În exclusivitate pentru cititorii DefenseRomania, Ambasadorul Armeniei în România a discutat despre cooperarea Armeniei cu statele UE și cele ale Parteneriatului Estic, a abordat subiectul conflictului înghețat din Nagorno-Karabakh, dar și dinamica relațiilor bilaterale dintre Armenia și țara noastră.
1. Recent a avut loc Reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului Estic, cum apreciați, în contextul acestei reuniuni, situația actuală, perspectivele și rezultatele cooperării Armeniei cu statele membre UE și cele ale Parteneriatului Estic?
E.S. Sergey Minasyan: Uniunea Europeană este partenerul-cheie al Armeniei, iar cooperarea noastră se bazează pe principii care ne sunt comune: supremația legii, democrația, umanitarismul. În acest context, apreciem foarte mult rolul Uniunii Europene și al statelor membre în sprijinirea Armeniei pe calea reformei instituționale și aici dorim să remarcăm importanța Acordului de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat între UE și Armenia, pe care, apropo, România l-a ratificat, printre primele țări din UE, încă în 2018. În același timp, cel mai important cadru de cooperare multilaterală și cuprinzătoare cu UE este programul pentru Parteneriatului Estic, care oferă Uniunii Europene și statelor membre, dar și partenerilor acestui program posibilitatea să împărtășească opinii, priorități și preocupări pentru atingerea cu eficacitate a scopurilor propuse.
În aceeași ordine de idei, în cadrul acestei Reuniuni din 18 iunie a.c., desfășurate prin video conferință, la care Armenia a fost reprezentată de Primul-Ministru, Nikol Pashinyan, iar România a fost reprezentată de Președintele Klaus Iohannis, a fost prezentată viziunea și importanța păstrării filozofiei unice a parteneriatului Estic, care unește cele 6 state membre în relația cu UE. Partea armeană consideră că trasarea oricăror linii de demarcație poate întrerupe filozofia generală a acestui program. Un alt element important pentru partea armeană, fiind în același timp și o reacție a societății armene, care cere mai multe contacte directe între oameni cu UE și cetățenii săi, ar putea fi începerea dialogului pentru liberalizarea regimului vizelor între statele UE și Armenia.
Această Reuniune a fost diferită de precedentele nu doar prin formatul de videoconferință în care s-a desfășurat, dar și pentru că este rezultatul situației din ultimile luni provocată de epidemia de COVID-19, iar în acest sens, așa cum a menționat partea armeană în cadrul reuniunii, este foarte important ajutorul UE acordat Armeniei pentru lupta cu noul tip de coronavirus care până la momentul actual a ajuns la 92 de milioane de euro.
Este foarte important pentru noi să găsim înțelegere la partenerii noștri europeni, motiv pentru care considerăm că este de neconceput ca pe timp de pandemie să reînceapă tensiunile în cadrul conflictelor etno-politice, context în care apreciem foarte mult poziția echilibrată a UE și a statelor membre în ceea ce privește soluționarea pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului bazată pe deciziile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE, fapt recomandat și de Parlamentul European în cadrul aceleași Reuniuni la nivel înalt în care a fost reafirmat sprijinul pentru eforturile copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE pentru soluționarea conflictul din Nagorno-Karabakh și pentru Principiile de bază ale acestora din 2009, în vederea obținerii unei soluții bazate pe normele și principiile dreptului internațional, Carta ONU și Actul final al OSCE de la Helsinki din 1975; care încurajează toate părțile să intensifice dialogul și să se abțină de la retorica inflamatorie care ar pune în pericol în continuare orice perspectivă de soluționare.
2. Continuând această problematică, care sunt ultimile evoluții în politica regională, inclusiv în ceea ce privește procesul de soluționare pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului?
E.S. Sergey Minasyan: Soluționarea pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului pe baza abordărilor co-președinților grupului de la Minsk al OSCE, continuă să rămână în centrul atenției conducerii Armeniei. Dincolo de epidemia de COVID-19, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Armenia se află în contact permanent atât cu co-președinții grupului de la Minsk al OSCE cât și cu Ambasadorul Andrzej Kasprzyk, reprezentantul personal al președintelui în funcție al OSCE, a cărui misiune constă în monitorizarea situației de-a lungul liniei de contact a părților.
