În aceste condiții, se pune întrebarea dacă, după trei luni de conflict, FRMN mai are capacitatea de a continua la intensitate maximă operațiunile, mai ales în contextul pierderii unor nave de luptă, între care se află chiar nava amiral a acesteia, crucișătorul purtător de rachete Moscova, și a închiderii strâmtorilor de la Marea Neagră, care, cel puțin în mod teoretic, nu permit aducerea de întăriri în regiune.
Analiza următoare își propune să răspundă la această întrebare, pe baza evoluțiilor înregistrate în Regiunea Mării Negre în ultimele trei luni.
Înainte de a trece la subiectul propriu-zis, aș vrea să fac unele aprecieri generale privind locul și rolul jucat de FRMN în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, insistând pe misiunile îndeplinite de aceasta în timpul conflictului cu Ucraina.
FRMN, împreună cu Flotila rusă din Marea Caspică (FRMC), reprezintă componenta navală a Regiunii Militare Sud, care asigură apărarea Federației Ruse pe direcția strategică sud-vest.
În zona de responsabilitate a flotei se află Marea Neagră, Marea Azov și Marea Mediterană.
FRMN dispune de o componentă navală, una terestră și una aeriană. Deși toate cele trei componente participă la operația militară specială din Ucraina, evident că cel mai important aport la ducerea acțiunilor de luptă îl are componenta navală. Între misiunile principale pe care aceasta din urmă le îndeplinește în contextul conflictului din Ucraina se află cea privind executarea loviturilor de pe mare cu rachete de croazieră Kalibr, pentru distrugerea unor obiective de infrastructură și facilități militare de pe teritoriul ucrainean.
Trebuie remarcat faptul că este vorba nu numai despre o misiune primordială, ci și despre una aproape exclusivă, FRMN fiind singura structură din cadrul Forțelor Armate ale Rusiei care a desfășurat activități de acest gen. O singură excepție a fost înregistrată pe 20 martie 2022, când mai multe rachete de croazieră Kalibr au fost lansate asupra Ucrainei din Marea Caspică, de pe platforme purtătoare ale FRMC.
În prezent, FRMN dispune de 17 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, între care: trei fregate Proiect 11356P, șase submarine Proiect 636.3, patru nave mici purtătoare de rachete Proiect 21631 și patru nave de patrulare Proiect 22160. În foarte scurt timp, numărul acestora va fi crescut la 19, urmând ca flotei să i se alăture submarinul Alrosa, care a fost reparat și modernizat la Sevastopol, și prima navă mică purtătoare de rachete Proiect 22800, Tsiklon, aflată în faza finală a testelor în Marea Neagră. În ceea ce privește numărul de platforme operaționale prezente în Marea Neagră, trebuie spus faptul că acesta este de 12 (patru submarine și opt nave de suprafață). Alte cinci platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr (două submarine și trei nave de suprafață) îndeplinesc misiuni în Marea Mediterană.
O precizare importantă se referă la faptul că submarinele pot să lanseze la o salvă șase rachete de croazieră de tip Kalibr (3M14K), cu ajutorul tuburilor lans-torpilă cu calibrul de 533 de milimetri, iar navele de suprafață opt rachete Kalibr (3M14T), cu ajutorul instalațiilor de lansare verticale.
O analiză a misiunilor îndeplinite de FRMN în ultimele trei luni arată faptul că toate tipurile de platforme aflate în Marea Neagră au participat la atacurile executate împotriva Ucrainei. Cele mai folosite dintre acestea au fost totuși fregatele Amiral Makarov și Amiral Essen (Proiect 11356P) și cele patru submarine Proiect 636.3 (Stary Oskol, Veliky Novgorod, Rostov pe Don și Kolpino).
Ca urmare a atacurilor executate de forțele ucrainene, FRMN a pierdut în cele trei luni de conflict crucișătorul Moscova, nava mare de desant Saratov, mai multe vedete rapide de patrulare de tip Raptor, precum și un număr neprecizat de ambarcațiuni mici (vedete de desant și altele). Se presupune că nava amiral a FRMN, crucișătorul purtător de rachete Moscova, a fost lovită în apropierea Insulei Șerpilor de două rachete ale unui complex de coastă Neptun, în timp ce nava mare de desant Saratov a fost distrusă în portul Berdiansk de la Marea Azov de o rachetă a complexului tactic Tochka. Navele de mici dimensiuni ale FRMN au fost distruse de drone Bayraktar TB2, tot în apropierea Insulei Șerpilor.
