În aceste condiții, se pune întrebarea dacă, după trei luni de conflict, FRMN mai are capacitatea de a continua la intensitate maximă operațiunile, mai ales în contextul pierderii unor nave de luptă, între care se află chiar nava amiral a acesteia, crucișătorul purtător de rachete Moscova, și a închiderii strâmtorilor de la Marea Neagră, care, cel puțin în mod teoretic, nu permit aducerea de întăriri în regiune.
Analiza următoare își propune să răspundă la această întrebare, pe baza evoluțiilor înregistrate în Regiunea Mării Negre în ultimele trei luni.
Înainte de a trece la subiectul propriu-zis, aș vrea să fac unele aprecieri generale privind locul și rolul jucat de FRMN în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, insistând pe misiunile îndeplinite de aceasta în timpul conflictului cu Ucraina.
FRMN, împreună cu Flotila rusă din Marea Caspică (FRMC), reprezintă componenta navală a Regiunii Militare Sud, care asigură apărarea Federației Ruse pe direcția strategică sud-vest.
În zona de responsabilitate a flotei se află Marea Neagră, Marea Azov și Marea Mediterană.
FRMN dispune de o componentă navală, una terestră și una aeriană. Deși toate cele trei componente participă la operația militară specială din Ucraina, evident că cel mai important aport la ducerea acțiunilor de luptă îl are componenta navală. Între misiunile principale pe care aceasta din urmă le îndeplinește în contextul conflictului din Ucraina se află cea privind executarea loviturilor de pe mare cu rachete de croazieră Kalibr, pentru distrugerea unor obiective de infrastructură și facilități militare de pe teritoriul ucrainean.
Trebuie remarcat faptul că este vorba nu numai despre o misiune primordială, ci și despre una aproape exclusivă, FRMN fiind singura structură din cadrul Forțelor Armate ale Rusiei care a desfășurat activități de acest gen. O singură excepție a fost înregistrată pe 20 martie 2022, când mai multe rachete de croazieră Kalibr au fost lansate asupra Ucrainei din Marea Caspică, de pe platforme purtătoare ale FRMC.
În prezent, FRMN dispune de 17 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, între care: trei fregate Proiect 11356P, șase submarine Proiect 636.3, patru nave mici purtătoare de rachete Proiect 21631 și patru nave de patrulare Proiect 22160. În foarte scurt timp, numărul acestora va fi crescut la 19, urmând ca flotei să i se alăture submarinul Alrosa, care a fost reparat și modernizat la Sevastopol, și prima navă mică purtătoare de rachete Proiect 22800, Tsiklon, aflată în faza finală a testelor în Marea Neagră. În ceea ce privește numărul de platforme operaționale prezente în Marea Neagră, trebuie spus faptul că acesta este de 12 (patru submarine și opt nave de suprafață). Alte cinci platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr (două submarine și trei nave de suprafață) îndeplinesc misiuni în Marea Mediterană.
O precizare importantă se referă la faptul că submarinele pot să lanseze la o salvă șase rachete de croazieră de tip Kalibr (3M14K), cu ajutorul tuburilor lans-torpilă cu calibrul de 533 de milimetri, iar navele de suprafață opt rachete Kalibr (3M14T), cu ajutorul instalațiilor de lansare verticale.
O analiză a misiunilor îndeplinite de FRMN în ultimele trei luni arată faptul că toate tipurile de platforme aflate în Marea Neagră au participat la atacurile executate împotriva Ucrainei. Cele mai folosite dintre acestea au fost totuși fregatele Amiral Makarov și Amiral Essen (Proiect 11356P) și cele patru submarine Proiect 636.3 (Stary Oskol, Veliky Novgorod, Rostov pe Don și Kolpino).
