În aceste condiții, se pune întrebarea dacă, după trei luni de conflict, FRMN mai are capacitatea de a continua la intensitate maximă operațiunile, mai ales în contextul pierderii unor nave de luptă, între care se află chiar nava amiral a acesteia, crucișătorul purtător de rachete Moscova, și a închiderii strâmtorilor de la Marea Neagră, care, cel puțin în mod teoretic, nu permit aducerea de întăriri în regiune.
Analiza următoare își propune să răspundă la această întrebare, pe baza evoluțiilor înregistrate în Regiunea Mării Negre în ultimele trei luni.
Înainte de a trece la subiectul propriu-zis, aș vrea să fac unele aprecieri generale privind locul și rolul jucat de FRMN în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, insistând pe misiunile îndeplinite de aceasta în timpul conflictului cu Ucraina.
FRMN, împreună cu Flotila rusă din Marea Caspică (FRMC), reprezintă componenta navală a Regiunii Militare Sud, care asigură apărarea Federației Ruse pe direcția strategică sud-vest.
În zona de responsabilitate a flotei se află Marea Neagră, Marea Azov și Marea Mediterană.
FRMN dispune de o componentă navală, una terestră și una aeriană. Deși toate cele trei componente participă la operația militară specială din Ucraina, evident că cel mai important aport la ducerea acțiunilor de luptă îl are componenta navală. Între misiunile principale pe care aceasta din urmă le îndeplinește în contextul conflictului din Ucraina se află cea privind executarea loviturilor de pe mare cu rachete de croazieră Kalibr, pentru distrugerea unor obiective de infrastructură și facilități militare de pe teritoriul ucrainean.
Trebuie remarcat faptul că este vorba nu numai despre o misiune primordială, ci și despre una aproape exclusivă, FRMN fiind singura structură din cadrul Forțelor Armate ale Rusiei care a desfășurat activități de acest gen. O singură excepție a fost înregistrată pe 20 martie 2022, când mai multe rachete de croazieră Kalibr au fost lansate asupra Ucrainei din Marea Caspică, de pe platforme purtătoare ale FRMC.
În prezent, FRMN dispune de 17 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, între care: trei fregate Proiect 11356P, șase submarine Proiect 636.3, patru nave mici purtătoare de rachete Proiect 21631 și patru nave de patrulare Proiect 22160. În foarte scurt timp, numărul acestora va fi crescut la 19, urmând ca flotei să i se alăture submarinul Alrosa, care a fost reparat și modernizat la Sevastopol, și prima navă mică purtătoare de rachete Proiect 22800, Tsiklon, aflată în faza finală a testelor în Marea Neagră. În ceea ce privește numărul de platforme operaționale prezente în Marea Neagră, trebuie spus faptul că acesta este de 12 (patru submarine și opt nave de suprafață). Alte cinci platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr (două submarine și trei nave de suprafață) îndeplinesc misiuni în Marea Mediterană.
O precizare importantă se referă la faptul că submarinele pot să lanseze la o salvă șase rachete de croazieră de tip Kalibr (3M14K), cu ajutorul tuburilor lans-torpilă cu calibrul de 533 de milimetri, iar navele de suprafață opt rachete Kalibr (3M14T), cu ajutorul instalațiilor de lansare verticale.
O analiză a misiunilor îndeplinite de FRMN în ultimele trei luni arată faptul că toate tipurile de platforme aflate în Marea Neagră au participat la atacurile executate împotriva Ucrainei. Cele mai folosite dintre acestea au fost totuși fregatele Amiral Makarov și Amiral Essen (Proiect 11356P) și cele patru submarine Proiect 636.3 (Stary Oskol, Veliky Novgorod, Rostov pe Don și Kolpino).
Ca urmare a atacurilor executate de forțele ucrainene, FRMN a pierdut în cele trei luni de conflict crucișătorul Moscova, nava mare de desant Saratov, mai multe vedete rapide de patrulare de tip Raptor, precum și un număr neprecizat de ambarcațiuni mici (vedete de desant și altele). Se presupune că nava amiral a FRMN, crucișătorul purtător de rachete Moscova, a fost lovită în apropierea Insulei Șerpilor de două rachete ale unui complex de coastă Neptun, în timp ce nava mare de desant Saratov a fost distrusă în portul Berdiansk de la Marea Azov de o rachetă a complexului tactic Tochka. Navele de mici dimensiuni ale FRMN au fost distruse de drone Bayraktar TB2, tot în apropierea Insulei Șerpilor.