Este posibil ca, alte două nave mari de desant ale FRMN, între care se află nava Cezar Kunikov, să fi fost avariate în același incident de la Berdiansk, unde a fost pierdută nava Saratov. Acestea însă au reușit să iasă pe mare și nu se cunoaște nimic despre daunele provocate.
Trebuie adăugat faptul că nu s-au confirmat informațiile anunțate de partea ucraineană, care a susținut că și alte nave rusești au fost lovite în Marea Neagră și au suferit incendii puternice la bord. Este vorba în primul rând despre fregata Amiral Makarov (Proiect 11356P) și despre nava de patrulare Vasily Bykov (Proiect 22160). Cele două fregate rusești din Marea Neagră, Amiral Makarov și Amiral Essen, au fost semnalate în aceste zile pe mare, în apropiere de Sevastopol, de unde au lansat rachete Kalibr asupra teritoriului Ucrainei. Mai mult, se pare că reprezentanții ruși au stabilit că fregata Amiral Makarov va deveni nava amiral a FRMN, urmând să ia locul crucișătorului Moscova. De asemenea, nava de patrulare Vasily Bykov a fost fotografiată la intrarea în Sevastopol, la scurt timp după ce reprezentanții ucraineni anunțaseră că acesta “a fost lovită și arde în Marea Neagră”.
În ceea ce privește impactul pierderilor suferite asupra capacității de luptă a FRMN, se poate afirma că acesta este minim. Ba chiar, în ceea ce privește misiunea primordială a FRMN în cadrul conflictului din Ucraina, acesta este nul, ținând cont de faptul că niciuna dintre navele pierdute nu erau dotate cu rachete Kalibr.
Evident, că pierderea crucișătorului Moscova este una importantă, dar din alte puncte de vedere. În primul rând, distrugerea acesteia a reprezentat o lovitură de imagine, speculată de partea ucraineană, pentru a mai acorda trupelor proprii o gură de oxigen și a arăta că Rusia poate fi învinsă. De asemenea, crucișătorul dispunea de importante capabilități de apărare antiaeriană, fiind dotat cu complexul de rachete S-300 Fort. Acesta putea să asigure inclusiv o apărare antiaeriană zonală pentru grupările navale sau pentru facilitățile FRMN. Crucișătorul Moscova era o piesă grea și pentru lupta navală, fiind singura navă de rang I rămasă în dotarea FRMN.
Cu toate acestea, cel puțin în cadrul operațiunii militare speciale din Ucraina, FRMN nu va fi implicată în lupte navale, deoarece, practic, armata ucraineană, nu mai dispune de flotă. Puținele nave și vedete de luptă de care partea ucraineană mai dispunea după anul 2014, când Rusia a confiscat majoritatea navelor aparținând Forțelor Navale ale Ucrainei, împreună cu Peninsula Crimeea, au fost distruse sau capturate de forțele rusești.
Ca o concluzie intermediară, se poate aprecia că FRMN nu a fost afectată în mod semnificativ, în ceea ce privește capacitatea de luptă, ca urmare a pierderilor înregistrate în Marea Neagră.
În baza Convenției de la Montreux din anul 1936, la scurt timp de la declanșarea operației militare a Rusiei în Ucraina, Turcia a închis Strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru toate navele de luptă.
Deși multă lume s-a așteptat ca această măsură să afecteze partea rusă în ceea ce privește capacitatea de a susține pe termen lung un conflict în zona Mării Negre fără a deplasa nave sau submarine prin strâmtori, se pare că acest lucru nu s-a întâmplat.
Și ca să încep, oarecum în mod neuzual, cu o concluzie, aș vrea să menționez faptul că pe termen scurt și mediu, capacitatea de luptă a FRMN nu va fi afectată deloc de închiderea strâmtorilor turcești, în timp ce pe termen lung efectele vor fi minime.
Am să încerc în continuare să explic și de ce.
Acțiunile de luptă desfășurate în ultimele trei luni arată faptul că Rusia dispune în Marea Neagră de un număr mai mult decât necesar de platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, care s-au dovedit a fi esențiale în conflictul cu Ucraina. Până în prezent, Rusia a lansat asupra teritoriului Ucrainei peste 2.000 de rachete de croazieră cu bazare terestră, aeriană și navală. Între acestea s-au aflat în mod cert câteva sute de rachete de croazieră de tip Kalibr. Media zilnică de rachete Kalibr lansate a fost undeva la 4-5 rachete de acest tip.
