși aceste vremuri dificile provocate de epidemia de COVID 19, vom aprofunda interacțiunea noastră la baza căreia stau interesele și prioritățile celor două țări și popoare.
.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Iranul a ameninţat sâmbătă că ar putea bloca un coridor pe care Statele Unite doresc să-l dezvolte în Caucaz între Armenia şi Azerbaidjan, coridor inclus în acordul de pace dintre aceste două ţări semnat vineri la Casa Albă în prezenţa preşedintelui american Donald Trump, relatează Agerpres și Reuters.
Înainte de februarie 2022, aviația civilă rusă era într-un proces de modernizare accelerată. Aproximativ 70% dintre avioanele folosite de marii transportatori ruși (Aeroflot, S7, Rossiya, Ural Airlines) erau fabricate de Airbus sau Boeing. Pentru public, zborurile cu A320neo sau cu Boeing 737NG reprezentau normalitatea cotidiană, iar autoritățile promovau imaginea unui transport aerian comparabil cu standardele occidentale.
Generalul de brigadă Loï Girard ne oferă o perspectivă directă asupra angajamentului trupelor franceze în România, într-un context geopolitic sensibil și o cooperare militară complexă. Detașat în România din vara anului 2023, generalul deține o poziție dublă: „prima mea funcție este să fiu adjunct al Diviziei Multinaționale de Sud-Est, unitatea tactică care comandă trupele noastre în cadrul operațiunii NATO de pe flancul estic, iar a doua este cea de reprezentant național superior, adică responsabil pentru toți soldații francezi dislocați aici, dar și punct de contact cu autoritățile militare române.”
Președintele american Donald Trump s-a urcat marți dimineață pe acoperișul uneia dintre clădirile Casei Albe și a glumit despre instalarea acolo a unor 'rachete nucleare', glumă ce vine însă odată cu creșterea tensiunilor cu Rusia, căreia el i-a dat un ultimatum să încheie până vineri războiul în Ucraina, și după schimbul său de replici cu fostul președinte rus Dmitri Medvedev pe tema armelor nucleare, relatează Agerpres și AFP.
Fostul președinte Ion Iliescu a murit azi, 05.08.2025 la Spitalul Clinic de Urgență ”Agrippa Ionescu”.
După incidentul grav de la Uzina Mecanică Cugir, în urma căruia o persoană a fost rănită și s-a declanșat o anchetă penală, ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat adoptarea unor măsuri urgente pentru întărirea securității în industria de apărare.
În seara zilei de 04.08.2025, Ministerul de Externe de la Moscova a anunțat că Rusia nu se mai consideră legată de autorestricțiile privind desfășurarea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (INF), deoarece condițiile pentru menținerea acestui moratoriu au dispărut.
Formația Hawks of Romania - Șoimii României - a făcut spectacol la Black Sea Air Show 2025, eveniment care a avut loc la Aerodromul Mihail Kogălniceanu din Constanța, și la care au participat și Forțele Aeriene Române, dar și Forțele Aeriene Germane.
Ministerul Apărării din Estonia a anunțat că NATO ar putea decide desfășurarea unui corp de forțe aliate germano-olandez pe teritoriul estonian. Pärnu va fi un post de comandă avansat cu rol de coordonare operațională, nu de luptă directă, structura supervizând forțele NATO din regiune.
Rusia a început să utilizeze o nouă bombă aeriană ghidată, în contextul dezvoltării active a armelor sale aeriene pentru a bombarda infrastructura ucraineană. Autoritățile ucrainene spun că noile bombe aeriene ghidate UMPB-5 ale Rusiei au fost lansate de avioanele Su-34 în două regiuni în ultimele două luni, ca parte a testării noii arme.
Forțele Terestre americane (US Army), împreună cu aliați europeni și cu reprezentanți ai industriei de apărare, pun la punct sistemul de luptă contra-UAS. Totul se face pe baza unor scenarii realiste, inclusiv din Ucraina, și în timpul real al ritmului luptelor de pe front.
Conducta de gaze Asia Centrală-Centru a companiei ruse Gazprom a fost scoasă din funcțiune pe termen nelimitat după o serie de explozii în regiunea Volgograd, a confirmat o sursă din cadrul Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării din Ucraina. Conducta transportă gaze din Turkmenistan prin Uzbekistan și Kazahstan către Rusia. Aceasta alimentează mai multe instalații cheie ale complexului militar-industrial rus.
