Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Ar trebui România să nu recunoască alegerile din Rusia? Moscova creează minorități și susține tensiunile etnice în România
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
La mijlocul acestei luni în Federația Rusă au avut loc alegerile legislative în care a fost aleasă noua arhitectură a Dumei de Stat ruse - camera inferioară a Parlamentului rus -. În contextul în care aceste alegeri s-au desfășurat sub numeroase semne de întrebare și într-un cadru larg de suspiciuni privind fraudarea lor, și mai ales în contextul în care Federația Rusă a organizat alegerile și în Crimeea anexată ilegal și în Donbas-ul separatist din Estul Ucrainei, se ridică problema la nivel european dacă se impune ca aceste alegeri să nu fie recunoscute.
Vladimir Putin, sursă foto: Kremlin
EXCLUSIV
Vladimir Putin, sursă foto: Kremlin

Sigur că o asemenea decizie vine de la sine cu implicații majore iar ea trebuie luată la nivelul întregului bloc european, ca un întreg. 

România a fost printre statele care au luat poziție imediat în această chestiune. O bilă albă pentru MAE care la doar câteva ore de la încheierea scrutinului rus a anunțat că România nu recunoaște legitimitatea votului în Crimeea anexată ilegal în 2014 de Federația Rusă și și-a manifestat din nou sprijinul pentru integritatea și suveranitatea Ucrainei. 

 

Un prim pas: România nu recunoaște alegerile organizate în Crimeea ocupată ilegal de Federația Rusă

 

Totodată, MAE a luat act cu regret și a denunțat faptul că „Federația Rusă a deschis secții de votare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în pofida poziției clare, contrare, a autorităților constituționale de la Chișinău, fapt ce contravine suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Alegerile au fost câștigate de Rusia Unită, partidul prezidențial care a acumulat aproximativ 49% din sufragii, iar după redistribuire va trece lejer de 50%. Nicio surpriză.

Au fost alegeri fără opoziție reală, aceasta fiind scoasă de către regimul de la Kremlin în afara legii, așa-zisele partidele de „opoziție” care au participat fiind agreate de către regim, fără presă liberă și fără observatori internaționali. 

În aceste condiții, coroborat cu organizarea alegerilor în Crimeea a cărei anexare e nerecunoscută de UE, dar și în estul separatist al Ucrainei unde Rusia a oferit peste 600.000 de pașapoarte, se ridică întrebarea dacă alegerile ar trebuie sau nu recunoscute.

Aici intervin două scenarii, dar în ambele decizia trebuie luată la nivelul întregului bloc, un mesaj ce denotă unitate, și nu la nivel național. Fie statele UE decid să nu recunoască alegerile ruse organizate în Crimeea și în regiunile ocupate, fie nu recunosc alegerile generale organizate de Kremlin. 

Părerile bineînțeles că sunt împărțite și trebuie să conștientizăm că nerecunoașterea generală a alegerilor ruse organizate în democrația controlată de la Kremlin ar avea repercusiuni majore. Decizia de a nu recunoaște actuala Dumă de Stat rusă ar duce la excluderea Federației Ruse din multe organizații internaționale.

 

Georgia 2008 și Crimeea 2014 sunt lecții din care Europa trebuie să învețe

 

Profesorul Răzvan Munteanu, expert în relații internaționale și președintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA) se numără printre cei care consideră că România nu ar trebui să recunoască alegerile din Federația Rusă și e de părere că e nevoie de un răspuns ferm din partea Occidentului pentru ca lucrurile să nu degenereze. 

Iar invazia Georgiei din 2008 de către Federația Rusă și mai apoi invazia și anexarea ilegală a Crimeei în 2014 sunt episoade care în opinia mea trebuie să dea de gândit Vestului că o stare de dolce far niente poate fi percepută la Kremlin ca un mesaj de slăbiciune din partea Europei. Calcule greșite au mai existat în urmă cu câteva decenii, iar rezultatul tragic îl cunoaștem cu toții. 