Este posibil ca, alte două nave mari de desant ale FRMN, între care se află nava Cezar Kunikov, să fi fost avariate în același incident de la Berdiansk, unde a fost pierdută nava Saratov. Acestea însă au reușit să iasă pe mare și nu se cunoaște nimic despre daunele provocate.
Trebuie adăugat faptul că nu s-au confirmat informațiile anunțate de partea ucraineană, care a susținut că și alte nave rusești au fost lovite în Marea Neagră și au suferit incendii puternice la bord. Este vorba în primul rând despre fregata Amiral Makarov (Proiect 11356P) și despre nava de patrulare Vasily Bykov (Proiect 22160). Cele două fregate rusești din Marea Neagră, Amiral Makarov și Amiral Essen, au fost semnalate în aceste zile pe mare, în apropiere de Sevastopol, de unde au lansat rachete Kalibr asupra teritoriului Ucrainei. Mai mult, se pare că reprezentanții ruși au stabilit că fregata Amiral Makarov va deveni nava amiral a FRMN, urmând să ia locul crucișătorului Moscova. De asemenea, nava de patrulare Vasily Bykov a fost fotografiată la intrarea în Sevastopol, la scurt timp după ce reprezentanții ucraineni anunțaseră că acesta “a fost lovită și arde în Marea Neagră”.
În ceea ce privește impactul pierderilor suferite asupra capacității de luptă a FRMN, se poate afirma că acesta este minim. Ba chiar, în ceea ce privește misiunea primordială a FRMN în cadrul conflictului din Ucraina, acesta este nul, ținând cont de faptul că niciuna dintre navele pierdute nu erau dotate cu rachete Kalibr.
Evident, că pierderea crucișătorului Moscova este una importantă, dar din alte puncte de vedere. În primul rând, distrugerea acesteia a reprezentat o lovitură de imagine, speculată de partea ucraineană, pentru a mai acorda trupelor proprii o gură de oxigen și a arăta că Rusia poate fi învinsă. De asemenea, crucișătorul dispunea de importante capabilități de apărare antiaeriană, fiind dotat cu complexul de rachete S-300 Fort. Acesta putea să asigure inclusiv o apărare antiaeriană zonală pentru grupările navale sau pentru facilitățile FRMN. Crucișătorul Moscova era o piesă grea și pentru lupta navală, fiind singura navă de rang I rămasă în dotarea FRMN.
Cu toate acestea, cel puțin în cadrul operațiunii militare speciale din Ucraina, FRMN nu va fi implicată în lupte navale, deoarece, practic, armata ucraineană, nu mai dispune de flotă. Puținele nave și vedete de luptă de care partea ucraineană mai dispunea după anul 2014, când Rusia a confiscat majoritatea navelor aparținând Forțelor Navale ale Ucrainei, împreună cu Peninsula Crimeea, au fost distruse sau capturate de forțele rusești.
Ca o concluzie intermediară, se poate aprecia că FRMN nu a fost afectată în mod semnificativ, în ceea ce privește capacitatea de luptă, ca urmare a pierderilor înregistrate în Marea Neagră.
În baza Convenției de la Montreux din anul 1936, la scurt timp de la declanșarea operației militare a Rusiei în Ucraina, Turcia a închis Strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru toate navele de luptă.
Deși multă lume s-a așteptat ca această măsură să afecteze partea rusă în ceea ce privește capacitatea de a susține pe termen lung un conflict în zona Mării Negre fără a deplasa nave sau submarine prin strâmtori, se pare că acest lucru nu s-a întâmplat.
Și ca să încep, oarecum în mod neuzual, cu o concluzie, aș vrea să menționez faptul că pe termen scurt și mediu, capacitatea de luptă a FRMN nu va fi afectată deloc de închiderea strâmtorilor turcești, în timp ce pe termen lung efectele vor fi minime.
