În aceste condiții, se pune întrebarea dacă, după trei luni de conflict, FRMN mai are capacitatea de a continua la intensitate maximă operațiunile, mai ales în contextul pierderii unor nave de luptă, între care se află chiar nava amiral a acesteia, crucișătorul purtător de rachete Moscova, și a închiderii strâmtorilor de la Marea Neagră, care, cel puțin în mod teoretic, nu permit aducerea de întăriri în regiune.
Analiza următoare își propune să răspundă la această întrebare, pe baza evoluțiilor înregistrate în Regiunea Mării Negre în ultimele trei luni.
Înainte de a trece la subiectul propriu-zis, aș vrea să fac unele aprecieri generale privind locul și rolul jucat de FRMN în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, insistând pe misiunile îndeplinite de aceasta în timpul conflictului cu Ucraina.
FRMN, împreună cu Flotila rusă din Marea Caspică (FRMC), reprezintă componenta navală a Regiunii Militare Sud, care asigură apărarea Federației Ruse pe direcția strategică sud-vest.
În zona de responsabilitate a flotei se află Marea Neagră, Marea Azov și Marea Mediterană.
FRMN dispune de o componentă navală, una terestră și una aeriană. Deși toate cele trei componente participă la operația militară specială din Ucraina, evident că cel mai important aport la ducerea acțiunilor de luptă îl are componenta navală. Între misiunile principale pe care aceasta din urmă le îndeplinește în contextul conflictului din Ucraina se află cea privind executarea loviturilor de pe mare cu rachete de croazieră Kalibr, pentru distrugerea unor obiective de infrastructură și facilități militare de pe teritoriul ucrainean.
Trebuie remarcat faptul că este vorba nu numai despre o misiune primordială, ci și despre una aproape exclusivă, FRMN fiind singura structură din cadrul Forțelor Armate ale Rusiei care a desfășurat activități de acest gen. O singură excepție a fost înregistrată pe 20 martie 2022, când mai multe rachete de croazieră Kalibr au fost lansate asupra Ucrainei din Marea Caspică, de pe platforme purtătoare ale FRMC.
În prezent, FRMN dispune de 17 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, între care: trei fregate Proiect 11356P, șase submarine Proiect 636.3, patru nave mici purtătoare de rachete Proiect 21631 și patru nave de patrulare Proiect 22160. În foarte scurt timp, numărul acestora va fi crescut la 19, urmând ca flotei să i se alăture submarinul Alrosa, care a fost reparat și modernizat la Sevastopol, și prima navă mică purtătoare de rachete Proiect 22800, Tsiklon, aflată în faza finală a testelor în Marea Neagră. În ceea ce privește numărul de platforme operaționale prezente în Marea Neagră, trebuie spus faptul că acesta este de 12 (patru submarine și opt nave de suprafață). Alte cinci platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr (două submarine și trei nave de suprafață) îndeplinesc misiuni în Marea Mediterană.
O precizare importantă se referă la faptul că submarinele pot să lanseze la o salvă șase rachete de croazieră de tip Kalibr (3M14K), cu ajutorul tuburilor lans-torpilă cu calibrul de 533 de milimetri, iar navele de suprafață opt rachete Kalibr (3M14T), cu ajutorul instalațiilor de lansare verticale.
O analiză a misiunilor îndeplinite de FRMN în ultimele trei luni arată faptul că toate tipurile de platforme aflate în Marea Neagră au participat la atacurile executate împotriva Ucrainei. Cele mai folosite dintre acestea au fost totuși fregatele Amiral Makarov și Amiral Essen (Proiect 11356P) și cele patru submarine Proiect 636.3 (Stary Oskol, Veliky Novgorod, Rostov pe Don și Kolpino).
Ca urmare a atacurilor executate de forțele ucrainene, FRMN a pierdut în cele trei luni de conflict crucișătorul Moscova, nava mare de desant Saratov, mai multe vedete rapide de patrulare de tip Raptor, precum și un număr neprecizat de ambarcațiuni mici (vedete de desant și altele). Se presupune că nava amiral a FRMN, crucișătorul purtător de rachete Moscova, a fost lovită în apropierea Insulei Șerpilor de două rachete ale unui complex de coastă Neptun, în timp ce nava mare de desant Saratov a fost distrusă în portul Berdiansk de la Marea Azov de o rachetă a complexului tactic Tochka. Navele de mici dimensiuni ale FRMN au fost distruse de drone Bayraktar TB2, tot în apropierea Insulei Șerpilor.