În aceeași ordine de idei, conducerea Armeniei a declarat în mai multe rânduri că în procesul de soluționare pașnică nu există nicio alternativă, iar parametri acestei soluționări pe cale pașnică trebuie să fie acceptabili pentru poporul din Azerbaidjan, Armenia și Nagorno-Karabakh. Acești parametri trebuie să reflecte, în primul rând, interesele oamenilor care locuiesc în zona de conflict și, în acest context, este important să menționăm alegerile care au avut loc pe 31 martie a.c. și 14 aprilie a.c. (în două tururi de scrutin), respectiv alegerile prezidențiale (organizate pentru a șasea oară) și cele parlamentare (organizate pentru a șaptea oară). În acest fel, poporul din Nagorno-Karabakh (Artsakh) și-a reconfirmat angajamentul pentru construirea statalității bazate pe respectarea drepturilor omului, inclusiv în alegerea reprezentanților săi (fapt menționat, încă din anii ’90, în documentele OSCE cu referire la chestiunea Nagorno-Karabakh-ului) care să le reprezinte interesele în procesul de soluționare pașnică.
Totodată este necesară continuarea eforturilor tuturor părților în păstrarea armistițiului, iar ajungerea, din nou, la conflict este inacceptabilă, pentru că acesta va provoca din nou suferință și va conduce spre încălcarea drepturilor omului. În această privință este foarte important efortul comunității internaționale, mai ales în lumina recentei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 mai a.c., care a hotărât că Azerbaidjanul a încălcat o convenție europeană importantă, prin grațierea, recompensarea și glorificarea lui Ramil Safarov, ofițer al armatei azere, care l-a ucis în 2004, la Budapesta (Ungaria) pe ofițerul armean Gurgen Margaryan. Sperăm că aceste eforturi vor determina partea azeră să se abțină de la încălcarea cu bună știință a acordului de încetare a focului și instigare la război în regiune și vor conduce spre crearea de condiții în care vor fi respectate drepturile fundamentale ale omului iar procesul de soluționare pașnică va continua.
3. Care este dinamica relațiilor bilaterale între Armenia și România?
E.S. Sergey Minasyan: Relațiile bilaterale armeano-române se dezvoltă stabil în diverse domenii, există contacte politice, între cele două țări, dar și interacțiuni la nivel economic. Din păcate, pandemia de COVID-19 a afectat acest proces, având în vedere că multe vizite și evenimente planificate la începutul acestui an au fost amânate, iar unele evenimente au fost mutate în mediul on-line. Sperăm, totuși, că după ce va fi depășită această criză, vom relua, la capacitate maximă, planurile și proiectele noastre. Până în acel moment, rămânem în strânsă legătură cu colegii noștri și urmărim evoluțiile din acest domeniu.
Este evident că pandemia va avea urmări serioase din punct de vedere economic și social, așadar este absolut firesc că țările vor căuta noi posibilități de dezvoltare în perioada post-pandemie, astfel că activizarea cooperării comercial-economice a țării capătă un nou sens. Având în vedere poziționarea geografică, posibilitățile de transport, dar și relațiile istorice de prietenie armeano-române și prezența unei comunități relativ mici ca dimensiune, dar importantă ca valoare, România poate reprezenta pentru Armenia o cale de acces pe piața europeană. De menționat este că acestă soluție poate fi aplicată în plan bilateral sau în cadrul cooperării dintre statele membre ale Parteneriatului Estic și UE ori în marja cooperării sectoriale și ale altor inițiative la nivel multilateral în domeniul comercial-economic, tehnico-științific și alte domenii în care există relații de cooperare între Armenia și UE. Pe de altă parte, Armenia ar putea fi o punte de legătură a României spre țările din Orientul Apropiat, spațiul ex-sivietic și Uninea Economică Euroasiatică.