Cele 12 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr ale FRMN aflate în prezent în Marea Neagră, care în scurt timp vor deveni 14, permit susținerea și îndeplinirea cu ușurință a unei misiuni de acest tip, pe termen lung.
În plus, în cazul în care va fi nevoie, Rusia poate readuce în Marea Neagră și cele cinci platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr aflate în prezent în Marea Mediterană, care pot fi înlocuite cu nave de luptă de la alte flote. Trebuie precizat că prevederile Convenției de la Montreux permit revenirea la bazele de dislocare permanentă a navelor aflate în afara Mării Negre la momentul declanșării ostilităților.
Mai mult, în Marea Neagră pot fi aduse, pe Canalul Volga-Don, trei din cele patru platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr din dotarea FRMC. Este vorba despre navele mici purtătoare de rachete Grad Svijazhsk, Veliky Ustiug și Uglici. Evident că acestea, alături de fregata Daghestan, pot să lanseze rachete de croazieră Kalibr asupra teritoriului Ucrainei chiar și din Marea Caspică, așa cum au mai făcut-o deja. Având în vedere bătaia rachetelor 3M14 de aproximativ 1.500 de kilometri, acestea pot lovi ținte terestre cel puțin din partea de sud-est a Ucrainei, unde se duc luptele principale în acest moment.
Ba chiar, Rusia poate produce noi platforme purtătoare de rachete de croazieră de tip Kalibr la Șantierul Naval din Zelenodolsk, sprijinit în ultimul timp de Șantierele Navale din Peninsula Crimeea (Kerci și Feodosia). Cu excepția submarinelor și a fregatelor, toate celelalte platforme ale FRMN au fost produse în zonă și aduse pe ape interne în Marea Neagră, având un deplasament mic, ce permite acest lucru.
În ultimele zile, o serie de informații provenite de la FRMC demonstrează faptul că Rusia nu are probleme cu platformele purtătoare de rachete de croazieră Kalibr din zona Mării Negre, cauzate sau nu de închiderea strâmtorilor turcești. Acestea se referă la faptul că, nava mică purtătoare de rachete Uglici se pregătește ca, alături de o vedetă antidiversiune, să înceapă un marș de două săptămâni, pe apele interne, către Flota din Marea Baltică, în vederea participării la parada militară navală organizată cu ocazia Zilei Forțelor Navale.
Ținând cont de faptul că nava mică purtătoare de rachete Uglici dispune de rachete de croazieră Kalibr, înseamnă că, prin acceptarea plecării acesteia din regiune, reprezentanții militari ruși apreciază că nu se pune în pericol desfășurarea acțiunilor de luptă din Ucraina.
Aceste informații atrag atenția și asupra unui alt aspect, care nu a fost luat în calcul până acum de experții militari străini, care analizează situația din jurul Ucrainei. Este vorba despre faptul că închiderea Strâmtorilor Bosfor și Dardanele pentru navele militare, nu înseamnă în niciun caz blocarea canalelor de sprijin ale Rusiei pentru FRMN. Partea rusă poate folosi apele interne pentru a aduce în sprijinul trupelor din Regiunea Mării Negre nave de luptă dotate cu rachete de croazieră de tip Kalibr de la Flota din Marea Baltică și chiar de la Flota de Nord.
Astfel, trebuie spus că Rusia a mai trimis din Marea Caspică în Marea Baltică, pe apele interne, nave mici purtătoare de rachete. De asemenea, în anii trecuți, nava de patrulare Vasily Bykov a FRMN, aflată în Marea Baltică, s-a deplasat la Flota de Nord pe apele interne. Acest lucru înseamnă că, în caz de necesitate, pot fi aduse nave de luptă și în sens invers, adică de la Flota din Marea Baltică și de la Flota de Nord în Marea Neagră.
Evident că acest lucru nu se poate întâmpla pentru navele de mari dimensiuni, de la fregată în sus. Însă, cel puțin în anii următori, Rusia nu are nevoie să facă acest lucru.
În concluzie, se poate afirma să închiderea Strâmtorilor Bosfor și Dardanele pentru navele de luptă nu afectează capacitatea de luptă a FRMN în timpul conflictului din Ucraina.