Este posibil ca, alte două nave mari de desant ale FRMN, între care se află nava Cezar Kunikov, să fi fost avariate în același incident de la Berdiansk, unde a fost pierdută nava Saratov. Acestea însă au reușit să iasă pe mare și nu se cunoaște nimic despre daunele provocate.
Trebuie adăugat faptul că nu s-au confirmat informațiile anunțate de partea ucraineană, care a susținut că și alte nave rusești au fost lovite în Marea Neagră și au suferit incendii puternice la bord. Este vorba în primul rând despre fregata Amiral Makarov (Proiect 11356P) și despre nava de patrulare Vasily Bykov (Proiect 22160). Cele două fregate rusești din Marea Neagră, Amiral Makarov și Amiral Essen, au fost semnalate în aceste zile pe mare, în apropiere de Sevastopol, de unde au lansat rachete Kalibr asupra teritoriului Ucrainei. Mai mult, se pare că reprezentanții ruși au stabilit că fregata Amiral Makarov va deveni nava amiral a FRMN, urmând să ia locul crucișătorului Moscova. De asemenea, nava de patrulare Vasily Bykov a fost fotografiată la intrarea în Sevastopol, la scurt timp după ce reprezentanții ucraineni anunțaseră că acesta “a fost lovită și arde în Marea Neagră”.
În ceea ce privește impactul pierderilor suferite asupra capacității de luptă a FRMN, se poate afirma că acesta este minim. Ba chiar, în ceea ce privește misiunea primordială a FRMN în cadrul conflictului din Ucraina, acesta este nul, ținând cont de faptul că niciuna dintre navele pierdute nu erau dotate cu rachete Kalibr.
Evident, că pierderea crucișătorului Moscova este una importantă, dar din alte puncte de vedere. În primul rând, distrugerea acesteia a reprezentat o lovitură de imagine, speculată de partea ucraineană, pentru a mai acorda trupelor proprii o gură de oxigen și a arăta că Rusia poate fi învinsă. De asemenea, crucișătorul dispunea de importante capabilități de apărare antiaeriană, fiind dotat cu complexul de rachete S-300 Fort. Acesta putea să asigure inclusiv o apărare antiaeriană zonală pentru grupările navale sau pentru facilitățile FRMN. Crucișătorul Moscova era o piesă grea și pentru lupta navală, fiind singura navă de rang I rămasă în dotarea FRMN.
Cu toate acestea, cel puțin în cadrul operațiunii militare speciale din Ucraina, FRMN nu va fi implicată în lupte navale, deoarece, practic, armata ucraineană, nu mai dispune de flotă. Puținele nave și vedete de luptă de care partea ucraineană mai dispunea după anul 2014, când Rusia a confiscat majoritatea navelor aparținând Forțelor Navale ale Ucrainei, împreună cu Peninsula Crimeea, au fost distruse sau capturate de forțele rusești.
Ca o concluzie intermediară, se poate aprecia că FRMN nu a fost afectată în mod semnificativ, în ceea ce privește capacitatea de luptă, ca urmare a pierderilor înregistrate în Marea Neagră.
În baza Convenției de la Montreux din anul 1936, la scurt timp de la declanșarea operației militare a Rusiei în Ucraina, Turcia a închis Strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru toate navele de luptă.
Deși multă lume s-a așteptat ca această măsură să afecteze partea rusă în ceea ce privește capacitatea de a susține pe termen lung un conflict în zona Mării Negre fără a deplasa nave sau submarine prin strâmtori, se pare că acest lucru nu s-a întâmplat.
Și ca să încep, oarecum în mod neuzual, cu o concluzie, aș vrea să menționez faptul că pe termen scurt și mediu, capacitatea de luptă a FRMN nu va fi afectată deloc de închiderea strâmtorilor turcești, în timp ce pe termen lung efectele vor fi minime.
Am să încerc în continuare să explic și de ce.
Acțiunile de luptă desfășurate în ultimele trei luni arată faptul că Rusia dispune în Marea Neagră de un număr mai mult decât necesar de platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, care s-au dovedit a fi esențiale în conflictul cu Ucraina. Până în prezent, Rusia a lansat asupra teritoriului Ucrainei peste 2.000 de rachete de croazieră cu bazare terestră, aeriană și navală. Între acestea s-au aflat în mod cert câteva sute de rachete de croazieră de tip Kalibr. Media zilnică de rachete Kalibr lansate a fost undeva la 4-5 rachete de acest tip.