Ca urmare a atacurilor executate de forțele ucrainene, FRMN a pierdut în cele trei luni de conflict crucișătorul Moscova, nava mare de desant Saratov, mai multe vedete rapide de patrulare de tip Raptor, precum și un număr neprecizat de ambarcațiuni mici (vedete de desant și altele). Se presupune că nava amiral a FRMN, crucișătorul purtător de rachete Moscova, a fost lovită în apropierea Insulei Șerpilor de două rachete ale unui complex de coastă Neptun, în timp ce nava mare de desant Saratov a fost distrusă în portul Berdiansk de la Marea Azov de o rachetă a complexului tactic Tochka. Navele de mici dimensiuni ale FRMN au fost distruse de drone Bayraktar TB2, tot în apropierea Insulei Șerpilor.
Este posibil ca, alte două nave mari de desant ale FRMN, între care se află nava Cezar Kunikov, să fi fost avariate în același incident de la Berdiansk, unde a fost pierdută nava Saratov. Acestea însă au reușit să iasă pe mare și nu se cunoaște nimic despre daunele provocate.
Trebuie adăugat faptul că nu s-au confirmat informațiile anunțate de partea ucraineană, care a susținut că și alte nave rusești au fost lovite în Marea Neagră și au suferit incendii puternice la bord. Este vorba în primul rând despre fregata Amiral Makarov (Proiect 11356P) și despre nava de patrulare Vasily Bykov (Proiect 22160). Cele două fregate rusești din Marea Neagră, Amiral Makarov și Amiral Essen, au fost semnalate în aceste zile pe mare, în apropiere de Sevastopol, de unde au lansat rachete Kalibr asupra teritoriului Ucrainei. Mai mult, se pare că reprezentanții ruși au stabilit că fregata Amiral Makarov va deveni nava amiral a FRMN, urmând să ia locul crucișătorului Moscova. De asemenea, nava de patrulare Vasily Bykov a fost fotografiată la intrarea în Sevastopol, la scurt timp după ce reprezentanții ucraineni anunțaseră că acesta “a fost lovită și arde în Marea Neagră”.
În ceea ce privește impactul pierderilor suferite asupra capacității de luptă a FRMN, se poate afirma că acesta este minim. Ba chiar, în ceea ce privește misiunea primordială a FRMN în cadrul conflictului din Ucraina, acesta este nul, ținând cont de faptul că niciuna dintre navele pierdute nu erau dotate cu rachete Kalibr.
Evident, că pierderea crucișătorului Moscova este una importantă, dar din alte puncte de vedere. În primul rând, distrugerea acesteia a reprezentat o lovitură de imagine, speculată de partea ucraineană, pentru a mai acorda trupelor proprii o gură de oxigen și a arăta că Rusia poate fi învinsă. De asemenea, crucișătorul dispunea de importante capabilități de apărare antiaeriană, fiind dotat cu complexul de rachete S-300 Fort. Acesta putea să asigure inclusiv o apărare antiaeriană zonală pentru grupările navale sau pentru facilitățile FRMN. Crucișătorul Moscova era o piesă grea și pentru lupta navală, fiind singura navă de rang I rămasă în dotarea FRMN.
Cu toate acestea, cel puțin în cadrul operațiunii militare speciale din Ucraina, FRMN nu va fi implicată în lupte navale, deoarece, practic, armata ucraineană, nu mai dispune de flotă. Puținele nave și vedete de luptă de care partea ucraineană mai dispunea după anul 2014, când Rusia a confiscat majoritatea navelor aparținând Forțelor Navale ale Ucrainei, împreună cu Peninsula Crimeea, au fost distruse sau capturate de forțele rusești.
Ca o concluzie intermediară, se poate aprecia că FRMN nu a fost afectată în mod semnificativ, în ceea ce privește capacitatea de luptă, ca urmare a pierderilor înregistrate în Marea Neagră.
În baza Convenției de la Montreux din anul 1936, la scurt timp de la declanșarea operației militare a Rusiei în Ucraina, Turcia a închis Strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru toate navele de luptă.
