Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Ar trebui România să nu recunoască alegerile din Rusia? Moscova creează minorități și susține tensiunile etnice în România
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
La mijlocul acestei luni în Federația Rusă au avut loc alegerile legislative în care a fost aleasă noua arhitectură a Dumei de Stat ruse - camera inferioară a Parlamentului rus -. În contextul în care aceste alegeri s-au desfășurat sub numeroase semne de întrebare și într-un cadru larg de suspiciuni privind fraudarea lor, și mai ales în contextul în care Federația Rusă a organizat alegerile și în Crimeea anexată ilegal și în Donbas-ul separatist din Estul Ucrainei, se ridică problema la nivel european dacă se impune ca aceste alegeri să nu fie recunoscute.
Vladimir Putin, sursă foto: Kremlin
EXCLUSIV
Vladimir Putin, sursă foto: Kremlin

Sigur că o asemenea decizie vine de la sine cu implicații majore iar ea trebuie luată la nivelul întregului bloc european, ca un întreg. 

România a fost printre statele care au luat poziție imediat în această chestiune. O bilă albă pentru MAE care la doar câteva ore de la încheierea scrutinului rus a anunțat că România nu recunoaște legitimitatea votului în Crimeea anexată ilegal în 2014 de Federația Rusă și și-a manifestat din nou sprijinul pentru integritatea și suveranitatea Ucrainei. 

 

Un prim pas: România nu recunoaște alegerile organizate în Crimeea ocupată ilegal de Federația Rusă

 

Totodată, MAE a luat act cu regret și a denunțat faptul că „Federația Rusă a deschis secții de votare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în pofida poziției clare, contrare, a autorităților constituționale de la Chișinău, fapt ce contravine suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Alegerile au fost câștigate de Rusia Unită, partidul prezidențial care a acumulat aproximativ 49% din sufragii, iar după redistribuire va trece lejer de 50%. Nicio surpriză.

Au fost alegeri fără opoziție reală, aceasta fiind scoasă de către regimul de la Kremlin în afara legii, așa-zisele partidele de „opoziție” care au participat fiind agreate de către regim, fără presă liberă și fără observatori internaționali. 

În aceste condiții, coroborat cu organizarea alegerilor în Crimeea a cărei anexare e nerecunoscută de UE, dar și în estul separatist al Ucrainei unde Rusia a oferit peste 600.000 de pașapoarte, se ridică întrebarea dacă alegerile ar trebuie sau nu recunoscute.

Aici intervin două scenarii, dar în ambele decizia trebuie luată la nivelul întregului bloc, un mesaj ce denotă unitate, și nu la nivel național. Fie statele UE decid să nu recunoască alegerile ruse organizate în Crimeea și în regiunile ocupate, fie nu recunosc alegerile generale organizate de Kremlin. 

Părerile bineînțeles că sunt împărțite și trebuie să conștientizăm că nerecunoașterea generală a alegerilor ruse organizate în democrația controlată de la Kremlin ar avea repercusiuni majore. Decizia de a nu recunoaște actuala Dumă de Stat rusă ar duce la excluderea Federației Ruse din multe organizații internaționale.

 

Georgia 2008 și Crimeea 2014 sunt lecții din care Europa trebuie să învețe

 

Profesorul Răzvan Munteanu, expert în relații internaționale și președintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA) se numără printre cei care consideră că România nu ar trebui să recunoască alegerile din Federația Rusă și e de părere că e nevoie de un răspuns ferm din partea Occidentului pentru ca lucrurile să nu degenereze. 

Iar invazia Georgiei din 2008 de către Federația Rusă și mai apoi invazia și anexarea ilegală a Crimeei în 2014 sunt episoade care în opinia mea trebuie să dea de gândit Vestului că o stare de dolce far niente poate fi percepută la Kremlin ca un mesaj de slăbiciune din partea Europei. Calcule greșite au mai existat în urmă cu câteva decenii, iar rezultatul tragic îl cunoaștem cu toții. 

Profesorul Răzvan Munteanu, în cadrul emisiunii „Pe Plan Extern” difuzată de DC News TV, a subliniat corect că dezvoltarea unui protectorat al pașapoartelor în regiunea ucraineană Donbas de către Federația Rusă se pliază pe doctrina „Russkiy mir” promovată de Vladimir Putin, prin intermediul căreia Moscova și-a asigurat dreptul de a interveni militar în protejarea minorităților sale. Termenul „Russkiy mir” în traducere se referă la „lumea rusă”.