Cooperarea parlamentară este, de asemenea, foarte importantă fiind și una dintre prioritățile țărilor noastre în plan bilateral și acest fapt este vizibil, mai ales, prin activitatea Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Armenia, președintele căruia este conaționalul nostru, deputatul Varujan Vosganian, Președintele Uniunii Armenilor din România. Acordăm o atenție deosebită cooperării parlamentare în cadrul organizațiilor și organismelor internaționale și încercăm să direcționăm atenția colegilor noștri români spre nevoile, interesele și prioritățile comune ale țărilor noastre în diverse formate parlamentare.
În același timp se dezvoltă și cooperarea la nivelul autorităților locale și județene din Armenia și România. În acest context, este absolut evident rolul important al comunității armene din România, căci deloc întâmplător în cele aproape 20 de orașe și județe din România, care au semnat înțelegeri de cooperare cu entități similare din Armenia, există comunități de armeni (aproape toate fiind organizate, astăzi, în sucursale ale Uniunii Armenilor din România), biserici și monumente de arhitectură armenești.
Privim cu optimism perspectiva relațiilor armeano-române din toate domeniile și suntem siguri că după ce vom depăși aceste vremuri dificile provocate de epidemia de COVID 19, vom aprofunda interacțiunea noastră la baza căreia stau interesele și prioritățile celor două țări și popoare.
.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele român Nicușor Dan și cel turc Recep Tayyip Erdogan au avut o discuție bilaterală în marja summitului NATO de la Haga.
Comunitatea ucraineană din București organizează un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul va avea loc pe 28 iunie 2025, în fața Teatrului Odeon, pe Calea Victoriei 40–42, București, începând cu ora 17:00. Această acțiune are scopul de a atrage atenția asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Excelența Sa Roberto Musneci, Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta, a deschis evenimentul dedicat zilei Sfântului Ioan Baptistul cu un discurs plin de semnificație istorică și de recunoștință. El a exprimat bucuria de a celebra această zi importantă, care nu doar că onorează patronul Ordinului, ci și istoria de aproape 1000 de ani a acestuia, începută în Ierusalim. "Noi nu doar că am construit, la acea vreme, o unitate medicală, dar am intrat într-un acord corect între entități suverane," a subliniat el, evidențiind astfel legătura strânsă dintre Ordin și comunitățile în care activează.
Țările NATO au convenit miercuri, 25 iunie, asupra comunicatului final al summitului de două zile care are loc în orașul olandez Haga. Documentul reafirmă angajamentul față de articolul 5 și precizează că membrii Alianței se angajează să-și crească contribuțiile în domeniul apărării, dar și să sprijine Ucraina prin contribuții directe la apărarea țării.
Liderii ţărilor membre ale NATO, reuniţi la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035, indică declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
În marja Summitului NATO de la Haga, miniștrii de externe ai statelor membre au participat marți, 24 iunie 2025, la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC).
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică, la un eveniment organizat în marja Summitului NATO de la Haga.
Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, 7 din 10 români au încredere în NATO.
Aliaţii din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Articolul 5 din tratatul de apărare colectivă al Alianței nu înseamnă un răspuns militar automat în cazul unui atac rusesc. NATO nu poate răspunde la o invazie rusească, de exemplu, a unui sat estonian, declară Rob Bauer, fostul șef al Comitetului Militar al NATO.
Rușii încep să folosească nave militare pentru a escorta petrolierele “flotei din umbră” care traversează Canalul Mânecii, cu ajutorul cărora sunt eludate sancțiunile internaționale.
Statele membre NATO au convenit, înaintea unui summit care începe marți, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Spania, însă, este singura țară care spune că nu trebuie să respecte acest angajament.
Deputatul Ionuț Moșteanu (USR) a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare după audieri. Moșteanu va fi noul ministru al Apărării și va deține de asemenea funcția de vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL).
Românii se numără printre cei mai convinşi europeni că venirea lui Donald Trump la Casa Albă este un lucru bun atât pentru ţara lor, cât şi pentru pacea în lume, la şase luni după câştigarea alegerilor de către preşedintele republican, relevă un sondaj de opinie realizat în 12 state europene şi făcut public luni.