Am să încerc în continuare să explic și de ce.
Acțiunile de luptă desfășurate în ultimele trei luni arată faptul că Rusia dispune în Marea Neagră de un număr mai mult decât necesar de platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, care s-au dovedit a fi esențiale în conflictul cu Ucraina. Până în prezent, Rusia a lansat asupra teritoriului Ucrainei peste 2.000 de rachete de croazieră cu bazare terestră, aeriană și navală. Între acestea s-au aflat în mod cert câteva sute de rachete de croazieră de tip Kalibr. Media zilnică de rachete Kalibr lansate a fost undeva la 4-5 rachete de acest tip.
Cele 12 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr ale FRMN aflate în prezent în Marea Neagră, care în scurt timp vor deveni 14, permit susținerea și îndeplinirea cu ușurință a unei misiuni de acest tip, pe termen lung.
În plus, în cazul în care va fi nevoie, Rusia poate readuce în Marea Neagră și cele cinci platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr aflate în prezent în Marea Mediterană, care pot fi înlocuite cu nave de luptă de la alte flote. Trebuie precizat că prevederile Convenției de la Montreux permit revenirea la bazele de dislocare permanentă a navelor aflate în afara Mării Negre la momentul declanșării ostilităților.
Mai mult, în Marea Neagră pot fi aduse, pe Canalul Volga-Don, trei din cele patru platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr din dotarea FRMC. Este vorba despre navele mici purtătoare de rachete Grad Svijazhsk, Veliky Ustiug și Uglici. Evident că acestea, alături de fregata Daghestan, pot să lanseze rachete de croazieră Kalibr asupra teritoriului Ucrainei chiar și din Marea Caspică, așa cum au mai făcut-o deja. Având în vedere bătaia rachetelor 3M14 de aproximativ 1.500 de kilometri, acestea pot lovi ținte terestre cel puțin din partea de sud-est a Ucrainei, unde se duc luptele principale în acest moment.
Ba chiar, Rusia poate produce noi platforme purtătoare de rachete de croazieră de tip Kalibr la Șantierul Naval din Zelenodolsk, sprijinit în ultimul timp de Șantierele Navale din Peninsula Crimeea (Kerci și Feodosia). Cu excepția submarinelor și a fregatelor, toate celelalte platforme ale FRMN au fost produse în zonă și aduse pe ape interne în Marea Neagră, având un deplasament mic, ce permite acest lucru.
În ultimele zile, o serie de informații provenite de la FRMC demonstrează faptul că Rusia nu are probleme cu platformele purtătoare de rachete de croazieră Kalibr din zona Mării Negre, cauzate sau nu de închiderea strâmtorilor turcești. Acestea se referă la faptul că, nava mică purtătoare de rachete Uglici se pregătește ca, alături de o vedetă antidiversiune, să înceapă un marș de două săptămâni, pe apele interne, către Flota din Marea Baltică, în vederea participării la parada militară navală organizată cu ocazia Zilei Forțelor Navale.
Ținând cont de faptul că nava mică purtătoare de rachete Uglici dispune de rachete de croazieră Kalibr, înseamnă că, prin acceptarea plecării acesteia din regiune, reprezentanții militari ruși apreciază că nu se pune în pericol desfășurarea acțiunilor de luptă din Ucraina.
Aceste informații atrag atenția și asupra unui alt aspect, care nu a fost luat în calcul până acum de experții militari străini, care analizează situația din jurul Ucrainei. Este vorba despre faptul că închiderea Strâmtorilor Bosfor și Dardanele pentru navele militare, nu înseamnă în niciun caz blocarea canalelor de sprijin ale Rusiei pentru FRMN. Partea rusă poate folosi apele interne pentru a aduce în sprijinul trupelor din Regiunea Mării Negre nave de luptă dotate cu rachete de croazieră de tip Kalibr de la Flota din Marea Baltică și chiar de la Flota de Nord.
Astfel, trebuie spus că Rusia a mai trimis din Marea Caspică în Marea Baltică, pe apele interne, nave mici purtătoare de rachete. De asemenea, în anii trecuți, nava de patrulare Vasily Bykov a FRMN, aflată în Marea Baltică, s-a deplasat la Flota de Nord pe apele interne. Acest lucru înseamnă că, în caz de necesitate, pot fi aduse nave de luptă și în sens invers, adică de la Flota din Marea Baltică și de la Flota de Nord în Marea Neagră.