Profesorul Răzvan Munteanu, în cadrul emisiunii „Pe Plan Extern” difuzată de DC News TV, a subliniat corect că dezvoltarea unui protectorat al pașapoartelor în regiunea ucraineană Donbas de către Federația Rusă se pliază pe doctrina „Russkiy mir” promovată de Vladimir Putin, prin intermediul căreia Moscova și-a asigurat dreptul de a interveni militar în protejarea minorităților sale. Termenul „Russkiy mir” în traducere se referă la „lumea rusă”.

Aici e vorba de modificarea legii apărării care a avut loc în 2009 în Federația Rusă. Ca urmare a acestor modificări, președintele Vladimir Putin poate decide o intervenție militară fără acordul Consiliului Federal - camera superioară a Parlamentului - pentru apărarea cetățenilor ruși din străinătate sau pentru apărarea unui stat care a cerut ajutorul Rusiei. Cu alte cuvinte, e vorba de o decizie pe care președintele rus o poate lua cu privire la o intervenție militară, fără ca teritoriul rus să fie amenințat

 

Războiul hibrid purtat de Federația Rusă se desfășoară inclusiv pe teritoriul României

 

Una din tacticile propagandei ruse e de a susține conflicte etnice în teritoriile în care Rusia nu poate fi prezentată ca o alternativă politică. Acesta e și cazul României, unde pe lângă acest aspect de război hibrid, Moscova apelează și la retorica falsă de „colonie” a Vestului.

În cadrul operațiunilor de război hibrid purtate de Federația Rusă împotriva Occidentului, profesorul Răzvan Munteanu atrage atenția că nici România nu e ferită de asemenea acțiuni ce pot deveni foarte sensibile pe termen mediu și lung, dând exemplul minorităților de care Moscova se folosește pentru acțiuni de destabilizare.

Citez din interviul mai sus menționat:

„Trebuie să fim atenți la modul în care Federația Rusă încearcă să controleze și să influențeze minorități de pe teritoriul nostru precum cea a lipovenilor, sau modul în care încearcă să creeze noi minorități în interesul Federației Ruse precum cea a ceangăilor în zona de nord a țării, Suceava, Maramureș etc. Dar și la modul în care sunt create tensiuni între minorități, acțiune ce reprezintă o componentă a unui război hibrid”.

Pe de altă parte există consecvență în ceea ce privește retorica și propaganda antioccidentală a Kremlinului. Sigur, în diferite etape, ea e accelerată mai ales în preajma alegerilor. 

Retorica antioccidentală nu e o noutate a regimul putinist, ea a servit drept cauză și propagandei sovietice, cel puțin până la Mihail Gorbaciov.

 

Narativul de cetate asediată a propagandei ruse. Rușilor le e implementată ideea că nu există alternativă la putinism

 

Particularitatea însă e că după uriașele proteste din 2011 împotriva lui Vladimir Putin, paroxismul antioccidental a atins cote mari la Moscova, Vestul fiind acuzat de instrumentarea protestelor împotriva regimului.

Narativul acesta a fost folosit și în campania acestor alegeri și regimul nu pare să renunțe la el. Mesajul e că „Occidentul decadent” încearcă „destabilizarea Federației Ruse”, promovată de aparatul de propagandă ca „a treia Romă”. Fals, iar o minimă analiză arată cititorului că lucrurile stau exact invers.

Vasili Piskarev, membru al Dumei și al partidului prezidențial Rusia Unită, este cel care conduce comisia de investigare a ingerințelor străine în alegerile din Federația Rusă. Un fel de tribunal al poporului al cărui rezultat se cunoaște dinainte. Citat de portalul rus de propagandă Vzglyad, Piskarev, care ar trebui să fie imparțial, spune că la alegerile din septembrie s-ar fi încercat din interior destabilizarea Federației Ruse, fără succes însă. Astfel că, spune Piskarev, presiunea externă va crește. 