Preşedintele american Donald Trump a adus în discuţie duminică ideea unei "schimbări de regim" în Iran, în timp ce mai mulţi oficiali de rang înalt din administraţia sa au subliniat că atacurile americane asupra siturilor nucleare iraniene nu au avut acest obiectiv, relatează agențiile Agerpres și AFP.
După cum se poate observa în imaginea din satelit, craterele nu sunt deloc mari și nu există daune majore vizibile la suprafață.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.
Statele Unite au atacat trei instalații nucleare iraniene, a anunțat președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social duminică seară. Iranienii au confirmat atacurile. Potrivit lui Trump, instalațiile au fost complet distruse.
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, s-a întâlnit sâmbătă la Minsk cu președintele belarus Alexander Lukașenko, a relatat agenția de știri de stat belarusă Belta. Reuters reamintește că trimisul președintelui Donald Trump este cel mai înalt oficial american care l-a vizitat pe liderul autoritar belarus în ultimii ani.
Nordul Europei pare că a înțeles cât de gravă este amenințarea militară rusească. Din Finlanda până în Polonia, statele din regiune se pregătesc pentru o eventuală agresiune venită dinspre Moscova.
Trump afirmă că pragul de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare nu ar trebui să se aplice SUA.
În cadrul unui discurs rostit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 20.06.2025, că Rusia nu cere capitularea Ucrainei, dar Moscova are nevoie ca Kievul să recunoască situația de pe teren, precum și alte realități.
Armata germană (Bundeswehr) consideră Rusia un 'risc existențial' pentru Germania și pentru Europa, conform unui raport publicat în revista Der Spiegel care citează un nou document strategic al Bundeswehr-ului, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Iranul primește un cadou nesperat de la Trump: două săptămâni de aur. Dacă și cum folosește Teheranul această oportunitate va decide viitorul regimului ayatollahilor.
NATO a finalizat testarea sistemelor care permit interceptarea bombelor aeriene ghidate rusești. Se așteaptă ca până la sfârșitul anului 2025 Ucraina să primească o nouă tehnologie care îi va permite să combată principalul instrument al Rusiei pentru lovirea apărării ucrainene.
Antrenarea piloților ucraineni pentru F-16 Fighting Falcon e un obiectiv pentru aliații Ucrainei, într-o coaliție din care fac parte mai multe state aliate și în care România are un rol primordial în contextul în care aici, la Baza 86 Aeriană Borcea, a fost ridicat singurul Centru de pregătire pentru F-16 din Europa. Însă mai multe state europene pun umărul în acest proces. Chiar dacă, paradoxal, nu dispun de F-16.
Într-un recent interviu acordat publicației ruse Expert, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a recunoscut existența unei „cenzuri militare” în Federația Rusă, precum și intențiile Moscovei de a menține acest regim pe termen nedeterminat.
Comisia pentru forţele armate a Senatului american a aprobat o asistenţă de securitate în valoare de 500 milioane de dolari pentru Ucraina, ca parte a proiectului său la Legea de autorizare a apărării naţionale (NDAA) pentru anul fiscal 2026, transmit Agerpres și Reuters.
Moscova a desemnat Franța drept 'principalul său adversar în Europa', a declarat vineri șeful Statului Major al armatei franceze Thierry Burkhard, explicând această atitudine a Rusiei prin sprijinirea de către Paris a Ucrainei invadate de Rusia, potrivit Agerpres și AFP.
O analiză a Israelului concluzionează că o parte din stocurile iraniene de uraniu îmbogățit au supraviețuit atacului american și ar putea fi, în teorie, utilizat de inginerii iranieni.
Guvernul german intenționează să cumpere încă 15 avioane de vânătoare F-35, crescând comanda de la 35 inițial la 50 de avioane americane. Citând mai multe surse, Politico a relatat joi că acest lucru este rezultatul dezacordurilor dintre Germania și Franța cu privire la proiectul comun FCAS, pentru avionul european de generația a șasea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 iulie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
Ucraina ar putea primi Patriot: Germania și Norvegia sunt gata să cumpere sisteme americane pentru Kiev. „Sprijinul nostru pentru țara dumneavoastră este neclintit”, a declarat Merz într-o conversație cu președintele Ucrainei.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Președintele american Donald Trump trimite arme în Ucraina pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă, folosind PDA (Presidential Drawdown Authority) - un instrument la care predecesorul său, Joe Biden, a a apelat în dese rânduri.