Cele 12 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr ale FRMN aflate în prezent în Marea Neagră, care în scurt timp vor deveni 14, permit susținerea și îndeplinirea cu ușurință a unei misiuni de acest tip, pe termen lung.
În plus, în cazul în care va fi nevoie, Rusia poate readuce în Marea Neagră și cele cinci platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr aflate în prezent în Marea Mediterană, care pot fi înlocuite cu nave de luptă de la alte flote. Trebuie precizat că prevederile Convenției de la Montreux permit revenirea la bazele de dislocare permanentă a navelor aflate în afara Mării Negre la momentul declanșării ostilităților.
Mai mult, în Marea Neagră pot fi aduse, pe Canalul Volga-Don, trei din cele patru platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr din dotarea FRMC. Este vorba despre navele mici purtătoare de rachete Grad Svijazhsk, Veliky Ustiug și Uglici. Evident că acestea, alături de fregata Daghestan, pot să lanseze rachete de croazieră Kalibr asupra teritoriului Ucrainei chiar și din Marea Caspică, așa cum au mai făcut-o deja. Având în vedere bătaia rachetelor 3M14 de aproximativ 1.500 de kilometri, acestea pot lovi ținte terestre cel puțin din partea de sud-est a Ucrainei, unde se duc luptele principale în acest moment.
Ba chiar, Rusia poate produce noi platforme purtătoare de rachete de croazieră de tip Kalibr la Șantierul Naval din Zelenodolsk, sprijinit în ultimul timp de Șantierele Navale din Peninsula Crimeea (Kerci și Feodosia). Cu excepția submarinelor și a fregatelor, toate celelalte platforme ale FRMN au fost produse în zonă și aduse pe ape interne în Marea Neagră, având un deplasament mic, ce permite acest lucru.
În ultimele zile, o serie de informații provenite de la FRMC demonstrează faptul că Rusia nu are probleme cu platformele purtătoare de rachete de croazieră Kalibr din zona Mării Negre, cauzate sau nu de închiderea strâmtorilor turcești. Acestea se referă la faptul că, nava mică purtătoare de rachete Uglici se pregătește ca, alături de o vedetă antidiversiune, să înceapă un marș de două săptămâni, pe apele interne, către Flota din Marea Baltică, în vederea participării la parada militară navală organizată cu ocazia Zilei Forțelor Navale.
Ținând cont de faptul că nava mică purtătoare de rachete Uglici dispune de rachete de croazieră Kalibr, înseamnă că, prin acceptarea plecării acesteia din regiune, reprezentanții militari ruși apreciază că nu se pune în pericol desfășurarea acțiunilor de luptă din Ucraina.
Aceste informații atrag atenția și asupra unui alt aspect, care nu a fost luat în calcul până acum de experții militari străini, care analizează situația din jurul Ucrainei. Este vorba despre faptul că închiderea Strâmtorilor Bosfor și Dardanele pentru navele militare, nu înseamnă în niciun caz blocarea canalelor de sprijin ale Rusiei pentru FRMN. Partea rusă poate folosi apele interne pentru a aduce în sprijinul trupelor din Regiunea Mării Negre nave de luptă dotate cu rachete de croazieră de tip Kalibr de la Flota din Marea Baltică și chiar de la Flota de Nord.
Astfel, trebuie spus că Rusia a mai trimis din Marea Caspică în Marea Baltică, pe apele interne, nave mici purtătoare de rachete. De asemenea, în anii trecuți, nava de patrulare Vasily Bykov a FRMN, aflată în Marea Baltică, s-a deplasat la Flota de Nord pe apele interne. Acest lucru înseamnă că, în caz de necesitate, pot fi aduse nave de luptă și în sens invers, adică de la Flota din Marea Baltică și de la Flota de Nord în Marea Neagră.
Evident că acest lucru nu se poate întâmpla pentru navele de mari dimensiuni, de la fregată în sus. Însă, cel puțin în anii următori, Rusia nu are nevoie să facă acest lucru.
În concluzie, se poate afirma să închiderea Strâmtorilor Bosfor și Dardanele pentru navele de luptă nu afectează capacitatea de luptă a FRMN în timpul conflictului din Ucraina.
