În aceste condiții, se pune întrebarea dacă, după trei luni de conflict, FRMN mai are capacitatea de a continua la intensitate maximă operațiunile, mai ales în contextul pierderii unor nave de luptă, între care se află chiar nava amiral a acesteia, crucișătorul purtător de rachete Moscova, și a închiderii strâmtorilor de la Marea Neagră, care, cel puțin în mod teoretic, nu permit aducerea de întăriri în regiune.
Analiza următoare își propune să răspundă la această întrebare, pe baza evoluțiilor înregistrate în Regiunea Mării Negre în ultimele trei luni.
Înainte de a trece la subiectul propriu-zis, aș vrea să fac unele aprecieri generale privind locul și rolul jucat de FRMN în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, insistând pe misiunile îndeplinite de aceasta în timpul conflictului cu Ucraina.
FRMN, împreună cu Flotila rusă din Marea Caspică (FRMC), reprezintă componenta navală a Regiunii Militare Sud, care asigură apărarea Federației Ruse pe direcția strategică sud-vest.
În zona de responsabilitate a flotei se află Marea Neagră, Marea Azov și Marea Mediterană.
FRMN dispune de o componentă navală, una terestră și una aeriană. Deși toate cele trei componente participă la operația militară specială din Ucraina, evident că cel mai important aport la ducerea acțiunilor de luptă îl are componenta navală. Între misiunile principale pe care aceasta din urmă le îndeplinește în contextul conflictului din Ucraina se află cea privind executarea loviturilor de pe mare cu rachete de croazieră Kalibr, pentru distrugerea unor obiective de infrastructură și facilități militare de pe teritoriul ucrainean.
Trebuie remarcat faptul că este vorba nu numai despre o misiune primordială, ci și despre una aproape exclusivă, FRMN fiind singura structură din cadrul Forțelor Armate ale Rusiei care a desfășurat activități de acest gen. O singură excepție a fost înregistrată pe 20 martie 2022, când mai multe rachete de croazieră Kalibr au fost lansate asupra Ucrainei din Marea Caspică, de pe platforme purtătoare ale FRMC.
În prezent, FRMN dispune de 17 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, între care: trei fregate Proiect 11356P, șase submarine Proiect 636.3, patru nave mici purtătoare de rachete Proiect 21631 și patru nave de patrulare Proiect 22160. În foarte scurt timp, numărul acestora va fi crescut la 19, urmând ca flotei să i se alăture submarinul Alrosa, care a fost reparat și modernizat la Sevastopol, și prima navă mică purtătoare de rachete Proiect 22800, Tsiklon, aflată în faza finală a testelor în Marea Neagră. În ceea ce privește numărul de platforme operaționale prezente în Marea Neagră, trebuie spus faptul că acesta este de 12 (patru submarine și opt nave de suprafață). Alte cinci platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr (două submarine și trei nave de suprafață) îndeplinesc misiuni în Marea Mediterană.
O precizare importantă se referă la faptul că submarinele pot să lanseze la o salvă șase rachete de croazieră de tip Kalibr (3M14K), cu ajutorul tuburilor lans-torpilă cu calibrul de 533 de milimetri, iar navele de suprafață opt rachete Kalibr (3M14T), cu ajutorul instalațiilor de lansare verticale.
O analiză a misiunilor îndeplinite de FRMN în ultimele trei luni arată faptul că toate tipurile de platforme aflate în Marea Neagră au participat la atacurile executate împotriva Ucrainei. Cele mai folosite dintre acestea au fost totuși fregatele Amiral Makarov și Amiral Essen (Proiect 11356P) și cele patru submarine Proiect 636.3 (Stary Oskol, Veliky Novgorod, Rostov pe Don și Kolpino).