Deși multă lume s-a așteptat ca această măsură să afecteze partea rusă în ceea ce privește capacitatea de a susține pe termen lung un conflict în zona Mării Negre fără a deplasa nave sau submarine prin strâmtori, se pare că acest lucru nu s-a întâmplat.
Și ca să încep, oarecum în mod neuzual, cu o concluzie, aș vrea să menționez faptul că pe termen scurt și mediu, capacitatea de luptă a FRMN nu va fi afectată deloc de închiderea strâmtorilor turcești, în timp ce pe termen lung efectele vor fi minime.
Am să încerc în continuare să explic și de ce.
Acțiunile de luptă desfășurate în ultimele trei luni arată faptul că Rusia dispune în Marea Neagră de un număr mai mult decât necesar de platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, care s-au dovedit a fi esențiale în conflictul cu Ucraina. Până în prezent, Rusia a lansat asupra teritoriului Ucrainei peste 2.000 de rachete de croazieră cu bazare terestră, aeriană și navală. Între acestea s-au aflat în mod cert câteva sute de rachete de croazieră de tip Kalibr. Media zilnică de rachete Kalibr lansate a fost undeva la 4-5 rachete de acest tip.
Cele 12 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr ale FRMN aflate în prezent în Marea Neagră, care în scurt timp vor deveni 14, permit susținerea și îndeplinirea cu ușurință a unei misiuni de acest tip, pe termen lung.
În plus, în cazul în care va fi nevoie, Rusia poate readuce în Marea Neagră și cele cinci platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr aflate în prezent în Marea Mediterană, care pot fi înlocuite cu nave de luptă de la alte flote. Trebuie precizat că prevederile Convenției de la Montreux permit revenirea la bazele de dislocare permanentă a navelor aflate în afara Mării Negre la momentul declanșării ostilităților.
Mai mult, în Marea Neagră pot fi aduse, pe Canalul Volga-Don, trei din cele patru platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr din dotarea FRMC. Este vorba despre navele mici purtătoare de rachete Grad Svijazhsk, Veliky Ustiug și Uglici. Evident că acestea, alături de fregata Daghestan, pot să lanseze rachete de croazieră Kalibr asupra teritoriului Ucrainei chiar și din Marea Caspică, așa cum au mai făcut-o deja. Având în vedere bătaia rachetelor 3M14 de aproximativ 1.500 de kilometri, acestea pot lovi ținte terestre cel puțin din partea de sud-est a Ucrainei, unde se duc luptele principale în acest moment.
Ba chiar, Rusia poate produce noi platforme purtătoare de rachete de croazieră de tip Kalibr la Șantierul Naval din Zelenodolsk, sprijinit în ultimul timp de Șantierele Navale din Peninsula Crimeea (Kerci și Feodosia). Cu excepția submarinelor și a fregatelor, toate celelalte platforme ale FRMN au fost produse în zonă și aduse pe ape interne în Marea Neagră, având un deplasament mic, ce permite acest lucru.
În ultimele zile, o serie de informații provenite de la FRMC demonstrează faptul că Rusia nu are probleme cu platformele purtătoare de rachete de croazieră Kalibr din zona Mării Negre, cauzate sau nu de închiderea strâmtorilor turcești. Acestea se referă la faptul că, nava mică purtătoare de rachete Uglici se pregătește ca, alături de o vedetă antidiversiune, să înceapă un marș de două săptămâni, pe apele interne, către Flota din Marea Baltică, în vederea participării la parada militară navală organizată cu ocazia Zilei Forțelor Navale.
Ținând cont de faptul că nava mică purtătoare de rachete Uglici dispune de rachete de croazieră Kalibr, înseamnă că, prin acceptarea plecării acesteia din regiune, reprezentanții militari ruși apreciază că nu se pune în pericol desfășurarea acțiunilor de luptă din Ucraina.