Aici e vorba de modificarea legii apărării care a avut loc în 2009 în Federația Rusă. Ca urmare a acestor modificări, președintele Vladimir Putin poate decide o intervenție militară fără acordul Consiliului Federal - camera superioară a Parlamentului - pentru apărarea cetățenilor ruși din străinătate sau pentru apărarea unui stat care a cerut ajutorul Rusiei. Cu alte cuvinte, e vorba de o decizie pe care președintele rus o poate lua cu privire la o intervenție militară, fără ca teritoriul rus să fie amenințat

 

Războiul hibrid purtat de Federația Rusă se desfășoară inclusiv pe teritoriul României

 

Una din tacticile propagandei ruse e de a susține conflicte etnice în teritoriile în care Rusia nu poate fi prezentată ca o alternativă politică. Acesta e și cazul României, unde pe lângă acest aspect de război hibrid, Moscova apelează și la retorica falsă de „colonie” a Vestului.

În cadrul operațiunilor de război hibrid purtate de Federația Rusă împotriva Occidentului, profesorul Răzvan Munteanu atrage atenția că nici România nu e ferită de asemenea acțiuni ce pot deveni foarte sensibile pe termen mediu și lung, dând exemplul minorităților de care Moscova se folosește pentru acțiuni de destabilizare.

Citez din interviul mai sus menționat:

„Trebuie să fim atenți la modul în care Federația Rusă încearcă să controleze și să influențeze minorități de pe teritoriul nostru precum cea a lipovenilor, sau modul în care încearcă să creeze noi minorități în interesul Federației Ruse precum cea a ceangăilor în zona de nord a țării, Suceava, Maramureș etc. Dar și la modul în care sunt create tensiuni între minorități, acțiune ce reprezintă o componentă a unui război hibrid”.

Pe de altă parte există consecvență în ceea ce privește retorica și propaganda antioccidentală a Kremlinului. Sigur, în diferite etape, ea e accelerată mai ales în preajma alegerilor. 

Retorica antioccidentală nu e o noutate a regimul putinist, ea a servit drept cauză și propagandei sovietice, cel puțin până la Mihail Gorbaciov.

 

Narativul de cetate asediată a propagandei ruse. Rușilor le e implementată ideea că nu există alternativă la putinism

 

Particularitatea însă e că după uriașele proteste din 2011 împotriva lui Vladimir Putin, paroxismul antioccidental a atins cote mari la Moscova, Vestul fiind acuzat de instrumentarea protestelor împotriva regimului.

Narativul acesta a fost folosit și în campania acestor alegeri și regimul nu pare să renunțe la el. Mesajul e că „Occidentul decadent” încearcă „destabilizarea Federației Ruse”, promovată de aparatul de propagandă ca „a treia Romă”. Fals, iar o minimă analiză arată cititorului că lucrurile stau exact invers.

Vasili Piskarev, membru al Dumei și al partidului prezidențial Rusia Unită, este cel care conduce comisia de investigare a ingerințelor străine în alegerile din Federația Rusă. Un fel de tribunal al poporului al cărui rezultat se cunoaște dinainte. Citat de portalul rus de propagandă Vzglyad, Piskarev, care ar trebui să fie imparțial, spune că la alegerile din septembrie s-ar fi încercat din interior destabilizarea Federației Ruse, fără succes însă. Astfel că, spune Piskarev, presiunea externă va crește. 

Nota în care trebuie citită declarația acestuia e că Federația Rusă nu are nicio intenție în viitorul apropiat să renunțe la retorica de cetate asediată prin alimentarea iluziei unui dușman extern inventat. Mesajul regimului putinist e simplu: oricât de greu i-ar fi poporului rus și oricât de mari sunt neajunsurile sociale, nu există o altă alternativă la Vladimir Putin, singurul care se opune acțiunii orchestrate de Occident, în special de SUA, de dezmembrare a Federației Ruse. 

 

Europa, o singură voce în relația cu Federația Rusă

 

Iar propaganda rusă va lucra în continuare în tentativa de a îi determina pe europeni să își renege valorile și civilizația, cu scopul de destabilizare a UE.