Atacurile intense cu drone și rachete rusești din iunie au provocat un număr record de victime civile în mai bine de trei ani de la invadarea Ucrainei de către Moscova. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a avertizat joi (10.07.2025) despre acest lucru, scrie agenția de presă slovacă TASR, preluând o știre de la AFP.
Pe 26 iunie 2025, la White Sands Missile Range (WSMR), US Army (forțele terestre ale SUA) și Lockheed Martin au efectuat o misiune critică de testare de zbor, demonstrând capabilitatea în evoluție a PAC-3 MSE în cadrul sistemului PATRIOT.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat oficial, în prima sa apariție publică de la preluarea mandatului, că firma israeliană Rafael a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru furnizarea de sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) destinate apărării aeriene a României.
Grupul de luptă românesc Getica, parte a Legiunii Internaționale ce operează în Ucraina, a dezvăluit un incident care s-ar fi putut termina tragic petrecut în data de 17 iunie, în apropierea liniei frontului din regiunea Zaporizhia, mai exact în zona Orikhiv. Doi dintre membrii ai eroicei unități românești care ține piept în Ucraina ocupantului rus, au fost la un pas de moarte în timpul unei misiuni de extragere a unei echipe de infanterie aliată, după ce un dispozitiv exploziv improvizat activat de la distanță (remotely activated IED), mai exact o dronă FPV (first-person view) folosită pe post de mină, a fost detonată direct sub motorul vehiculului în care se aflau aceștia.
Parlamentul European a acordat pe 10 iulie votul de încredere președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și celor 26 de comisari europeni aflați sub coordonarea sa. Din cei 720 de europarlamentari, 553 au fost prezenți în sală, 360 au votat în favoarea menținerii încrederii în von der Leyen, 175 au fost împotrivă, iar 18 s-au abținut.
Un grup format din 16 generali americani în retragere, printre care șase foști șefi ai Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, au apelat la un gest rar pentru un avertisment public fără precedent, printr-o scrisoare către Congresul american, solicitând oprirea planurilor Pentagonului de a reduce drastic achizițiile de avioane F-35A și de a opri programul E-7 Wedgetail AWACS. Scrisoarea, semnată în numele Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale (AFA), avertizează că aceste măsuri ar compromite grav capacitatea de descurajare și superioritatea aeriană a SUA într-o perioadă marcată de tensiuni globale și competiție strategică. Mai mult, pune în pericol capacitatea SUA de a învinge într-un ipotetic viitor conflict militar.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, într-un interviu recent, a declarat că au fost puse în transparență de către Ministerul Apărării Naționale (MApN) două mari licitații: E vorba de înzestrarea cu armament individual de ultimă generație și mașinile de luptă ale infanteriei (MLI). În ambele proceduri va fi o competiție teribilă căci marile companii deja și-au manifestat interesul.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat miercuri că există un risc tot mai mare ca Rusia şi China să convină să se coordoneze astfel încât Beijingul să atace Taiwanul, în timp ce Moscova ar lansa o ofensivă împotriva teritoriului Alianţei Atlantice, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit portalului Itamilradar.com, în după-amiaza zilei de 09.07.2025, remorcherul Jakob Grebelsky (MB-119) aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a tranzitat Strâmtoarea Sicilia, îndreptându-se spre est, cu o viteză de aproximativ 11 noduri. Nava a intrat în Marea Mediterană la începutul lunii iulie, împreună cu submarinul Novorossiysk din clasa Kilo.
Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunţat joi că unul dintre agenţii lor a fost ucis la Kiev, un incident relativ rar în Ucraina.
Președintele american Donald Trump a trimis miercuri o nouă serie de scrisori către șase țări, printre care Republica Moldova, pentru a anunța tarifele vamale suplimentare ce ar urma să se aplice asupra produselor lor care intră în SUA, informează Agerpres și AFP.