Nota în care trebuie citită declarația acestuia e că Federația Rusă nu are nicio intenție în viitorul apropiat să renunțe la retorica de cetate asediată prin alimentarea iluziei unui dușman extern inventat. Mesajul regimului putinist e simplu: oricât de greu i-ar fi poporului rus și oricât de mari sunt neajunsurile sociale, nu există o altă alternativă la Vladimir Putin, singurul care se opune acțiunii orchestrate de Occident, în special de SUA, de dezmembrare a Federației Ruse. 

 

Europa, o singură voce în relația cu Federația Rusă

 

Iar propaganda rusă va lucra în continuare în tentativa de a îi determina pe europeni să își renege valorile și civilizația, cu scopul de destabilizare a UE.

În ceea ce privește poziția pe care Uniunea Europeană trebuie să o aibă în legătură cu recunoașterea sau nerecunoașterea legitimității alegerilor din Federația Rusă, această poziție, indiferent de care va fi, trebuie redată ca un mesaj de unitate din partea întregului bloc european. 

Iar România este statul care, nu o singură dată, prin vocea ministrului Bogdan Aurescu, a ridicat problema unei abordări mai strategice a Uniunii Europene în ceea ce privește Federația Rusă.

Notă: Articolul reprezintă opinia autorului


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Elveția, bastionul neutralității militare, se adăpostește sub scutul aerian al Europei: Acord cheie cu Germania pentru achiziția sistemului IRIS-T SLM
Apărarea antiaeriană ucraineană este suprasolicitată de atacurile Rusiei (FOTO/VIDEO): Sistemul „Frankenstein” trimis de Marea Britanie devine rivalul dronelor rusești
Triplare a numărului de copii uciși și răniți în Ucraina în ultimele trei luni – UNICEF
Dacă China decide să invadeze Taiwanul, probabil că va activa Rusia ca pe un pion de sacrificiu pentru a ataca teritoriul NATO
Trebuie oferite Ucrainei capabilități pentru a distruge fabricile rusești de drone - ministrul de externe al Letoniei
Fotografie ilustrativă: Donald Trump / flickr, Official White House Photo by Tia Dufour
EXCLUSIV
Este timpul ca Donald Trump să pună piciorul în prag în problema chestiunii rusești
Să nu fim luaţi prin surprindere! Statele europene membre NATO se pregătesc pentru un scenariu care nu mai pare imposibil: Reducerea prezenţei militare americane în Europa
100 de bombardiere B-21 nu ar fi de ajuns pentru Statele Unite: Presiuni tot mai mari asupra Pentagonului pentru a dubla miza în fața Chinei
Fostul comandant al trupelor SUA în Europa: Rusia este deja în război cu noi și vizează statele baltice. Următorul test: exercițiul militar Zapad 2025
Un tanc Leopard în timpul unui exercițiu militar NATO în Korzeniewo, nordul Poloniei. Sursa foto: Wojtek Radwanski/Getty Images.
EXCLUSIV
Ce poate învăţa România din noua Strategie de Securitate Națională a Poloniei? General polonez: În calitate de stat aflat la frontiera NATO, nu ne mai permitem o abordare pur defensivă
Exercitiu militar NATO in Estonia: Sursa foto: SHAPE - NATO Allied Command Operation/X.
EXCLUSIV