De asemenea, ca o concluzie generală, trebuie spus că Rusia dispune de navele necesare în Marea Neagră pentru lovirea permanentă a teritoriului Ucrainei. Singura constrângere în această privință s-ar putea referi la asigurarea necesarului de rachete de croazieră Kalibr. Până în prezent, aceasta s-a produs la un nivel optim, cu toate că mulți analiști occidentali se așteptau ca rachetele rusești să se epuizeze după o lună sau două de conflict. Vicepremierul rus, Yuri Borisov, responsabil pentru Complexul Militar Industrial, a dat asigurări că întreprinderile rusești au capacitatea de a produce rachete de acest tip într-un ritm care să permită susținerea pe termen lung a conflictului din Ucraina. Acest lucru rămâne însă de văzut.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
New Strategy Center lansează joi, 1 septembrie, volumul Viitorul război și apărarea Europei, scris de reputații experți americani în securitate și relații internaționale, Generalul (rez.) John R. Allen și Generalul-locotenent (rez.) Ben Hodges, precum și de profesorul britanic Julian Lindley-French.
New Strategy Center organizează, în perioada 2-3 septembrie, a șasea ediție a conferinței internaționale Black Sea and Balkans Security Forum, în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
Ideea privind constituirea unui sistem unificat de apărare antiaeriană pentru zona baltică - în special, a fost lansată, ieri, de cancelarul german Olaf Scholz, în cadrul vizitei din Cehia.
În pofida faptului că se încearcă recuperarea anilor în care Armata a fost subfinanțată și achiziționarea cât mai rapidă a unor sisteme de ultimă generație precum Patriot, HIMARS sau de generația a IV-a cum e cazul avioanelor de luptă, se trece cu vederea importanța infrastructurii fără de care această tehnică nu poate fi utilizată. Același lucru e valabil și cu soldații aliați care sunt dislocați în țara noastră cu tehnica din dotare.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 26 august 2022, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Generalul (r.) Mircea Mîndrescu consideră că România ar fi trebuit să dezvolte un sistem de tup A2AD și să devină un arici la Marea Neagră, încă din 2014 de cât Federația Rusă a anexat ilegal Crimeea și a dezvoltat un asemenea sistem.
Într-un interviu acordat cotidianului Rzeczpospolita, ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat miercuri că "războiul de dincolo de granița estică a Poloniei a arătat tuturor cât de importanți sunt cetățenii obișnuiți, pregătiți pentru armată, pentru apărarea unei țări'', iar Varşovia intenţionează să aloce circa 120 de miliarde de euro până în 2035 pentru programul de modernizare şi extindere a armatei, adoptat anul trecut.
Forțele Aeriene ucrainene au informat că duminică, 21 august, o subunitate de apărare antiaeriană din cadrul Comandamentului Aerian „Centru” a distrus o dronă rusească de recunoaștere, pe direcția sud-est. Pentru a distruge ținta, militarii ucraineni au folosit sistemul de apărare antiaeriană 9K37M1 „Buk-M1”.
Generalul (r.) Mircea Mîndrescu consideră că Federația Rusă nu va face vreun gest necugetat prin atacarea unui stat membru NATO, în ciuda amenințărilor Moscovei, inclusiv împotriva statelor baltice.
Relațiile egipteano-americane sunt amenințate cu un regres, după o îmbunătățire în perioada recentă reprezentată de întâlnirea dintre președintele Abdel Fattah El-Sisi și Joe Biden în marja summit-ului Jeddah din Arabia Saudită (16 iulie), urmată de un apel telefonic în care Biden a mulțumit Egiptului pentru rolul său în medierea ce a condus la acordul de încetare a focului în urma agresiunii israeliene asupra Fâșiei Gaza, la începutul acestei luni.
În prezent, Turcia desfășoară o campanie limitată de lovire a milițiilor kurde din Siria, dar escaladarea fricțiunilor poate conduce ușor către o operație de amploare care va complica relațiile dintre Ankara și Moscova și ar putea împinge milițiile kurde să se apropie de Damasc și să pună capăt alianței lor cu SUA.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 19 august 2022, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
La o simplă privire asupra evoluției luptelor din Ucraina se poate spune că războiul a rămas blocat de luni bune într-o fază în care preocuparea principală a ambelor părți, dar în special a Rusiei, este utilizarea intensivă și diversificată a sistemelor de artilerie și rachete. În ultimele zile, însă, au apărut tot mai multe indicii că armata rusă va face o schimbare majoră în concepția de desfășurare a operațiilor militare, cel puțin în estul Ucrainei.