Submarinele nucleare americane s-au apropiat deja de Rusia, a confirmat președintele american Donald Trump într-un interviu acordat site-ului de știri Newsmax. El a ordonat relocarea a două submarine nucleare ca răspuns la amenințările fostului președinte rus Dmitri Medvedev.
Decizia Sloveniei a fost luată din cauza „încălcărilor dreptului internațional, dreptului umanitar și drepturilor omului de către Israel în Cisiordania și Gaza”.
În incendiul de la fabrica de arme din Cugir au fost distruse aproximativ 130.000 de cartuşe, existând probabilitatea ca şi celelalte 270.000 de cartuşe să fi fost afectate.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri că a ordonat armatei SUA să poziţioneze două submarine nucleare în apropierea Rusiei, ca răspuns al Washingtonului faţă de ameninţările fostului preşedinte rus Dmitri Medvedev, cu care Trump a avut joi un schimb violent de replici pe reţelele de socializare, relatează Reuters.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Federația Rusă ar fi epuizată într-un război convențional împotriva Statelor Unite, precum și împotriva multor țări europene.
Cambodgia îl va nominaliza pe președintele Donald Trump la premierul Nobel pentru Pace, a anunțat vineri Sun Chanthol, vicepremier al acestei țări, după intervenția directă a liderului de la Casa Albă în oprirea conflictului de la frontieră cu Thailanda, relatează Agerpres și Reuters.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a semnat joi seara un decret care impune o creştere a tarifelor vamale pentru zeci de ţări din întreaga lume cu care Statele Unite estimează că au un deficit comercial mai mult sau mai puţin marcat, relatează Agerpres și AFP.
Alocările bugetare fără precedent în istoria UE, anunțate recent de Comisia Europeană, încep destul de rapid să-și facă simțite efectele.
Ceremonia de deschidere a exercițiului comun ruso-chinez “Interacțiunea maritimă-2025” a avut loc la Vladivostok, la dana principală a Flotei ruse din Oceanul Pacific, a anunțat vineri (01.08.2025) Serviciul de presă al flotei.
Ministrul român de externe, Oana Țoiu, a avut o discuție cu Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, privind aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.
Ambasadorul Rusiei în Danemarca, Vladimir Barbin, a declarat că Danemarca a făcut un pas fără precedent prin acordul semnat cu Ucraina, prin care companiile ucrainene vor produce arme pe teritoriul danez.
Prețurile mai mici și îngrijorările legate de un tarif de 100% impus de SUA au determinat rafinăriile de stat din India să înceteze să mai cumpere petrol rusesc săptămâna trecută, a relatat Reuters.
Președintele francez Emmanuel Macron a deplâns miercuri faptul că Uniunea Europeană nu a fost capabilă să inspire Statelor Unite suficientă teamă în negocierile comerciale și a insistat că Franța va continua să dea dovadă de 'exigență și fermitate' în negocierile viitoare cu Washingtonul, după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele american Donald Trump au convenit duminică, la un complex de golf al acestuia din urmă în Scoția, cadrul unui acord comercial între SUA și UE, avantajos mai degrabă pentru SUA, relatează agențiile Agerpres, AFP și Reuters.
Diehl Aviation a început oficial construcția pe 30 iulie a noii sale unități de producție din Craiova, situată în județul Dolj din România.
Primele 18 state membre solicită cel puțin 127 de miliarde EUR în cadrul instrumentului de apărare SAFE.
Planul de dezvoltare al Ministerului Apărării pentru perioada 2026–2029 se concentrează pe crearea unei apărări aeriene multistratificate, creșterea capacității de atac la mare distanță și îmbunătățirea conștientizării situației. De asemenea, Estonia intenționează să achiziționeze muniție suplimentară în termen de cinci ani.
România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).
Uniunea Europeană a suspendat toate ajutoarele financiare acordate Ucrainei după ce parlamentarii au votat săptămâna trecută controversata Lege 21414, care afectează independența principalelor structuri de luptă împotriva corupției.
În dimineața zilei de 28 august, Rusia a lansat asupra Ucrainei unul dintre cele mai mari atacuri cu drone și rachete din ultimii trei ani și jumătate de război. Capitala și regiunea Kiev au fost printre principalele vizate.