În ceea ce privește poziția pe care Uniunea Europeană trebuie să o aibă în legătură cu recunoașterea sau nerecunoașterea legitimității alegerilor din Federația Rusă, această poziție, indiferent de care va fi, trebuie redată ca un mesaj de unitate din partea întregului bloc european. 

Iar România este statul care, nu o singură dată, prin vocea ministrului Bogdan Aurescu, a ridicat problema unei abordări mai strategice a Uniunii Europene în ceea ce privește Federația Rusă.

Notă: Articolul reprezintă opinia autorului


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Două escadrile „vecine”: De ce baza celei de-a treia escadrile de F-16 a României va fi la Kogălniceanu, la doar 90 de km de cea de-a doua?
Grupul de Luptă al NATO din România se află sub comanda Franței. În acest sens francezii au dislocat în România tehnică militară, printre care tancuri franceze Leclerc și blindate. Sursa foto: Twitter French Forces in Romania.
EXCLUSIV
În mâinile cui lăsăm apărarea Europei: Franța manifestă voinţă, dar are capacitatea necesară pentru a coordona inițiativele de apărare la nivel european?
Ne mai putem baza pe umbrela nucleară a SUA? Noile abordări americane de politică externă ar putea crește numărul puterilor nucleare la 25 de state
Presa sârbă anunță că Belgradul și Budapesta ar putea intra în alianță militară, ca răspuns la acordul recent semnat între Croația, Albania și Kosovo
Incertitudine cu privire la tancurile Abrams australiene donate Ucrainei: Joaca lui Donald Trump de-a asistența militară a dus la blocarea unui hub logistic din Polonia
De ce a renunțat Ucraina la arme nucleare deși știa că Rusia va ataca. Ioana Bercean: Dreptul internațional e cea mai înșelată mireasă
Germania aprobă un pachet major de ajutor militar pentru Ucraina, după luni de amânări: Mai multe rachete şi sisteme de apărare aeriană Iris-T pe ucraineni
Europa, plan pentru a prelua mai mult din responsabilitatea SUA în NATO: Ar fi nevoie de cinci până la zece ani de creștere a cheltuielilor pentru a înlocui majoritatea capacităților militare
A 68 a comemorare a Zilei Z / U.S. Army photo by Staff Sgt. Sharilyn Wells
EXCLUSIV
Cum s-a ajuns în acest moment periculos al istoriei? Marile puteri mondiale nu ascultă de calculele obișnuite de realpolitik mai ales în momentele critice
SUA forțează alegerile în Ucraina. Trimisul special american susține că autoritățile ucrainene vor organiza alegeri prezidențiale, deși Kievul nu confirmă
O campanie rusească de dezinformare, născută în laboratoarele Kremlinului, a vizat publicul britanic: Ruşii copiază paginile unor ziare locale pentru a răspândi false povești despre Ucraina
Rusia pretinde deja dreptul la Insulele Svalbard: Justifică această abordare prin interesul faţă de consolidarea poziției sale în Arctica și „negocierile geopolitice” aferente cu Statele Unite
Rusia nu poate ascunde acest dezastru nici dacă vrea: Baza bombardierelor rusești Tu-95MS și Tu-160 a suferit pagube majore în urma unui atac ucrainean cu drone (Foto)
Singura modalitate reală de a descuraja Rusia este de a „militariza Ucraina până în dinți”: Dacă dai dovadă de orice formă de slăbiciune față de Rusia, aceasta va profita de ea
Întâlnire Pavel-Zelenski: “Republica Cehă este alături de Ucraina și sprijină aderarea acesteia la UE și NATO”
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include aviație și forțe navale aliate: România şi Polonia sunt elemente centrale ale unei strategii gândite la Londra
Parlamentul german, vot istoric: Berlinul are liber la investiții în apărare de sute de miliarde de euro
Rusia, o amenințare fundamentală la adresa securității Europei | UE se pregătește să facă faţă unui posibile agresiuni: Comisia Europeană stabilește politica de apărare pentru 2030
Macron propune înlocuirea avioanelor F-35 cu Rafale: Trebuie să oferim alternative europene țărilor obișnuite cu echipamentele militare americane
Ucrainenii nu slăbesc atacurile asupra bazei ruse Engels (Foto/Video): Depozitul cu rachete de croazieră pentru bombardierele Tu-95 si Tu-160 a fost lovit puternic cu drone
UE anunță Strategia pentru oțel și aluminiu. Planul va fi coloana vertebrală pentru reînarmarea Europei
Ucraina împărtășește pentru prima dată experiența de luptă avută cu FrankenSAM (Foto): Vechiul sistem de apărare antiaeriană Buk a primit rachete RIM-7
Poate Europa să înlocuiască F-35? Deocamdată pare imposibil, niciunul dintre cele trei de avioane europene nu are capacități de generația a 5-a
Congresul SUA dă semne de viață: Proiect bipartizan pentru nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor ucrainene. „Granițele nu pot fi schimbate cu forța”
Rusia e cu ochii pe Baza 116: Zeci de avioane franceze Rafale F5 cu rachete hipersonice nucleare ASN4G vor „ținti” spre Federație
Forțele ucrainene pentru Operaţii Speciale continuă demilitarizarea Crimeei, efectuând atacuri precise și distrugând mai multe sisteme de război electronic (Video)
Forțele speciale britanice au fost plasate în stare de alertă maximă pentru o posibilă desfășurare în Ucraina
Trump și Zelenski vorbesc la o zi după discuțiile de la Casa Albă cu Putin: O pace durabilă poate fi obținută în acest an
„Putin joacă un joc aici” - Germania critică convorbirea telefonică dintre Trump si Putin, afirmând că încetarea parțială a focului in Ucraina „nu înseamnă de fapt nimic”
Cu vânt american din pupă, Medvedev navighează nestingherit în oceanul aberațiilor geopolitice