În Fâșia Gaza, controlată de gruparea teroristă palestineană Hamas, activează și Jihadul Islamic, cealaltă grupare teroristă importantă din Gaza, care s-a aflat în această lună în centrul unor confruntări de amploare cu forțele armate israeliene (IDF), după ce Jihadul Islamic a lansat din Gaza spre Israel peste 1.000 de rachete.
Un contingent de aproximativ treizeci de militari germani a sosit în Bosnia și Herțegovina pe 16 august, ca parte a misiunii de menținere a păcii a Uniunii Europene în agitatul stat balcanic, mișcare care a fost imediat criticată de ambasada Rusiei.
Războiul din Ucraina stagnează de câteva luni în faza actuală în care cele mai importante tipuri de arme implicate sunt sistemele de artilerie și rachete, responsabile pentru majoritatea pierderilor suferite de ambele părți.
Franța încearcă să construiască o nouă strategie în regiunea Sahel din Africa de Vest, alegându-și ca bază Nigerul, pentru a preveni extinderea terorismului și a înfrunta influența rusă, încercând astfel să evite "greșelile" pe care le-a făcut în Mali.
După ocuparea şi anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, Federația Rusă a transformat acest loc, când o zonă turistică destul de frecventată, într-o bază militară, adăugând la portul principal al Flotei Mării Negre din Sevastopol, o rețea de baze aeriene şi multe sisteme de de apărare aeriană și apărare costieră.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 12 august 2022, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Fostul șef al Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse din perioada 2004-2008, general de armată Yuri Baluyevsky, apreciază că dronele comerciale simple de tip quadrocopter de producție chinezească au făcut o adevărată revoluție în întrebuințarea artileriei tradiționale.
China şi-a retras o promisiune de a nu trimite trupe sau personal administrativ în Taiwan după ce va lua insula înapoi, arată un document oficial publicat miercuri, citat de Reuters, care semnalează totodată decizia preşedintelui Xi Jinping de a acorda mai puţină autonomie decât a sugerat anterior.
Ca urmare a vizitei efectuate în Taiwan de Nancy Pelosi, speakerul Camerei Reprezentanților și al treilea om în statul american, China a demarat exerciții militare de amploare în jurul insulei pe care o revendică.
Pe fondul tensiunii în creștere cu Rusia, miniștrii apărării din Suedia, Norvegia și Danemarca au convenit luni să consolideze cooperarea comună în domeniul apărării.
Polonezii au efectuat o analiză a capcităților de luptă a forțelor armate române în contextul agresiunii ruse din Ucraina și în contextul în care România va aloca 2.5% din PIB pentru Apărare.
Taiwanul va organiza exerciţii militare cu muniţie reală săptămâna aceasta, simulând apărarea insulei împotriva unei invazii chineze, au anunţat luni responsabili locali, citaţi de France Presse, în timp ce Beijingul efectuează noi exerciţii în jurul insulei.
Pe 11 iulie, serviciile de informații americane au avertizat că Teheranul se pregătește să trimită sute de drone la Moscova, în timp ce surse diplomatice de la Washington au declarat că Iranul a oferit drone Shahed-191 și Shahed-129 unei delegații ruse care a vizitat recent capitala iraniană. Americanii au susținut că imaginile din satelit au confirmat vizita unei delegații a Kremlinului la baza aeriană Kashan de cel puțin două ori în luna iunie.
După ce SUA și Marea Britanie au anunțat în 2020 - 2021, cum vor arăta forțele lor armate în anii 2030, Franța a prezentat și ea direcțiile de modernizare ale armatei sale.
Analistul militar Ion Petrescu a salutat dislocarea de trupe aliate pe teritoriul României, arătând că indiferent de retorica de la Moscova, întotdeauna forțele ruse au evitat un contact direct cu trupele americane.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 05 august 2022, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
În tentativele de justificare a ruperii Ucrainei de către agresorul rus, se încearcă dinspre partea pro-rusă implementarea falsă a ideii că Donbasul ocupat are dreptul la autodeterminare pe modelul Taiwanului. Situațiile însă sunt total diferite și necesită câteva clarificări.