Un avion de vânătoare F-16 al Forțelor Aeriene Poloneze s-a prăbușit în timpul unui antrenament pentru un show aviatic la Radom, în centrul Poloniei.
FCAS a fost gândit și pentru a a sigura Europei o mai mare independență față de avionul de luptă stealth F-35 al SUA, dar suferă de pe urma disputei franco-germane privind întâietatea în viitorul program.
Oficialii militari americani și europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați de aceste zboruri cu drone, chiar dacă sabotajul rusesc a scăzut. Serviciile de informații germane consideră că cel puțin o parte dintre aceste drone au fost fabricate în Iran, iar cel puțin o parte dintre zboruri ar fi putut fi efectuate de pe nave din Marea Baltică.
Trei aeronave F-16 Fighting Falcon, achiziționate de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 28 august, în Baza 86 Aeriană Borcea. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”, de la Mihail Kogălniceanu.
Începând de mâine, 29 august, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va vizita Letonia, Finlanda, Estonia, Polonia, Lituania, Bulgaria și România.
Pe 28 august 2025, Direcția Principală de Informații (GUR) a Ucrainei a informat că forțele sale pentru operații speciale au efectuat un atac coordonat cu drone împotriva unei nave rusești purtătoare de rachete Proiect 21631 Buyan-M.
Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri (28.08.2025) că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, la gura de vărsare a Dunării.
Azi-diminează, rachetele și dronele rusești au lovit în toată Ucraina, dar în special în zona capitalei Kiev, lovind în special zone rezidențiale. Până la ora 14:40, sunt 18 morți (inclusiv patru copii) și 38 de răniți, a scris șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkachenko.
Într-un context geopolitic volatil, în care securitatea pe flancul estic al NATO este o prioritate absolută, Statele Unite continuă să-și consolideze parteneriatele strategice, acordând o atenție deosebită Poloniei. Această țară, un aliat de încredere, se află în centrul unei serii de decizii menite să-i modernizeze și să-i întărească capabilitățile militare, garantând, în același timp, interoperabilitatea cu forțele americane și ale coaliției.
O campanie strategică, metodică și persistentă. Așa poate fi descrisă acțiunea forțelor ucrainene care, de la începutul lunii august, au intensificat atacurile cu drone împotriva infrastructurii energetice a Rusiei. Așa-zisa „superputere energetică” a lui Vladimir Putin pare să fie tot mai vulnerabilă, pe măsură ce atacurile reușesc să creeze penurii de combustibil, perturbând o industrie vitală pentru finanțarea mașinăriei de război a Kremlinului.
Un scandal de spionaj de proporții, soldat cu o condamnare de 15 ani de închisoare, a adus in atentia publicului eforturile Ucrainei de a-și revitaliza industria spațială, grav afectată de război. Ceea ce trebuia să rămână un secret de stat, un parteneriat cu Polonia pentru a crea un sistem de lansare a sateliților din aer, a ajuns pe masa serviciilor secrete ruse, dezvăluind o poveste construite pe ambiție, inginerie și realitate financiară dură.
După ce anul trecut, 10 dintre cei 32 de membri ai NATO s-au aflat sub obiectiv, Alianța anunță că anul acesta toate statele vor aloca pentru apărare peste 2% din PIB.
Giganții industriei de apărare, Lockheed Martin din Statele Unite și Rheinmetall din Germania, se află în negocieri avansate pentru o colaborare strategică inedită: producerea pe teritoriul german a unor rachete de înaltă precizie, precum cele din seriile ATACMS și Hellfire. Această inițiativă, dezvăluită recent de revista de afaceri WirtschaftsWoche, marchează un moment definitoriu pentru securitatea europeană, transformând Germania într-un hub de producție militară esențial.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 29 august 2025, de la ora 11.00, o ediție a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.
După trei ani și jumătate de apărare împotriva atacurilor constante cu rachete și drone rusești, stocurile Ucrainei de interceptoare, atât cele de proveniență sovietică, cât și cele donate de Occident, se apropie de epuizare. Capacitatea Statelor Unite și a aliaților de a continua să furnizeze aceste arme se diminuează, pe măsură ce aceștia își îndreaptă atenția către posibile alte conflicte viitoare. Confruntată cu un număr tot mai mare de atacuri din partea Rusiei, Ucraina se bazează acum pe companiile locale pentru a dezvolta noi interceptoare și lansatoare.