În repetate rânduri, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că războiul ruso-ucrainean nu este al lui, aruncând vina pe fostul președinte, Joe Biden, și chiar pe Barack Obama, acesta din urmă pentru că nu a trimis arme ucrainenilor și pentru că nu a fost trașant la vremea când Rusia anexa Crimeea și o parte din Donbass.
O nouă investigație detaliată relevă o dependență critică a celor mai moderne avioane de luptă rusești de tehnologia occidentală și aliată, expunând lacune semnificative în regimurile de sancțiuni menite să sugrume mașinăria de război a Kremlinului. Conform unui raport publicat de International Partnership for Human Rights (IPHR) și Independent Anti-Corruption Commission (NAKO), aproape toate componentele electronice din avioanele Su-34 și Su-35S provin din țări care au impus sancțiuni Rusiei.
În timp ce unele state membre NATO cu armate mult mai mari dezbat luni de zile livrările de armament, un aliat din Balcani al Ucrainei, Macedoniei de Nord, şi-a donat către Armata ucraineană întreaga sa flotă de tancuri. Dar ceea ce pare un gest de sacrificiu este, în realitate, obiectivul unei transformări complete a forțelor armate ale Macedoniei de Nord, un pariu strategic care ar putea deveni un model pentru națiunile mici din Alianță.
Ucraina a reținut doi cetățeni chinezi pentru presupusa tentativă de a fura secretele celebrului său sistem de rachete Neptun, o acțiune care aruncă o nouă lumină dură asupra rolului ambiguu al Beijingului în război și complică relația diplomatică delicată a Kievului cu puterea globală.
Într-o demonstrație remarcabilă a capacității industriale și a reorientării strategice, linia de producție a tancului principal de luptă K2 Black Panther de la Hyundai Rotem funcționează la capacitate maximă, asamblând peste 10 unități pe lună, exclusiv pentru a onora comenzile Poloniei. Această realocare completă a producției, confirmată de imagini dintr-un trailer documentar publicat de Agenția Media a Apărării din Coreea de Sud (KFN) pe 5 iulie, subliniază importanța critică a contractelor de export pentru baza industrială de apărare a Seulului.
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, nu mai are voie să intre în România. Acestuia i-a fost interzis accesul pe teritoriul României, dar și în tot spațiul Schengen, pe o perioadă de 5 ani.
Taiwanul a lansat miercuri cele mai ample exerciții militare din istoria sa, începând cu simulări de atacuri asupra sistemelor de comandă și infrastructurii, în contextul unui posibil scenariu de invazie chineză, au declarat oficiali din domeniul apărării.
Pentru mii de soldați francezi și aliați urmează la Cincu „testul brigăzii” unde Grupul de Luptă condus de Franța va face o demonstrație de proiecție de forță care va implica zeci de tancuri Leclerc și altă tehnică grea. Va fi de asemenea și o provocare logistică a Alianței. E vorba de exercițiul ”Dacial Fall 2025” despre care a vorbit Excelenţa Sa Nicolas Warnery, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Franceze în România, în exclusivitate într-un interviu acordat DefenseRomania.
Agenția franceză pentru achiziții în domeniul apărării (DGA) și Forțele Aeriene Franceze au lansat cu succes, pe 23 iunie, două rachete MICA IR de pe un avion Rafale și un Mirage 2000, împotriva unor baloane aflate la altitudini de peste 20 de kilometri.
Iranul a achiziționat un sistem avansat de apărare aeriană HQ-9B din China. Acestea sunt vești proaste nu doar pentru Israel, ci și pentru Rusia, care pierde din ce în ce mai multe piețe pentru armele sale în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Ineficiența S-300 împotriva avioanelor F-35 forțează Teheranul să-și refacă apărarea cu sisteme antiaeriene chinezești HQ-9. Nici viitorul Su-35 iraniene nu e sigur.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat miercuri Rusia pentru multiple încălcări ale drepturilor omului care au avut loc în urma operaţiunilor desfăşurate din 2014 în regiunea Donbas din Ucraina şi a războiului declanşat în februarie 2022, şi pentru doborârea zborului MH17 în iulie 2014, relatează Agerpres și AFP.