Rusia este o amenințare acută pentru Europa, pentru NATO, pentru întreaga lume civilizată: „Putin are nevoie de conflict, așa cum peștele are nevoie de apă”
Să nu ajungem la voia întâmplări! Marea Britanie și Germania pregătesc un pact de apărare istoric, pe fondul temerilor legate de actuala politică SUA faţă de Europa
Cu sau fără sisteme ruseşti S-400, Turcia nu trebuie să primească F-35: Care sunt argumentele celor care se opun vânzării de avioane către Ankara
Faza a doua a reconcilierii turco-kurde: PKK depune armele
,,Punem pe primul loc interesele Americii'' - aşa justifică Pentagonul oprirea livrărilor de rachete Patriot către Ucraina
Germania, la răscruce. Merz confirmă discuțiile cu Franța privind o „umbrelă nucleară europeană”, dar precizează că e vorba despre o perspectivă îndepărtată
Forțele Armate ale Ucrainei au lansat un atac cu rachete asupra regiunii ocupate Donețk: Atacul ar fi servit drept ,,botez al focului'' pentru o nouă rachetă
Transport feroviar de tancuri franceze Leclerc
EXCLUSIV
Veriga slabă a NATO? România plătește milioane de euro către CFR Marfă pentru transport militar pe linii învechite
Ședință CSAT. Pacea în Ucraina trebuie să excludă ferm încercările Rusiei de redivizare a Europei în sfere de influență
Armatele private ale Rusiei: Grupările paramilitare care activează în Ucraina, factor de instabilitate în regiune şi risc de securitate pentru Kremlin
Un misterios avion chinez cu transponderul închis și alte zboruri din Iran spre China ridică o întrebare: Unde e de fapt uraniul îmbogățit al Iranului?
B-2 Spirit, imagine concept. Photo source: NamuWiki
EXCLUSIV
Momentul în care Israelul a atacat nu a fost întâmplător: Zidul destructurat ce oferea Iranului adâncime strategică și paradoxul bombardierelor SUA B-2 care au lovit Iranul
După atacul SUA asupra Iranului: „Endless war”, blestemul americanilor? Și ce urmează după Războiul de 12 Zile | Ioana Constantin Bercean, la Obiectiv EuroAtlantic
SUA schimbă prioritățile: Dronele sunt favorizate, iar achiziția de F-35 scade la 47 de avioane în noul buget pentru apărare pentru 2026
Loviturile SUA asupra Iranului, mesaj greșit pentru Kim: Coreea de Nord ar putea grăbi programul nuclear
Foto: Bogdan PANTILIMON, Statul Major al Forțelor Aeriene
EXCLUSIV
Suveranitatea defensivă a României: de la dependență la capacitate reală de apărare
Marea Britanie revine la avioane nucleare și cumpără 12 aeronave F-35A capabile să transporte arme nucleare tactice
Președintele Nicușor Dan și-a ales consilierul pe probleme de securitate: Cristian Diaconescu rămâne la Palatul Cotroceni
EXCLUSIV
Ce este doctrina 20.40.40 pe care și România ar trebui să o adopte. Armata României trebuie să se pregătească de războiul viitorului și nu e timp de pierdut
Monument închinat militarilor americani care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial / NATO Rapid Deployable Corps Italy
EXCLUSIV
Cu Statele Unite care privesc mai mult spre China, pragul de 5% pentru apărare devine o țintă obligatorie pentru europenii din NATO (Analiză)