De asemenea, ca o concluzie generală, trebuie spus că Rusia dispune de navele necesare în Marea Neagră pentru lovirea permanentă a teritoriului Ucrainei. Singura constrângere în această privință s-ar putea referi la asigurarea necesarului de rachete de croazieră Kalibr. Până în prezent, aceasta s-a produs la un nivel optim, cu toate că mulți analiști occidentali se așteptau ca rachetele rusești să se epuizeze după o lună sau două de conflict. Vicepremierul rus, Yuri Borisov, responsabil pentru Complexul Militar Industrial, a dat asigurări că întreprinderile rusești au capacitatea de a produce rachete de acest tip într-un ritm care să permită susținerea pe termen lung a conflictului din Ucraina. Acest lucru rămâne însă de văzut.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Tokyo l-a convocat duminică pe ambasadorul Chinei, Wu Jianghao, pentru a protesta față de comportamentul pe care l-a numit periculos și regretabil, după ce a declarat că avioanele de vânătoare ale portavionului au îndreptat fascicule radar spre aeronavele sale care au fost trimise să urmărească nava cu o zi înainte.
Negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „în ultimii 10 metri”. Probleme precum controlul asupra regiunii Donețk și centralei nucleare Zaporojie rămân nerezolvate. Controlul asupra regiunii Donețk și a centralei nucleare Zaporojie sunt probleme cheie care trebuie rezolvate pentru a pune capăt războiului din Ucraina, spune Kellogg.
Uniunea Europeană trebuie să pună capăt dependenței sale reflexe de Statele Unite și să își elaboreze propria strategie pentru încheierea războiului din Ucraina, a avertizat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. Apelul său vine într-un moment de anxietate politică tot mai mare la Bruxelles, pe fondul negocierilor directe dintre emisarii lui Donald Trump și Kremlin, desfășurate fără participarea europenilor.
O serie de indicii arată că procesul de instalare a sistemelor rusești Oreshnik în Belarus este în derulare. Un semnal decisiv a venit pe 31 octombrie, când Aleksandr Lukașenko a anunțat public că sistemele de rachete balistice rusești cu rază intermediară Oreshnik vor fi desfășurate în Belarus chiar în cursul lunii decembrie.
Declarația nu a fost o speculație, ci o confirmare a unor procese aflate deja în desfășurare, pe care liderul belarus le-a prezentat drept un răspuns la ceea ce consideră a fi o escaladare militară occidentală. Intervenția sa a fost dublată de avertismentul că el și Vladimir Putin ar putea decide împreună utilizarea acestor arme „dacă va fi necesar”, ceea ce echivalează cu admiterea faptului că Belarusul acceptă postura nucleară ofensivă în care este atras de Rusia, după cum remarcau analiștii de la Fundația Jamestown.
În ansamblu, este de așteptat ca desfășurarea Oreshnik în Belarus să genereze în Europa o reacție amplă, graduală, dar fermă. În mod evident NATO și UE nu vor căuta escaladarea directă, însă vor construi un mediu în care avantajul câștigat de Rusia prin mutarea rachetelor în Belarus să fie contrabalansat, iar costurile oricărei utilizări să fie suficient de mari pentru a descuraja Kremlinul.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
DefenseRomania va difuza marți, 30.12.2025, un interviu de final de an cu CEO-ul companiei de construcții românești Leviatan Group.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a ameninţat cu moartea iminentă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, într-un mesaj presărat cu insulte pe Telegram, informează Agerpres și DPA.
Pacea ar putea fi obţinută în Ucraina în câteva săptămâni, a apreciat marţi premierul polonez Donald Tusk, după o discuţie prin videoconferinţă cu alţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, relatează Agerpres și Reuters.
După ce au decimat capacitățile Flotei Rusiei în largul Mării Negre, forțele de apărare ale Ucrainei își mută acum ofensiva dronelor maritime în teatre de operații complet noi: căile fluviale și apele interioare.
Arabia Saudită a afirmat că securitatea sa națională este o „linie roșie” pe care o va apăra, la câteva ore după ce o coaliție pe care o conduce a lovit cargouri în Yemen, vehicule și nave care transportau armament ce ar fi trebuit să ajungă la grupări separatiste din această țară măcinată de un deceniu de război civil.