Ca urmare a atacurilor executate de forțele ucrainene, FRMN a pierdut în cele trei luni de conflict crucișătorul Moscova, nava mare de desant Saratov, mai multe vedete rapide de patrulare de tip Raptor, precum și un număr neprecizat de ambarcațiuni mici (vedete de desant și altele). Se presupune că nava amiral a FRMN, crucișătorul purtător de rachete Moscova, a fost lovită în apropierea Insulei Șerpilor de două rachete ale unui complex de coastă Neptun, în timp ce nava mare de desant Saratov a fost distrusă în portul Berdiansk de la Marea Azov de o rachetă a complexului tactic Tochka. Navele de mici dimensiuni ale FRMN au fost distruse de drone Bayraktar TB2, tot în apropierea Insulei Șerpilor.
Este posibil ca, alte două nave mari de desant ale FRMN, între care se află nava Cezar Kunikov, să fi fost avariate în același incident de la Berdiansk, unde a fost pierdută nava Saratov. Acestea însă au reușit să iasă pe mare și nu se cunoaște nimic despre daunele provocate.
Trebuie adăugat faptul că nu s-au confirmat informațiile anunțate de partea ucraineană, care a susținut că și alte nave rusești au fost lovite în Marea Neagră și au suferit incendii puternice la bord. Este vorba în primul rând despre fregata Amiral Makarov (Proiect 11356P) și despre nava de patrulare Vasily Bykov (Proiect 22160). Cele două fregate rusești din Marea Neagră, Amiral Makarov și Amiral Essen, au fost semnalate în aceste zile pe mare, în apropiere de Sevastopol, de unde au lansat rachete Kalibr asupra teritoriului Ucrainei. Mai mult, se pare că reprezentanții ruși au stabilit că fregata Amiral Makarov va deveni nava amiral a FRMN, urmând să ia locul crucișătorului Moscova. De asemenea, nava de patrulare Vasily Bykov a fost fotografiată la intrarea în Sevastopol, la scurt timp după ce reprezentanții ucraineni anunțaseră că acesta “a fost lovită și arde în Marea Neagră”.
În ceea ce privește impactul pierderilor suferite asupra capacității de luptă a FRMN, se poate afirma că acesta este minim. Ba chiar, în ceea ce privește misiunea primordială a FRMN în cadrul conflictului din Ucraina, acesta este nul, ținând cont de faptul că niciuna dintre navele pierdute nu erau dotate cu rachete Kalibr.
Evident, că pierderea crucișătorului Moscova este una importantă, dar din alte puncte de vedere. În primul rând, distrugerea acesteia a reprezentat o lovitură de imagine, speculată de partea ucraineană, pentru a mai acorda trupelor proprii o gură de oxigen și a arăta că Rusia poate fi învinsă. De asemenea, crucișătorul dispunea de importante capabilități de apărare antiaeriană, fiind dotat cu complexul de rachete S-300 Fort. Acesta putea să asigure inclusiv o apărare antiaeriană zonală pentru grupările navale sau pentru facilitățile FRMN. Crucișătorul Moscova era o piesă grea și pentru lupta navală, fiind singura navă de rang I rămasă în dotarea FRMN.
Cu toate acestea, cel puțin în cadrul operațiunii militare speciale din Ucraina, FRMN nu va fi implicată în lupte navale, deoarece, practic, armata ucraineană, nu mai dispune de flotă. Puținele nave și vedete de luptă de care partea ucraineană mai dispunea după anul 2014, când Rusia a confiscat majoritatea navelor aparținând Forțelor Navale ale Ucrainei, împreună cu Peninsula Crimeea, au fost distruse sau capturate de forțele rusești.
Ca o concluzie intermediară, se poate aprecia că FRMN nu a fost afectată în mod semnificativ, în ceea ce privește capacitatea de luptă, ca urmare a pierderilor înregistrate în Marea Neagră.
În baza Convenției de la Montreux din anul 1936, la scurt timp de la declanșarea operației militare a Rusiei în Ucraina, Turcia a închis Strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru toate navele de luptă.