Ştiri Recomandate

Un C-130 Hercules al Armatei române a evacuat din Gaza 12 copii palestinieni și membri ai familiilor lor
Prim-ministrul polonez declară că războiul din Ucraina ar putea fi suspendat în curând, "dar acest lucru nu schimbă în niciun fel situația noastră”
Ucraina primește radare TRML-4D și SPEXER 2000 de la Hensoldt. Radarele, integrate inclusiv pe sistemele antiaeriene IRIS-T și Skyranger 30
Avioane USR Craiova. Ultima șansă pentru IAR-99 și resuscitarea unei companii căpușată și băgată în comă?
Un tanc robot, dar nu prea: Rușii vor să rupă frontul cu un tanc-dronă numit Shturm, o combinație între T-72 și T-90
Gigantul german Diehl construiește la Craiova o fabrică de componente pentru industria aeronautică
De unde a început isteria Iron Dome în România? Sistemele Spyder personalizate pentru România vor fi o versiune hibridă cum nu s-a mai văzut
Comisia anunță că primele 18 state, inclusiv România, solicită 127 de miliarde EUR din cei 150 de miliarde disponibili prin SAFE
Franța va parașuta 40 de tone de ajutoare umanitare în Fâșia Gaza
Estonia și-a stabilit prioritățile privind apărarea. Micul stat baltic se concentrează pe apărare aeriană IRIS-T și sisteme HIMARS cu rază de 300 de km
Macron critică acordul dintre UE și SUA negociat de Ursula von der Leyen cu Trump: „UE nu e încă o putere. Nu suntem suficient de temuți”
Armata rusă e aproape de un obiectiv important: Încercuirea orașului Pokrovsk. "Un astfel de număr de trupe ar fi suficient pentru a captura unele țări europene"
Monitorizare de la 10.000 de metri altitudine: Echipajele avioanelor AWACS ale NATO detaliază cum s-a schimbat războiul aerian purtat de Rusia împotriva Ucrainei
Politica germană ,,Zeitenwende'' prinde aripi: Germania lansează programul militar pentru drone de atac cu rază lungă de acțiune
Belarus devine ,,atelierul de armament'' al Rusiei: Microcipuri pentru rachetele şi dronele utilizate pe frontul din Ucraina
Franța acuză GRU-ul rus de atacuri cibernetice coordonate. Gruparea APT28, responsabilă și pentru atacul asupra Bundestagului din 2023
Noul front nedorit al Ucrainei: Cum războiul cu drone creează operatori pentru cartelurile de droguri din America Latină
Transformarea Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convențională din Europa: Germania pregătește comenzi-record pentru blindate Boxer, Patria și avioane Eurofighter
JAS 39 Gripen a primit botezul focului. Cum s-au descurcat avioanele Gripen în primele misiuni reale de luptă
Iranul „așteaptă” următoarele lovituri ale F-35I cu sisteme rusești S-400. Rusia a livrat S-400, într-o mișcare menită să schimbe radical echilbrul de putere în regiune
România a depus proiectele pentru finanțare prin SAFE. 70% sunt achiziții militare cu scopul de a revitaliza industria iar 30% pentru creșterea mobilității militare
Luftwaffe va proteja România. Avioane Eurofighter germane au ajuns în țară unde alături de F-16 ale României vor asigura protejarea spațiului aerian
Polonia a reținut 32 de persoane pentru sabotaj. Rețeaua, coordonată de serviciile rusești, iar metodele au fost încercate și în România
Zelenski, sub presiune europeană: Bani de la UE, doar în schimbul garanțiilor anticorupție
Caz frapant la Kiev: A fost dejucat un atentat FSB; atacatorul credea că lucrează pentru serviciile secrete ucrainene
Iveco ar putea ajunge în mâna indienilor de la Tata Motors. Ce se întâmplă cu fabrica de camioane militare din România
Avioanele Su-35 vânează F-16 în Ucraina. În premieră rușii au aruncat în luptă Su-35 cu noile rachete aer-aer R‑77M
Soldați americani ai Diviziei 101 Aeropurtate (Air Assault) participă alături de militari români la un exercitiu terestru și aerian la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, România, 28 iulie 2022. Sursa Foto: dvidshub.net.
EXCLUSIV
Pivotul SUA spre Pacific lasă Europa în fața unei dileme strategice: Există cu adevărat o intenţie reală de reducere cu 30% a numărului trupelor americane?
Nepotrivită pentru război: Infrastructura Europei, o vulnerabilitate strategică în fața unui conflict de mare intensitate declanşat de Rusia
”Operațiunea militară specială continuă”. Kremlinul răspunde ultimatumului scurtat al lui Trump
Fostul șef al CIA, îndemn pentru statele occidentale: Un armistițiu în Ucraina necesită împingerea forţelor ruse pe front şi nimic altceva
Belgia, Franța și Marea Britanie, misiune de supraveghere aeriană deasupra Mării Negre (FOTO): Scopul a fost „întărirea securității europene în apele internaționale''
pixel