Evident că acest lucru nu se poate întâmpla pentru navele de mari dimensiuni, de la fregată în sus. Însă, cel puțin în anii următori, Rusia nu are nevoie să facă acest lucru.
În concluzie, se poate afirma să închiderea Strâmtorilor Bosfor și Dardanele pentru navele de luptă nu afectează capacitatea de luptă a FRMN în timpul conflictului din Ucraina.
De asemenea, ca o concluzie generală, trebuie spus că Rusia dispune de navele necesare în Marea Neagră pentru lovirea permanentă a teritoriului Ucrainei. Singura constrângere în această privință s-ar putea referi la asigurarea necesarului de rachete de croazieră Kalibr. Până în prezent, aceasta s-a produs la un nivel optim, cu toate că mulți analiști occidentali se așteptau ca rachetele rusești să se epuizeze după o lună sau două de conflict. Vicepremierul rus, Yuri Borisov, responsabil pentru Complexul Militar Industrial, a dat asigurări că întreprinderile rusești au capacitatea de a produce rachete de acest tip într-un ritm care să permită susținerea pe termen lung a conflictului din Ucraina. Acest lucru rămâne însă de văzut.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
În lipsa unei politici europene unitare de înarmare, reacția naturală a statelor a fost accelerarea programelor naționale de achiziții, fiecare țară prioritizându-și propriile nevoi. Deși Bruxellesul a încercat să dea coerență acestui impuls prin câteva instrumente - achiziții comune de muniție, inițiative în domeniul apărării antiaeriene, mecanisme de finanțare pentru industria de apărare - realitatea arată că grosul achizițiilor este încă la nivel strict național.
Devine tot mai clar că actualul context de securitate din Ucraina nu este despre pace, ci despre formalizarea unei capitulări. Vladimir Putin, aflat într-o vizită în Kârgâzstan, a transmis un mesaj Washingtonului înainte de sosirea delegației conduse de Steve Witkoff la Moscova: Rusia nu negociază, Rusia dictează condițiile. Retorica liderului de la Kremlin, aparent deschisă spre dialog, ascunde de fapt un ultimatum - retragerea trupelor ucrainene de pe propriul teritoriu sau anihilarea lor militară.
Fidel rolului său de „locotenent” al Kremlinului și mereu gata să recite partitura Moscovei, Alexander Lukașenko a transformat, joi, summitul OTSC de la Bișkek într-o tribună de lansare a mesajelor rusești. Liderul de la Minsk a comentat, cu aerul unui expert, versiunea planului de pace scursă în presa americană - un posibil tratat între Rusia, Ucraina și Occident.
Germania pare să fi înțeles, în sfârșit, că epoca „dividendelor păcii” s-a încheiat definitiv. Dezvăluirile recente din The Wall Street Journal și presa germană despre existența „OPLAN DEU” (un plan militar secret de 1.200 de pagini) reprezintă mai mult decât o schimbare a birocraţiei greoaie cu care ne-a obişnuit Ministerul Apărării de la Berlin.
Confuzia diplomatică generată de recentul plan de pace în 28 de puncte și negocierile opace dintre Moscova și Washington scot la lumină o criză profundă de viziune strategică la nivelul administrației americane. Într-un moment în care Europa încearcă să descifreze dacă mai poate conta pe garanțiile de securitate transatlantice, o analiză recentă a generalului (r) Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa, oferă o perspectivă pragmatică, lipsită de sentimentalism, asupra erorilor pe care Statele Unite riscă să le comită. Mesajul său este clar: izolarea Europei nu va aduce prosperitate Americii, ci dimpotrivă, va vulnerabiliza însăși economia americană.