Deși multă lume s-a așteptat ca această măsură să afecteze partea rusă în ceea ce privește capacitatea de a susține pe termen lung un conflict în zona Mării Negre fără a deplasa nave sau submarine prin strâmtori, se pare că acest lucru nu s-a întâmplat.
Și ca să încep, oarecum în mod neuzual, cu o concluzie, aș vrea să menționez faptul că pe termen scurt și mediu, capacitatea de luptă a FRMN nu va fi afectată deloc de închiderea strâmtorilor turcești, în timp ce pe termen lung efectele vor fi minime.
Am să încerc în continuare să explic și de ce.
Acțiunile de luptă desfășurate în ultimele trei luni arată faptul că Rusia dispune în Marea Neagră de un număr mai mult decât necesar de platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, care s-au dovedit a fi esențiale în conflictul cu Ucraina. Până în prezent, Rusia a lansat asupra teritoriului Ucrainei peste 2.000 de rachete de croazieră cu bazare terestră, aeriană și navală. Între acestea s-au aflat în mod cert câteva sute de rachete de croazieră de tip Kalibr. Media zilnică de rachete Kalibr lansate a fost undeva la 4-5 rachete de acest tip.
Cele 12 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr ale FRMN aflate în prezent în Marea Neagră, care în scurt timp vor deveni 14, permit susținerea și îndeplinirea cu ușurință a unei misiuni de acest tip, pe termen lung.
În plus, în cazul în care va fi nevoie, Rusia poate readuce în Marea Neagră și cele cinci platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr aflate în prezent în Marea Mediterană, care pot fi înlocuite cu nave de luptă de la alte flote. Trebuie precizat că prevederile Convenției de la Montreux permit revenirea la bazele de dislocare permanentă a navelor aflate în afara Mării Negre la momentul declanșării ostilităților.
Mai mult, în Marea Neagră pot fi aduse, pe Canalul Volga-Don, trei din cele patru platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr din dotarea FRMC. Este vorba despre navele mici purtătoare de rachete Grad Svijazhsk, Veliky Ustiug și Uglici. Evident că acestea, alături de fregata Daghestan, pot să lanseze rachete de croazieră Kalibr asupra teritoriului Ucrainei chiar și din Marea Caspică, așa cum au mai făcut-o deja. Având în vedere bătaia rachetelor 3M14 de aproximativ 1.500 de kilometri, acestea pot lovi ținte terestre cel puțin din partea de sud-est a Ucrainei, unde se duc luptele principale în acest moment.
Ba chiar, Rusia poate produce noi platforme purtătoare de rachete de croazieră de tip Kalibr la Șantierul Naval din Zelenodolsk, sprijinit în ultimul timp de Șantierele Navale din Peninsula Crimeea (Kerci și Feodosia). Cu excepția submarinelor și a fregatelor, toate celelalte platforme ale FRMN au fost produse în zonă și aduse pe ape interne în Marea Neagră, având un deplasament mic, ce permite acest lucru.
În ultimele zile, o serie de informații provenite de la FRMC demonstrează faptul că Rusia nu are probleme cu platformele purtătoare de rachete de croazieră Kalibr din zona Mării Negre, cauzate sau nu de închiderea strâmtorilor turcești. Acestea se referă la faptul că, nava mică purtătoare de rachete Uglici se pregătește ca, alături de o vedetă antidiversiune, să înceapă un marș de două săptămâni, pe apele interne, către Flota din Marea Baltică, în vederea participării la parada militară navală organizată cu ocazia Zilei Forțelor Navale.
Ținând cont de faptul că nava mică purtătoare de rachete Uglici dispune de rachete de croazieră Kalibr, înseamnă că, prin acceptarea plecării acesteia din regiune, reprezentanții militari ruși apreciază că nu se pune în pericol desfășurarea acțiunilor de luptă din Ucraina.