Aceste informații atrag atenția și asupra unui alt aspect, care nu a fost luat în calcul până acum de experții militari străini, care analizează situația din jurul Ucrainei. Este vorba despre faptul că închiderea Strâmtorilor Bosfor și Dardanele pentru navele militare, nu înseamnă în niciun caz blocarea canalelor de sprijin ale Rusiei pentru FRMN. Partea rusă poate folosi apele interne pentru a aduce în sprijinul trupelor din Regiunea Mării Negre nave de luptă dotate cu rachete de croazieră de tip Kalibr de la Flota din Marea Baltică și chiar de la Flota de Nord.
Astfel, trebuie spus că Rusia a mai trimis din Marea Caspică în Marea Baltică, pe apele interne, nave mici purtătoare de rachete. De asemenea, în anii trecuți, nava de patrulare Vasily Bykov a FRMN, aflată în Marea Baltică, s-a deplasat la Flota de Nord pe apele interne. Acest lucru înseamnă că, în caz de necesitate, pot fi aduse nave de luptă și în sens invers, adică de la Flota din Marea Baltică și de la Flota de Nord în Marea Neagră.
Evident că acest lucru nu se poate întâmpla pentru navele de mari dimensiuni, de la fregată în sus. Însă, cel puțin în anii următori, Rusia nu are nevoie să facă acest lucru.
În concluzie, se poate afirma să închiderea Strâmtorilor Bosfor și Dardanele pentru navele de luptă nu afectează capacitatea de luptă a FRMN în timpul conflictului din Ucraina.
De asemenea, ca o concluzie generală, trebuie spus că Rusia dispune de navele necesare în Marea Neagră pentru lovirea permanentă a teritoriului Ucrainei. Singura constrângere în această privință s-ar putea referi la asigurarea necesarului de rachete de croazieră Kalibr. Până în prezent, aceasta s-a produs la un nivel optim, cu toate că mulți analiști occidentali se așteptau ca rachetele rusești să se epuizeze după o lună sau două de conflict. Vicepremierul rus, Yuri Borisov, responsabil pentru Complexul Militar Industrial, a dat asigurări că întreprinderile rusești au capacitatea de a produce rachete de acest tip într-un ritm care să permită susținerea pe termen lung a conflictului din Ucraina. Acest lucru rămâne însă de văzut.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În urma pierderii orașului Siversk din regiunea Donețk, Ucraina îi demite pe comandanții a două brigăzi care apărau orașul, a relatat sâmbătă Ukrainska Pravda, citând surse din armată.
Chiar dacă Lukașenko pozează în mediator, Belarusul e un adevărat "portavion" al Rusiei: participă activ atât la agresiunea Ucrainei, cât și la intimidarea statelor Europei.
Într-un demers fără precedent, ONG-ul american Arhivele de Securitate Națională (ASN) au publicat, pe 23 decembrie, transcrierile fidele ale întâlnirilor președințelui SUA, George W. Bush cu omologul rus, Vladimir Putin din 2001 până în 2008.
Într-un anunț oficial din 23 decembrie, Rusia a confirmat dezvoltarea unui submarin nuclear strategic de generație a cincea, o mișcare care subliniază angajamentul Moscovei de a-și menține credibilă descurajarea sa nucleară pe mare, în ciuda sancțiunilor, presiunii industriale și accelerării modernizării navale a NATO.
Informațiile au fost prezentate de Nikolai Patrușev, președintele Consiliului Naval al Rusiei și consilier prezidențial, în cadrul unui eveniment dedicat aniversării a 125 de ani de la înființarea Biroului Central de Proiectare ”Rubin”, unul dintre cele mai importante centre de cercetare și dezvoltare navală din Rusia.
În noiembrie 2022 România semnase un contract pentru 32 de avioane F-16 Fighting Falcon achiziționate din Norvegia, echivalente Block 15 și modernizate în programul MLU (Mid-Life Upgrade). Livrările acestor avioane au început din 2024.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit sâmbătă la Halifax, în Canada, pentru a se întâlni cu premierul Mark Carney, o escală înainte de întâlnirea sa prevăzută pentru duminică, în Florida, cu omologul său american Donald Trump.