Ambiția României de a deveni a doua putere militară de pe Flancul Estic la est de Germania, după Polonia, ambiție menționată în Strategia Națională de Apărare, a fost subiectul unei intense analize a experților militari ruși, care pe lângă narativul narativul deja clasic al propagandei ruse privind intențiile revizioniste ale României în raport cu Republica Moldova, arată că, scoțând Turcia din ecuație și plasând-o în Sudul Flancului, România e deja „a doua cea forță militară a Flancului Estic”.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Ceea ce trebuia să fie un ''blitzkrieg diplomatic'' al administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina s-a lovit, în acest weekend la Geneva, de zidul realității geopolitice. Narațiunea simplistă a unui „deal” rapid, care să fie livrat de ucraineni pe biroul președintelui american până la Ziua Recunoștinței (27 noiembrie), s-a evaporat.
Luni, la Palatul Cotroceni, are loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu o miză dublă: definirea cadrului conceptual de securitate pentru următorii cinci ani, prin noua Strategie Națională de Apărare, și identificarea resurselor financiare critice, prin accesarea programului european SAFE. Într-o lume în care arhitectura de securitate se rescrie violent, președintele Nicușor Dan propune conceptul de „independență solidară”, însă succesul acestuia depinde de capacitatea administrativă a unui stat încă măcinat de vulnerabilități interne.
Scenele de la Geneva din acest noiembrie 2025 amintesc izbitor de momentele tensionate care au precedat marile împărțiri ale sferelor de influență din secolul XX. De data aceasta, însă, falia nu mai trece prin inima Berlinului, ci urmează linia însângerată a Niprului și tranșeele din Donbas.
Uniunea Europeană și Regatul Unit vor participa, începând de duminică, la discuții la nivel înalt pe marginea planului de pace pentru Ucraina al lui Donald Trump, o evoluție semnificativă pentru Bruxelles și Londra, care fuseseră ținute în afara procesului până acum.
Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House a organizat, joi, 20 noiembrie 2025, alături de partenerii săi, Universitatea Ovidius Constanța și Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europe, Conferința internațională “EU’s Strategic Approach to the Black Sea region – Goals, Instruments, Challenges to Democracy / Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – obiective, instrumente, provocări la adresa democrației”. Evenimentul a reprezentat cea de-a 9-a ediție a Conferințelor Mării Negre, organizate în mod tradițional de Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House” la Constanța, și a fost declarată de către experții participanți drept cea mai reușită din întreaga serie, prin obiective, prezență și rezultate.
Președintele Nicușor Dan a transmis referiri cu privire la Strategia Națională de Apărare a Țării, aflată în dezbatere publică.
Un război de uzură ca acesta se termină doar când una din părți e epuizată și se retrage.
Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) avertizează companiile aeriene americane asupra riscurilor de survol în spațiul aerian al Venezuelei, pe fondul intensificării activității militare din regiune. Într-o notificare transmisă vineri, FAA a precizat existența unei „situații potențial periculoase” pentru aeronavele care zboară la orice altitudine deasupra țării sud-americane, în contextul „înrăutățirii situației de securitate” și al creșterii tensiunilor militare. Concomitent armada americană din Caraibe e impresionantă, portavionul USS Gerald R. Ford, cea mai modernă navă de luptă din lume, fiind în Caraibe „pe poziții”.
După luni de speculații și retorică electorală, planul administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina a aterizat pe masa președintelui Volodimir Zelenski. Nu este doar o propunere diplomatică, ci un ultimatum al realpolitik-ului american, livrat direct de emisarul Dan Driscoll: o foaie de parcurs în 28 de puncte care redesenează harta Europei de Est.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 16.12.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat în spațiul aerian situat deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
La aproape patru ani de când Rusia a readus războiul în Europa, generând odată cu invadarea Ucrainei cea mai mare criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, statele europene se află într-un moment în care își recalibrează paradigma privind apărare și înarmarea în contextul în care scenariul unui război de mare intensitate declanșat de Rusia nu mai e unul SF. În ciuda fondurilor masive alocate pentru înzestrare de europeni, există cel puțin patru mari probleme într-un scenariu ipotetic al unui conflict.
Chiar dacă se va ajunge la pace în Ucraina, Rusia va rămâne o amenințare permanentă, a declarat, marți, președintele Nicușor Dan, la Helsinki, la conferința de presă comună cu liderii UE de pe Flancul Estic.