Vasile Dîncu a discutat despre posibilitatea ca România să achiziționeze sistemul israelian Iron Dome, subiect care a ținut capul de afiș al presei în ultimele zile.
Importanța Insulei Șerpilor a fost prezentată la Washington D.C. în cadrul CEPA Forum, eveniment ce a avut loc în capitala SUA. S-a discutat inclusiv despre riscurile de securitate pe care le-ar putea aduce un nou control rus asupra acestui mic obiectiv deosebit de important din punct de vedere strategic.
Se pare că decizia lui Putin de a modifica prin forță granițele a fost picătura care a umplut paharul răbdării chiar și pentru ultimii aliați importanți ai Kremlinului.
Astăzi a fost ultima zi de votare în cadrul așa-zisului referendum organizat de autoritățile de ocupație ruse în regiunile ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson pentru aderarea la Rusia.
Bulgaria încearcă remedierea problemelor pe care le are cu MiG-29 prin achiziția unor motoare și componente care să prelungească perioada de viață a avioanelor cu încă 350 de ore. Vecinii noștri de la sud de Dunăre sunt însă în plin proces pentru formarea piloților de F-16 Fighting Falcon.
Kremlinul a anunţat marţi că nu exclude posibilitatea unui sabotaj drept cauză a avarierii reţelei de conducte construite de Rusia în Marea Baltică în cadrul proiectului energetic Nord Stream 2, informează Agerpres care citează Reuters.
Activiştii mişcării "Partidul morţilor" - axată pe acţiuni de protest prin manifestări artistice - au lăsat marţi un mesaj scris pe o foaie ruptă dintr-un caiet de elev la mormântul părinţilor preşedintelui rus Vladimir Putin de la cimitirul Serafimovskoie din Sankt-Petersburg - Maria Ivanovna şi Vladimir Spiridinovici Putin, relatează Agerpres, care citează publicaţia ucraineană Focus și media ruse.
Șeful Bisericii Ortodoxe Ruse nu lăsă nicio zi fără să le mai acorde enoriașilor săi câte o povață folositoare pe câmpul de luptă.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a criticat încă o dată puternic Grecia pentru modul în care gestionează situaţia refugiaţilor în Marea Mediterană, potrivit Agerpres, care citează DPA. Totodată, președintele turc a făcut referiri și la militarizarea insulelor grecești din Marea Egee, în pofida unui acord care interzice acest lucru.
Zecile de mii de ruși care fug de mobilizare ar putea genera o situație potențial periculoasă în țările de destinație.
Pentru tinerii ucraineni pasionați de tehnică, realizarea de drone de recunoaștere sau înarmate, în subsolul unei case de lângă linia frontului Donbas este un exemplu cât se poate de concret al războiului de gherilă de „generație nouă ”.
În Statele Unite, doar președintele poate dispune lansarea rachetelor nucleare. Ordinul acestuia trebuie confirmat de secretarul Apărării, apoi sunt contactați șefii de stat major, care apoi emite ordinul Centrului Național de Comandă Militară și sediului Comandamentului Strategic al SUA de a lansa rachetele nucleare.
Rusia ar avea în vedere crearea unui nou district în cadrul Federaţiei Ruse prin unificarea teritoriilor ocupate (până la ora actuală) în Ucraina şi pe care l-ar putea numi 'Districtul Crimeea', relatează agenţia de presă ucraineană Unian, citând publicaţia rusă Vedomosti, potrivit agenției Agerpres.
New Strategy Center, în parteneriat cu think tank-ul american Center for European Policy Analysis (CEPA), a prezentat marți, 27 septembrie, studiul „The Strategic Importance of Snake Island”, în cadrul CEPA Forum, ce are loc în Washington, D.C., SUA, în perioada 27-29 septembrie. Este primul studiu realizat de un think tank român și unul american, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie a.c., pe o temă de interes vital pentru Ucraina, România și NATO, pentru libertatea de navigație în Marea Neagră și la gurile Dunării și pentru securitatea energetică a regiunii.
Unitatea specială "KRAKEN" din cadrul Forţele pentru Operaţii Speciale ale armatei ucrainene a publicat un material video de nouă minute din timpul misiunii de eliberare a orașului Balaklia din regiunea Harkov, desfasurată la 6 septembrie 2022.
Armata de Eliberare a Poporului a prezentat un scurt material video în care se poate observa cum un avion de luptă de tip J-15 zboară la joasă altitudine deasupra unui distrugător american.