Departamentul de Război al Statelor Unite (Pentagonul) a lansat recent GenAI.mil, o platformă de inteligență artificială destinată personalului armatei americane.
Trăim în două realități paralele: Pe de o parte agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei care a declanșat cea mai mare criză de securitate de după 1945 în Europa și care îngrozește statele europene cu privire la ambițiile militare pe care rușii le au și le pregătesc pe bătrânul continent și pe de altă parte (i)realitatea rusă care trăiește în paradigma cetății asediate cu o Europă ce pregătește agresiunea împotriva ei.
Un grup de senatori americani din partidele Republican și Democrat a emis o declarație pe 25 decembrie prin care condamnă atacurile Rusiei asupra Ucrainei în timpul Crăciunului.
China a criticat din nou vehement joi cel mai recent acord de vânzare de arme americane către Taiwan, o mișcare despre care China spune că aduce conflictul mai aproape.
Înaintea unei noi întâlniri între președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, rușii au lovit violent capitala Ucrainei.
Înainte de a se întâlni duminică cu Volodimir Zelenski, care va fi înarmat cu noi propuneri pentru a pune capăt războiului cu Rusia, preşedintele american Donald Trump l-a avertizat vineri pe omologul său ucrainean că nimic nu este garantat până când nu îşi va da "acordul", notează Agerpres și AFP.
Guvernul japonez a aprobat vineri un buget record pentru următorul an fiscal, care prevede alocări-record pentru apărare, în contextul în care tensiunile cu China continuă să crească, Beijingul acuzând săptămâna aceasta Tokyo că „alimentează o cursă a înarmării spațiale”.
Spania își reevaluează în mod vizibil postura de apărare pe flancul sudic, în contextul schimbărilor rapide ale mediului de securitate din Africa de Nord și al modernizării accelerate a Forțelor Armate Regale ale Marocului.
Madridul consideră că vechile concepte de descurajare nu mai sunt suficiente și că este necesară o adaptare la un spectru de amenințări complex, specific așa-numitei „zone gri”.
Zelenski s-ar putea întâlni cu Trump la 28 decembrie, la Mar-a-Lago, în ceea ce este, probabil, încă o încercare a administrației americane de a forța încetarea conflictului din Ucraina.
Rusia și-a reafirmat, zilele acestea, una dintre condițiile pentru a opri atacurile: cedarea completă a Donbasului și reafirmă în presa internă că ar putea exista chiar și un "schimb de teritorii". De fapt, schimbul se referă tot la teritorii ucrainene, din care Moscova ar putea accepta să se retragă.
Într-un demers fără precedent, ONG-ul Arhivele de Securitate Națională (ASN) ale SUA au publicat, pe 23 decembrie, transcrierile fidele ale întâlnirilor președintelui SUA, George W. Bush cu omologul rus, Vladimir Putin din 2001 până în 2008.
Documentele au fost cerute la publicare în noiembrie 2023. Biblioteca George W. Bush a răspuns în iunie 2024 că estimează că acestea ar putea declasificate pentru publicare în aproximativ 12 ani. Cu toate acestea, Arhivele cu ajutorul firmei de avocatură Goodwin Procter au convins instanța federală să aprobe publicarea mult mai devreme decât se estima.
Netanyahu lansează cel mai mare proiect de apărare din istoria țării pentru a reduce dependența de furnizorii străini.
Rusia atacat din nou Ucraina cu drone, dar și cu rachete de croazieră Kalibr lansate de pe submarinele din Marea Neagră.
Noi atacuri cu drone au fost înregistrate asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în cursul nopţii de joi spre vineri, fiind transmis şi un mesaj RO-ALERT pentru populaţiei, informează Ministerul Apărării Naţionale.