Ministerul Apărării de la Taipei a abandonat strategia tăcerii în favoarea unei descurajări vizibile, publicând imagini operaționale care demonstrează că avioanele și navele de război ale Beijingului sunt monitorizate activ și „fixate” de sistemele de ochire taiwaneze.
În timp ce marile programe occidentale de tip „loyal wingman” rămân blocate în faze de testare sau simulări clasificate, Turcia a transformat conceptul de aviație de luptă autonomă într-o realitate tactică vizibilă. Compania Baykar a confirmat că două prototipuri ale avionului de luptă fără pilot Kizilelma (PT-3 și PT-5) au executat cu succes prima manevră de zbor în formație strânsă complet autonomă din lume pentru aeronave cu reacție.
Premierul Regatului Ţărilor de Jos, Dick Schoof, se va afla marţi în România. Acesta va vizita, împreună cu premierul Ilie Bolojan, trupele româneşti şi olandeze aflate la Baza Aeriană 71 "General Emanoil Ionescu" de la Câmpia Turzii. Amintim că Olanda a donat anul acesta României 18 avioane F-16 Fighting Falcon aflate în Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea, centru care a fost mutat în timp record de olandezi, cu sprijinul Lockheed Martin, din SUA în România.
Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit luni, 29 decembrie, la Kremlin, cu conducerea trupelor participante la așa-zisa “operațiune militară specială (NVO)” din Ucraina. La consfătuire au participat, pe lângă ministrul apărării, Igor Belousov, și șeful Statului Major General (SMG) al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, care conduce și Gruparea de trupe întrunite participantă la ostilități, toți comandanții Grupărilor de trupe rusești (Est, Vest, Nord, Sud, Centru și Dnepr).
Armata SUA a oficializat o ruptură radicală de strategia sa tradițională de modernizare a blindatelor, confirmând că viitorul Abrams M1E3 nu este o simplă actualizare, ci primul tanc de generația a cincea al forțelor terestre. Programul de achiziții pentru anul fiscal 2026, înaintat recent Congresului, consfințește anularea pachetului de modernizare M1A2 SEPv4 în favoarea unei platforme complet resetate, capabile să facă față unui mediu de luptă dominat de senzori de înaltă rezoluție și sisteme de atac autonome.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a informat luni pe omologul său american Donald Trump că îşi va revizui poziţia şi angajamentul faţă de unele înţelegeri încheiate în etapa anterioară a negocierilor privind soluţionarea conflictului din Ucraina, a transmis Kremlinul, după ce Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace cu drone una dintre dintre reşedinţele lui Putin, atac negat categoric de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Deși puține sunt datele oficiale transmise de Rusia cu privire la numărul exact de avioane livrate în 2025, fie că vorbim de bombardiere Su-34, avioane Su-35 ori ceea ce ei numesc generația a 5-a Su-57, analizarea rapoartelor loturilor de avioane livrate arată o imagine clară a modului în care motoarele industriei de apărare rusești sunt turate la maximum, în aproape al 4-lea an de război pe scară largă împotriva Ucrainei.
Iranul a lansat duminică trei sateliți dezvoltați local, o mișcare care, din perspectiva autorităților israeliene, are o încărcătură politică evidentă și este interpretată drept un gest de sfidare, într-un moment diplomatic sensibil. Operațiunea a avut loc chiar în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu se afla în drum spre Washington, unde urmează să se întâlnească cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, pentru discuții axate pe dosarul iranian și pe securitatea regională.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că este pregătit să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre pace, după reuniunea pe care liderul de la Kiev a avut-o duminică la Mar-a-Lago, în Florida, cu omologul său american Donald Trump, relatează agențiile Agerpres și EFE.
China forțează limitele distincției dintre flota comercială și cea militară prin transformarea unui cargou de tip feeder într-o platformă de atac masiv, capabilă să satureze apărările adverse. Nava, identificată drept ZHONG DA 79, a apărut recent în imagini care confirmă o reconfigurare de tip „arsenal ship” ce adăpostește până la 60 de rachete sub masca inofensivă a unui cargou civil ce transportă containere.
Rusia a anunțat în weekend o serie de lovituri de precizie executate cu drone, despre care afirmă că au vizat obiective militare ucrainene situate la zeci și chiar sute de kilometri în spatele frontului. Imaginile publicate pe canale pro-ruse arată atacuri asupra unui avion de transport An-26, a unui elicopter, a unor nave și a unor instalații militare din mai multe regiuni ale Ucrainei, departe de zonele de luptă active.