Aceste informații atrag atenția și asupra unui alt aspect, care nu a fost luat în calcul până acum de experții militari străini, care analizează situația din jurul Ucrainei. Este vorba despre faptul că închiderea Strâmtorilor Bosfor și Dardanele pentru navele militare, nu înseamnă în niciun caz blocarea canalelor de sprijin ale Rusiei pentru FRMN. Partea rusă poate folosi apele interne pentru a aduce în sprijinul trupelor din Regiunea Mării Negre nave de luptă dotate cu rachete de croazieră de tip Kalibr de la Flota din Marea Baltică și chiar de la Flota de Nord.
Astfel, trebuie spus că Rusia a mai trimis din Marea Caspică în Marea Baltică, pe apele interne, nave mici purtătoare de rachete. De asemenea, în anii trecuți, nava de patrulare Vasily Bykov a FRMN, aflată în Marea Baltică, s-a deplasat la Flota de Nord pe apele interne. Acest lucru înseamnă că, în caz de necesitate, pot fi aduse nave de luptă și în sens invers, adică de la Flota din Marea Baltică și de la Flota de Nord în Marea Neagră.
Evident că acest lucru nu se poate întâmpla pentru navele de mari dimensiuni, de la fregată în sus. Însă, cel puțin în anii următori, Rusia nu are nevoie să facă acest lucru.
În concluzie, se poate afirma să închiderea Strâmtorilor Bosfor și Dardanele pentru navele de luptă nu afectează capacitatea de luptă a FRMN în timpul conflictului din Ucraina.
De asemenea, ca o concluzie generală, trebuie spus că Rusia dispune de navele necesare în Marea Neagră pentru lovirea permanentă a teritoriului Ucrainei. Singura constrângere în această privință s-ar putea referi la asigurarea necesarului de rachete de croazieră Kalibr. Până în prezent, aceasta s-a produs la un nivel optim, cu toate că mulți analiști occidentali se așteptau ca rachetele rusești să se epuizeze după o lună sau două de conflict. Vicepremierul rus, Yuri Borisov, responsabil pentru Complexul Militar Industrial, a dat asigurări că întreprinderile rusești au capacitatea de a produce rachete de acest tip într-un ritm care să permită susținerea pe termen lung a conflictului din Ucraina. Acest lucru rămâne însă de văzut.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Marea Britanie intră în modul ”pregătire continuă de război” și intenționează să construiască șase fabrici de armament pentru a-și consolida pregătirea militară. Inițial, sunt planificate investiții de 1,5 miliarde de lire sterline (aprox.1,8 miliarde de euro / aprox. 2 miliarde de dolari) în fabricarea de muniții și explozibili.
Iranul își mărește în continuare stocul de uraniu îmbogățit și a ajuns la un nivel apropiat de cel de cel necesar pentru producerea de arme nucleare, se arată în raportul AIEA.
O analiză recentă, pe care Forțele Aeriene ale SUA pentru Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) au solicitat-o instiutului Rand Corporation, arată că o eventuală luptă între NATO și Rusia ar diferi semnificativ de războiul în curs din Ucraina.
Atât Rusia, cât și Ucraina doresc o încetare a focului pentru a încheia cei peste trei ani de lupte, a declarat vineri (30.05.2025) ministrul turc de externe, Hakan Fidan, în timpul unei vizite în Ucraina. Totodată, el a spus că Turcia ar putea organiza o întâlnire între președinții Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei în încercarea de a pune capăt războiului. Agenția de presă slovacă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la AFP.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
Un raport al Agenției de Informații a Apărării (DIA) a Statelor Unite, publicat la 11 mai 2025, avertizează că Beijingul ar putea recurge la operațiuni militare limitate care să vizeze insulele Kinmen și Matsu care se învecinează cu Taiwanul. Aceste mișcări, parte a unei strategii de "feliere", urmăresc să testeze limitele descurajării americane și să erodeze controlul Taipeiului asupra frontierelor sale, fără a declanșa un conflict deschis.