În noaptea de 24 decembrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit un loc rusesc de depozitare și întreținere pentru nave fără echipaj în zona Myrne a Peninsulei Crimeea ocupată temporar.
Într-o Europă care alege aproape în mare parte ca soluție pentru aviația militară de generația a 5-a avioanele F-35 Lightning II, există și cazuri de ezitare.
Rusia a efectuat atacuri cu drone în mai multe locații din Ucraina, inclusiv în capitala Kiev. O persoană a murit în urma unui atac asupra Odesei, Ucraina.
În același timp, zeci de drone au fost trimise de ucraineni în Rusia, dintre care unele au fost doborâte deasupra Moscovei.
Comandamentul american pentru Africa a declarat că atacul a fost efectuat la cererea autorităților nigeriene.
Avioane de vânătoare poloneze au interceptat un avion de cercetare rusesc deasupra Mării Baltice, care zbura aproape de spațiul său aerian, a anunțat joi, 25 decembrie, Comandamentul Operațional al Forțelor Armate ale țării membre NATO.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a informat, pe 23.12.2025, că, înainte de a ataca submarinul rusesc de la Novorossisk, structurile serviciului au distrus un avion de cercetare maritimă de tip Il-38N. Atacul din această lună în care Ucraina a scos submarinul rus din joc, aflat chiar în portul militar din Novorossisk, reprezintă una din cele mai spectaculoase operațiuni din cei patru ani de război. În ciuda problemelor de pe frontul din Est, pe mare ucrainenii reușesc să îi țină în șah pe ruși.
Orban a reamintit că pacea europeană de după al Doilea Război Mondial a durat aproape opt decenii, ceea ce, după cum subliniază el, reprezintă o excepție istorică. Potrivit acestuia, teama de un conflict nuclear a împiedicat noi războaie timp de decenii, dar acest mecanism de descurajare nu mai este la fel de eficient astăzi ca odinioară.
În tot interviul, Orban vorbește mult despre presupusele greșeli ale Europei, dar nu spune un cuvânt despre Rusia. Va fi interesant să vedem cum se va poziționa liderul ungar în scenariul unui atac (evident hibrid) al Moscovei asupra unui alt stat european.
Glenn Corn, un fost înalt ofițer CIA, avertizează că Ucraina se află într-un moment critic. Glenn Corn, fost ofițer de informații și apărare, într-un editorial recent pentru Cypher Brief, reamintește administrației americane să nu repete greșelile făcute de prim-ministrul britanic Neville Chamberlain.
Bombardiere strategice ruse cu rază lungă de acțiune Tu-95MS au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mărilor Norvegiei şi Barents, informează joi agențiile de știri.
În noaptea de Ajun, invadatorii ruși au efectuat un alt atac asupra infrastructurii portuare și industriale din regiunea ucraineană Odesa. În urma atacului, o persoană a fost ucisă și alte două au fost rănite.
Liderul nord-coreean Kim Jong-un a participat la testul unei noi rachete, a relatat joi presa de stat nord-coreeană, conform AFP și Reuters. Kim a vizitat, de asemenea, miercuri docurile unde presa de stat a declarat că Nordul își construiește submarinul nuclear.
Suedia va avea în curând capacitatea de a efectua lovituri în adâncime mult în spatele liniilor inamice, după pe avioanele Gripen va fi integrată racheta de croazieră Taurus, de producție germană. Procesul se desfășoară mai rapid decât era planificat.
Președintele american se prezintă drept apărătorul absolut al libertății de exprimare pe rețelele de socializare. În schimb, Trump amenință că va ridica licențele pentru toate canalele tv care difuzează emisiuni umoristice la adresa sa.
Sistemele antiaeriene SAMP/T sunt văzute de mulți drept un Patriot european. Până acum au apărut puține informații despre utilizarea acestora în Ucraina, dar lucrurile ar putea să se schimbe pe viitor, mai ales că francezii intenționează să trimită mai multe SAMP/T NG, noua generație a sistemului antirachetă franco-italian.