În teatrul de operațiuni al Mării Negre, unde tensiunile se măsoară nu doar în nave de război și rachete, ci și în mișcări discrete, o intercepție recentă a expus mai mult decât o simplă "rutină" de monitorizare. Pe 27 august 2025, un avion de patrulare maritimă P-8 Poseidon al Forțelor Navale Americane, decolat din baza Sigonella, a fost abordat de un avion de vânătoare rusesc, cel mai probabil un Su-30 (dupa alte surse de un Su-27).
SUA au aprobat transferul a mii de rachete Extended Range Attack Munitions (ERAM) către Ucraina, oferind acesteia o nouă capacitate de lovire la distanță, relativ ieftină, dar în același timp puternică. Totuși, nu este clar dacă Kievul va putea folosi armele împotriva țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, oficiali americani sub protecția anonimatului afirmând pentru Wall Street Journal că astfel de atacuri sunt interzise, cel puțin în cazul sistemelor donate de tip ATACMS.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat miercuri (27.08.2025) că submarine diesel-electrice aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Marinei Armatei Populare de Eliberare a Chinei (PLA) au efectuat, pentru prima dată, patrule comune în Regiunea Asia-Pacific.
Ministrul Economiei Radu Miruță a anunțat finalizarea discuțiilor privind construcția unei fabrici de pulberi în România, precizând că va fi „cea mai modernă fabrică de pulberi pentru muniție din lume”.
Au trecut aproape 10 ani de la ultimele misiuni reale de luptă ale bătrânului portavion rus Amiral Kuznețov iar soarta acestuia pare pecetluită în contextul în care chiar Rusia a anunțat suspendarea pe termen nelimitat a procesului de modernizare. Dar ce se întâmplă cu piloții de MiG-29K și Su-33 care operau de pe portavionul Amiral Kuznețov?
O declarație recentă a ministrului Apărării Ionuț Moșteanu, cu privire la tehnica militară trimisă de România către Ucraina, în cei trei ani și jumătate de război, face vâlvă în presă. Una dintre cele mai arzătoare întrebări este desigur ce tancuri a trimis România către Ucraina și dacă chiar a făcut-o.
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a avertizat miercuri că "Uniunea Europeană este tot mai mult condamnată la irelevanţa geopolitică, incapabilă să răspundă eficient provocărilor de competitivitate ridicate de China şi SUA", relatează agenţiile Agerpres și EFE.
SUA și-au semnalat disponibilitatea de a sprijini orice „plan de securitate” condus de Europa pentru Ucraina post-conflict, a relatat publicația britanică Financial Times, citând oficiali europeni anonimi.
Liderii Franței, Germaniei și Poloniei urmează să viziteze astăzi Republica Moldova pentru a-și exprima sprijinul, cu o zi înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare tensionate de luna viitoare, pe fondul acuzațiilor de interferență a Rusiei în politica țării pro-europene de la granița cu Ucraina, relatează AFP și Politico.
Preşedintele Nicuşor Dan a semnat miercuri decretul privind trecerea în rezervă a locţiitorului şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul-maior cu două stele Constantin Dobre, a informat Administraţia Prezidenţială.
Concernul german Rheinmetall AG deschide cea mai mare fabrică de muniții din Europa în Unterlüss, lângă Hanovra.
După ce în 2023 economia Rusiei a recuperat contracția din 2022 a Produsului Intern Brut (PIB), chiar depășind-o, iar în 2024 a menținut trendul de creștere, evoluții de ultimă oră ridică semne de întrebare despre cât va mai rezista piața rusă într-o formă civilizată și reglementată.
Armata ucraineană încearcă să oprească înaintarea trupelor rusești în regiunea Dnipropetrovsk. La începutul acestei luni, forțele rusești au intrat în regiune din regiunea vecină Donețk și încearcă să cucerească și alte orașe.
Starship, cea mai mare și mai puternică rachetă din lume, a fost lansată din Texas și a efectuat un zbor de 60 de minute.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri seară că, dacă liderul rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un armistițiu în Ucraina, va impune sancțiuni economice Rusiei, declanșând astfel un război economic.
Avioane de luptă germane au fost trimise să intercepteze un avion de cercetare rusesc de tip Il-20 deasupra Mării Baltice pe 26 august, a informat Deutsche Welle (DW).