Luxemburgul participă substanțial la apărarea Europei, deși micul stat din Europa de Vest are o populație de doar 650 de mii de locuitori. Capacitatea financiară a Regatului Luxemburgului îi permite, însă, o implicare inclusive în domeniul achizițiilor de tehnică militară.
Pe măsură ce Varșovia integrează ultimul lot din cele 212 obuziere din primul contract, atenția gigantului sud-coreean Hanwha Aerospace se mută spre sud, unde primele blindate destinate României se află deja pe linia de asamblare. Mai mult, așa cum a afirmat recent președintele și CEO-ul Hanwha Aerospace, Son Jae-il într-un interviu acordat în exclusivitate DefenseRomania, din luna ianuarie începe construcția fabricii K9 din țara noastră.
Congresul Statelor Unite a transmis săptămâna aceasta un mesaj fără echivoc Pentagonului prin aprobarea Legii de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru anul fiscal 2026: modernizarea nu se mai poate face pe seama capacității actuale de luptă.
Lockheed Martin a finalizat producția tuturor aeronavelor F-16 Block 70 pentru flotele inițiale ale Bulgariei și Slovaciei, echipând ambele forțe aeriene cu avioane F-16 avansate, pregătite pentru operațiuni NATO și aliate.
Rusia a respins marți în mod categoric desfășurarea în Ucraina de trupe din state membre NATO, așa cum a propus luni, la Berlin, Coaliția de Voință.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a solicitat Parlamentului aprobarea prealabilă pentru semnarea Acordului-cadru de instruire a piloţilor pe avioanele F-16.
Avioanele de luptă turcești au interceptat și doborât un vehicul aerian fără pilot (UAV) descris ca fiind „scăpat de sub control”, care se apropia de spațiul aerian al țării dinspre Marea Neagră, a confirmat Ministerul Apărării de la Ankara.
Kievul a făcut pași importanți în ceea ce și-a dorit foarte mult și anume garanții puternice de securitate din partea SUA și a unor țări din Europa. Ele ar urma să fie de nivelul articolului 5 din Tratatul NATO, potrivit președintelui Zelenski. Congresul american ar urma să voteze garanții de nivelul Articolului 5 al Tratatului NATO.
Războiul naval a intrat într-o nouă eră odată cu atacul fără precedent revendicat de Serviciul Ucrainean de Informații (SBU), marcând prima lovitură reușită a unei drone subacvatice (UUV - Unmanned Underwater Vehicle) asupra unui submarin militar rusesc. Atacul de ieri asupra submarinului rusesc din clasa Kilo (Proiect 636.3 Varshavyanka) în portul Novorossiysk nu reprezintă doar o pierdere tactică pentru Rusia, ci debutul unei noi capacități de luptă: vectorul de atac submersibil.
Modelul de organizare a marilor companii finlandeze reprezintă o posibilă cale şi pentru Romarm, a afirmat, marţi, pe platforma X, preşedintele Nicuşor Dan.
După o lungă absență din regiune, o dronă americană de cercetare RQ-4B Global Hawk a zburat din nou, pe 15 decembrie 2025, deasupra apelor neutre ale Mării Negre.
Într-un conflict saturat de tehnologie, comandantul unității ucrainene de robotică a Brigăzii 3 de Asalt avertizează: inovația izolată este inutilă. Adevărata victorie aparține celor care pot transforma "grădina zoologică" de echipamente într-un sistem industrial coerent.
China nu mai caută doar paritatea militară, ci "victoria economică" totală prin rescrierea normelor internaţionale. Pentru a contracara ambiţiile chinezilor, Statele Unite trebuie să orchestreze urgent o bază industrială comună pentru sisteme autonome, fuzionând inovația americană cu capacitatea de producție a aliaţilor săi din Asiei.
Cel mai mare număr de lovituri al dronelor ucrainene a fost, probabil, raportat, pe 14 decembrie. Forțele ucrainene au informat despre atacuri cu succes în adâncimea atât a teritoriului Rusiei cât și în cea a dispozitivului de luptă inamic de pe front. În plus, o nouă abordare a forțelor ucrainene fără pilot începe să producă efecte importante și pe linia întâi.