Pe fondul unei Rusii din ce în ce mai agresive, statele europene membre ale NATO se confruntă cu o provocare bugetară majora. Summitul NATO din iunie de la Haga va stabili oficial ''noile obiective pentru 2025'' (CT25), care impun o creștere semnificativă a cheltuielilor militare. Olanda a estimat că îndeplinirea cotei sale din CT25 va costa 16-19 miliarde de euro anual, pe lângă bugetul existent, ajungând la aproximativ 3,5% din PIB – noua țintă asumată de NATO.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 28 mai, documentul privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră. Principalele acțiuni vizează dezvoltarea și protecția coridoarelor de mobilitate militară, precum și protecția platformelor energetice din Marea Neagră, în contextul în care, începând cu anul 2027, România va extrage gaze din perimetrul Neptun Deep.
Aproape că ne-am obișnuit să privim cu îngăduință ușurința cu care președintele Donald Trump face declarații uneori hazardate, alte ori contradictorii referitoare la probleme extrem de importante cu care se confruntă lumea. Însoțite însă de anumite acțiuni, ideile repetate în mai multe contexte ajung să contureze o posibilă imagine îngrijorătoare pe care președintele american pare să și-o dorească la nivel global, și anume împărțirea lumii în sfere de influență între Statele Unite, Rusia și China.
Europa își intensifică în mod semnificativ sprijinul militar acordat Ucrainei, înarmând armata ucraineana cu sisteme avansate de apărare aeriană, artilerie și avioane de luptă, în timp ce Rusia respinge ferm orice nou acord de încetare a focului și se pregătește pentru o nouă ,,ofensivă de vară''. Această schimbare decisivă vine după avertismentele repetate ale Uniunii Europene, care își mobilizează acum pe deplin resursele pentru a ajuta Ucraina.
Ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Khrenin, a anunțat miercuri (28.05.2025) că cel mai mare exercițiu militar comun din acest an cu Rusia - Vest-2025 - se va muta de la granițele de vest în interiorul țării. Această decizie are ca scop contribuția la reducerea tensiunilor din regiune, a explicat Khrenin, scrie agenția de presă slovacă TASR, pe baza unui raport de pe site-ul radiodifuzorului public estonian ERR.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, marcând primul contact la nivel înalt cu administrația republicană de la Washington de la preluarea mandatului său. Discuția, care a durat aproximativ 10 minute, a abordat teme esențiale precum securitatea, domeniul energetic și situația din Ucraina, potrivit surselor politice citate de Digi24.
Rusia a lansat in ultimele zile cel mai intens val de atacuri împotriva Ucrainei de până acum, marcând trei nopti consecutive de bombardamente aeriene intense și diminuând și mai mult sperantele unei soluții pașnice la conflictul care dureaza de mai bine de trei ani. Oficialii ucraineni au raportat un număr impresionant de 355 de drone utilizate de rusi in atacul de duminică seara, cu un total de 900 de drone lansate de vineri până duminică.
China și-a sporit capacitatea de a lansa un atac surpriză asupra Taiwanului prin putere și operațiuni aeriene mai rapide, noi sisteme de artilerie și unități de asalt aerian mai receptive.
Este un moment important pentru Armata Britanică. Pe 26 mai 2025, a fost anunţată o schimbare radicală a doctrinei sale de război terestru, introdusă sub denumirea de ,,strategia 20-40-40'', așa cum a relatat The Times. Elaborata pe baza celor mai importante lecțiile învăţate din modul cum a evoluat câmpul de luptă din Ucraina, această nouă doctrină vine să schimbe decenii de utilizare a blindatelor grele că principala arma, în favoarea unei forțe mai flexibile, axate pe utilizarea dronelor.
Cancelarul german Friedrich Merz a făcut, pe 26 mai, o declarație extrem de importantă care marchează o schimbare de abordare în ceea ce priveşte sprijinul militar occidental acordat Ucrainei: nu mai există restricții privind raza de acțiune a armelor livrate Kievului pentru a fi utilizate împotriva țintelor militare rusești. Această confirmare deschide noi orizonturi pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra, inclusiv prin atacarea pozițiilor militare aflate pe teritoriul Federației Ruse.