Serviciul Ucrainean de Securitate (SBU) a anunţat azi, 27 septembrie 2022, că a reţinut în Odesa un agent rus care culegea informaţii din teritoriu, utile pentru efectuarea unor viitoare atacuri cu drone kamikaze asupra poziţiilor armatei ucrainene.
Forțele Aeriene ale SUA au acordat, săptămâna trecută, un contract în valoare de 985 de milioane de dolari companiei Raytheon Technologies pentru dezvoltarea și testarea unor rachete de croazieră hipersonice. Prin acordarea acestui contract, U.S. Air Force intenţionează să treacă programul Hypersonic Attack Cruise Missile (HACM) din faza de proiect pilot în etapa de dezvoltare şi testare. De asemenea, îşi propune să reducă şi numărul companiilor angajate în dezvoltarea de arme hipersonice, de la trei la una.
La aproape patru luni de zile de la anunţul că lucrează la dezvoltarea unei noi generaţii de tancuri, compania General Dynamics a precizat ieri, într-un scurt mesaj postat pe contul său de Twitter, că AbramsX - o versiune nouă şi complet modernizată a legendarului tanc M1 Abrams - va fi prezentată pentru prima dată la expoziția de apărare AUSA care are loc luna viitoare din Washington DC.
Forțele Armate Ucrainene au distrus o altă stație radar de război electronic R-330ZH Zhitel a forţelor ruse de ocupaţie - mai multe imagini şi materiale video au fost publicate pe reţele de socializare.
Armata SUA a actualizat, la 19 septembrie 2022, cerințele pentru programul CCMS-H, al cărui nume înseamnă "Close Combat Missile System-Heavy". Prin derularea acestui program militar, armata SUA dorește să dezvolte o nouă rachetă antitanc, care, din punct de vedere al specificaţiilor tehnice, ar trebuie să fie superioară tuturor modelelor existente, în special sistemului de rachete antitanc Javelin.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a afirmat marţi că Rusia are dreptul de a se apăra cu arme nucleare dacă este împinsă dincolo de limitele sale şi a precizat că aceasta ''cu siguranţă nu este o cacealma'', transmite Reuters.
Aflat în vizită în Taiwan, fostul secretar de stat american Mike Pompeo a declarat marţi că epoca "cooperării orbeşti" cu Beijingul a apus şi că ambiţiile din ce în ce mai manifeste ale Chinei în regiune au apropiat naţiunile care împărtăşesc aceleaşi valori, informează AFP.
Serbia și Rusia au semnat un acord pentru a desfășura consultări reciproce asupra dosarelor de politică externă, în plină invazie rusă a Ucrainei.
Informația care în ultimele luni a circulat mai mult ca o opinie a analiștilor, a fost confirmată. Pentru prima dată, Turcia a anunțat oficial posibila achiziție de avioane de luptă Eurofighter Typhoon în cazul în care Statele Unite nu reușesc să asigure vânzarea aeronavelor F-16 Fighting Falcon.
Republica Moldova este pregătită să facă o plată către Gazprom pentru livrările de gaz pentru această lună, pentru a reduce temerile potrivit cărora concernul rus ar putea reduce sau tăia livrările de la 1 octombrie, a anunţat luni vicepremierul moldovean Andrei Spînu, transmite Reuters.
Avioane ruseşti s-au apropiat de două ori de spaţiul aerian al Bulgariei, în lunile februarie şi martie, când a început agresiunea militară a Rusiei în Ucraina.
Datele sunt bazate doar pe echipamente și vehicule a căror pierdere a fost confirmată vizual.
Duminică, agenția oficială turcă Anatolia a relatat că drone militare turcești au monitorizat transferul Greciei de vehicule blindate către insulele demilitarizate din Marea Egee.
Moldova nu se mai poate baza doar pe statutul său de țară neutră și trebuie să-și intensifice capacitățile militare defensive, a declarat luni un consilier de securitate al președintelui pro-occidental Maia Sandu.
Un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene a vorbit despre aruncarea în luptă de către ocupanții ruși a dronelor iraniene, sesizând că momentul a culminat cu încetarea lansărilor rachetelor de croazieră către teritoriul Ucrainei.
Mobilizarea parțială anunțată miercuri în Rusia este o altă provocare logistică pentru forțele armate.