Liderii principalelor state europene şi ai UE au propus luni ca acestea să conducă 'o forţă multinaţională' în Ucraina şi să susţină în mod 'durabil' armata ucraineană, care să fie limitată la 800.000 de militari, potrivit unei declaraţii transmise guvernul german, informează agențiile Agerpres, Reuters și AFP.
Negociatorii americani au afirmat luni că Statele Unite au oferit Ucrainei garanţii de securitate "foarte puternice", dar totuşi, în opinia lor, acceptabile pentru Rusia.
România și Statele Unite continuă discuțiile la nivel strategic și de coordonare, dovad fiind și ultima vizită în țara noastră a unei delegații din partea Departamentului de Stat al SUA.
Elveția nu va putea achiziționa toate cele 36 de avioane de luptă americane F-35 prevăzute, din cauza costurilor suplimentare prezentate de Statele Unite, au anunțat vineri autoritățile federale de la Berna.
India și Rusia au o relație de lungă durată în domeniul cooperării militare, iar achiziția sistemului de apărare antiaeriană S-400 Triumf, cunoscut în India ca „Sudarshan Chakra”, reprezintă un adevărat pilon al apărării indiene împotriva amenințărilor aeriene venite dinspre vecinii Pakistan și China. India a semnat încă din 2018 un contract de aproximativ 5,4 miliarde de dolari pentru achiziția a cinci regimente de S-400, dintre care trei au fost deja livrate și sunt operaționale, iar restul sunt așteptate în anul sau anii următori.
Președintele Nicușor Dan a declarat că România nu poate neglija rolul de „mare actor global economic” al Chinei iar în acest sens va trebui să ne urmărim interesul, nuanțând însă faptul că relația cu superputerea asiatică nu trebuie să pericliteze aspecte ce țin de securitate.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a dat publicității imagini spectaculoase cu lovirea unui submarin rus din clasa Kilor în portul rus Novorosiisk. Se pare că e vorba de submarinul Varshavyanka.
Guvernul Viktor Orban ar pregăti o „inginerie constituțională”, un set de măsuri menite să crească exponențial puterile Președintelui, în raport cu celelalte instituții ale statului, notează Bloomberg.
După investiții masive în sectorul cibernetic, Israelul a reușit să folosească acestă componentă ca o structură de apărare. IDF a interceptat rachete iraniene în spațiu și, aceeași componentă cyber a fost folosită cu succes și în celebra poveste a pagerelor care au explodat și au neutralizat conducerea militară a grupării teroriste Hezbollah din Liban, în timpul războiului.
Președintele și CEO-ul Hanwha Aerospace, Son Jae-il, în exclusivitate pentru DefenseRomania, a dezvăluit oferta „fără precedent” pe care gigantul coreean a înaintat-o, care nu se limitează doar la producția de mașini de luptă Redback sau obuziere K9 Tunetul, produse aici, ci vizează și alte sectoare, precum și investiții de 180 de milioane de euro.
Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, 75% dintre ucraineni se declară împotriva unui plan de pace care ar include retragerea trupelor ucrainene din Donbas (regiunile Donețk și Luhansk), o reducere a dimensiunii forțelor armate ucrainene și nicio garanție specifică de securitate.
Ministerul britanic al Apărării a creat două structuri cheie, una de informații iar cealaltă de contrainformații.
Rusia susține Venezuela în fața 'presiunilor politice și șantajului militar' din partea SUA, a declarat Aleksandr Șcetinin, directorul Departamentului Latino-American din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, în cadrul unui forum de tineret ruso-venezuelan desfășurat la Moscova, informează Agerpres și EFE.
Cehia este unul dintre cei mai eficienți susținători ai Ucrainei, inițiativa privind muniția fiind cel mai cunoscut exemplu. Dar nici măcar țara care avea încă din perioada Războiului Rece o bază industrială și tehnologică puternică, și care are o companie în TOP 100 mondial al industriei de apărare - nu poate rezolva unele provocări tehnologice.
Într-un discurs istoric, Blaise Metreweli, prima femeie la conducerea serviciului secret britanic, va redefini natura conflictului modern, avertizând că distincția dintre pace și război a dispărut sub presiunea tehnologiei și a „exportului de haos” orchestrat de agenda geopolitică a Rusiei.