Pierderile umane imense, care depășesc 400.000 pe an, nu par să oprească mașina de război a Rusiei în Ucraina. Contrar aşteptărilor inițiale, capacitatea Rusiei de a-și reface forțele și echipamentele se dovedește a fi mult mai robustă decât se anticipa, sugerând că timpul este de partea lui Vladimir Putin şi încurajează continuarea unui conflict prelungit. Această realitate, adesea ignorată în dezbaterile publice despre înfrângerea sau victoria inevitabilă a Rusiei, subliniază o strategie de negociere a Moscovei bazată pe rezistență și așteptare, refuzând o încetare a focului necondiționată și ocolind discuțiile de pace.
Pe 20 mai 2025, Forțele Aeriene ale SUA și Corpul Pușcașilor Marini au efectuat o manevră logistică și strategică de excepție, transportând un sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) de la Baza Aeriană Andoya din Norvegia la Visby, pe insula suedeză Gotland, cu ajutorul unui avion de transport C-130 Hercules. Această operațiune, parte integrantă a Exercițiului multinațional Swift Response 25, subliniază capacitățile NATO de desfășurare rapidă și strategiile de apărare colectivă în Europa.
Într-un mesaj clar și urgent adresat Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului SUA, oficiali de rang înalt ai Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale americane au subliniat o reorientare majoră a structurii puterii aeriene a Americii. Scopul este de a răspuns amenințărilor venite din partea adversarilor geopolitic, cu un accent deosebit pe inovația tactică și modernizarea sistemelor de luptă. Confruntându-se cu ascensiunea militară a Chinei, conducerea Forțelor Aeriene ale SUA a accentuat că menținerea superiorității tactice necesită o nouă generație de aeronave şi o adaptare rapidă a doctrinei militare.
Cotidianul britanic The Telegraph a semnalat, în ediția din 23.05.2025, că Rusia desfășoară o strategie militară în trei pași, cunoscută sub numele de “tripla sufocare”, pentru a distruge trupele ucrainene. Astfel, forțele Kievului se confruntă cu o presiune severă pe mai multe fronturi, în timp ce Rusia încearcă să le ducă la epuizare prin integrarea a trei elemente de luptă într-o strategie coerentă.
Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.
Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.
Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.
Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.
Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.
Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
Merz a declarat că a acceptat oferta Franței de a purta discuții privind cooperarea în domeniul descurajării nucleare.
Un bombardier supersonic Su-34 s-a prăbușit în regiunea Nijni Novgorod din Federația Rusă, a confirmat Ministerul rus al Apărării.
Președintele american Donald Trump a declarat că va lua în considerare deportarea lui Elon Musk în Africa de Sud, țara în care s-a născut și a crescut miliardarul.
Membrii grupării Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) vor începe să depună armele în cadrul unei ceremonii de dezarmare care va avea loc în Kurdistanul irakian în prima parte a acestei luni, după cum a relatat publicația kurdă Rudaw.
Marți, 1 iulie, dronele ucrainene au atacat Uzina Electromecanică Kupol din orașul rusesc Ijevsk, situat la aproximsativ 1.300 de kilometri de Ucraina.
Forțele ucrainene au oprit înaintarea trupelor ruse în regiunea Sumi și încă mai dețin un cap de pod în raionul Glushkovsky din regiunea Kursk. Anunțul a fost făcut, pe 30 iunie, de Statul Major General (SMG) ucrainean, după ce Wall Street Journal (WSJ) a relatat, duminică, că înaintarea rușilor în Sumi a fost posibilă și pentru că pozițiile ucrainene de apărare nu au fost amenajate corespunzător.
Conflictul dintre Rusia și Azerbaidjan s-a adâncit și mai mult după ce anchetatorii din orașul industrial rusesc Ekaterinburg au efectuat săptămâna trecută o serie de raiduri asupra etnicilor azeri suspectați de implicare în crime nerezolvate din trecut, inclusiv crime în serie.
Atlantic Council își consolidează prezența în Europa de Est prin deschiderea unui birou regional la București, pentru a sprijini cooperarea transatlantică în domenii strategice precum securitate, energie și tehnologie.
Într-un moment ce scoate în evidență o contradicție strategică periculoasă pe flancul estic al NATO, Ministerul Apărării Naționale din România a atribuit un contract de 10,1 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) companiei de stat CFR Marfă pentru „transport militar feroviar”. Problema? Infrastructura pe care se vor deplasa aceste transporturi este „jalnică”, după cum a spus la începutul anului generalului american Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa.
Într-o demonstrație clară de forță și determinare, Norvegia își va disloca în Polonia, în această toamnă, cele mai avansate avioane de vânătoare, Lockheed Martin F-35A Lightning II. Misiunea lor este una extrem de precisă si are ca obiectiv să formeze un scut deasupra celui mai important nod logistic pentru ajutorul militar occidental destinat Ucrainei – aeroportul Rzeszow-Jasionka.
Armata ucraineană pare să fi orchestrat unul dintre cele mai complexe și ample atacuri cu rachete de la distanță de până acum, lovind simultan ținte militare în teritoriile ocupate și în mai multe regiuni din interiorul Rusiei. Operațiunea, care a avut loc aseara, nu este doar o simplă răzbunare, ci o demonstrație clară a capacităților în creștere ale Kievului de a proiecta forță adânc în spatele liniilor inamice și de a testat limitele sistemelor de apărare aeriană rusești.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
La Kazan, în inima complexului militar-industrial al Rusiei, imagini recente din satelit dezvăluie o activitate intensă. Kremlinul investește aproximativ un miliard de euro pentru a extinde masiv uzina de aviație care produce și modernizează bombardierele sale strategice Tu-160 „Blackjack” și Tu-22M3 „Backfire”. O nouă hală de producție, cu o suprafață de 19.000 de metri pătrați, echivalentul a trei terenuri de fotbal, este construită pe repede înainte. Pe hârtie, planul este grandios. În realitate, este un pariu disperat.
Armata Statelor Unite ale Americii face un pariu calculat în cursa înarmării hipersonice. În loc să mizeze totul pe arme strategice, mari și extrem de costisitoare, a decis să echipeze legendarul său sistem de artilerie HIMARS cu o rachetă hipersonică mai mică, mai ieftină și mai agilă: Blackbeard Ground Launch (GL).
Serviciile secrete americane au interceptat o conversație telefonică confidențială între doi înalți oficiali iranieni care încercau să înțeleagă de ce atacurile americane asupra instalațiilor nucleare ale Republicii Islamice au fost mai puțin distructive decât se aștepta Teheranul, a relatat The Washington Post duminică, 29 iunie, citând mai multe surse de încredere.
Trupele ruse controlează deja întreaga regiune Lugansk, a declarat în seara zilei de luni (30.06.2025), Leonid Pasechnik, șeful administrației de ocupație a regiunii ucrainene, potrivit agenției de știri ruse Interfax. Kievul nu a comentat afirmațiile sale, iar declarații similare ale părților beligerante nu pot fi verificate independent în condiții de război. Dacă informațiile sunt confirmate, regiunea Lugansk va fi prima regiune ucraineană ocupată complet de Rusia de la invazia sa în țara vecină în 2022, a notat AP.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
La o săptămână după bombardamentul american de weekendu-trecut, iranienii s-au întors la instalația nucleară de la Fordow. Majid Takht-Ravanchi, secretarul ministrului de externe iranian, a declarat pentru BBC că negocierile suplimentare cu SUA ar fi posibile doar dacă Statele Unite se angajează să nu mai comită atacuri similare.
O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.
Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.
Blocul este convins că restricțiile împotriva Federației Ruse în condițiile actuale ar trebui menținute și, dacă este necesar, consolidate.
Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).
La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).
Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