Ştiri Recomandate

Rachete germane Taurus pentru Ucraina. Rusia amenință direct Germania cu războiul dacă planul Berlinului va fi dus până la capăt
De la Ana la Caiafa cu muniția de 155 mm. România va produce muniția pentru obuzierele sale K9 Tunetul, dar marea întrebare e când?
Nu doar România: Polonia își alege și ea președintele în luna mai. Cine sunt candidații și cine pleacă cu prina șansă
Au început discuțiile despre „pace în Ucraina” cu Europa la masă. Rubio și Witkoff, reprezentanții SUA, primiți la Paris
„Toată lumea vrea fabrici, le putem construi”. Panzerul Rheinmetall mizează pe artilerie și se așteaptă la comenzi de 300 de miliarde de euro
Danemarca vrea să trimită soldați neînarmați în Ucraina pentru antrenament. Rusia avertizează: Sunt o țintă legitimă
Dronele ucrainene atacă o altă brigadă rusă de rachete implicată în măcelul de Florii, de la Sumî / Rusia continuă loviturile masive cu Shahed în orașe și lovește la Dnipro
Un pas istoric pentru F-35 în Europa: În premieră un F-35 non-american aflat în zbor a partajat date clasificate cu un sistem european
Delegația ucraineană sosește la Paris. Negocieri cu Witkoff, Rubio și cu oficiali europeni
O explozie a afectat o facilitate unde Northrop Grumman dezvoltă motoare de rachete
România va primi în acest an corveta ușoară HISAR din Turcia, dar e nevoie și de aprobarea Parlamentului
Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu va deveni hub strategic regional pentru NATO
Ucraina pregătește Armatei ruse o nouă surpriză ”hibrid”: BARS este o dronă-rachetă cu raza de acțiune de 800 de kilometri
Rusia spune că „nu este pregătită” să spună când va expira moratoriul fragil cu Ucraina privind atacurile asupra infrastructurii energetice
Forțele paramilitare din Sudan anunță formarea unui guvern alternativ. Criza se adâncește după scenariul libian
Aviația militară a SUA e în criză și nu numărul de F-35 sau F-16 e problema. România a scăpat „la mustață” de aceeași problemă
Emil Hurezean / Harta europei, mapchart
EXCLUSIV
Prezența militară americană în Europa poate fi redistribuită. Hurezeanu: Securitatea Statelor Unite, apărată mai bine de la Mihail Kogălniceanu decât din Virginia
Soldați chinezi capturați în Ucraina: Rusia nu este atât de puternică, nu luptați pentru ea
SUA revin și corectează factura exagerată, de 350 de miliarde de dolari, pentru ajutorul acordat Ucrainei
Coreenii de la Hanwha se implică în cercetarea din România: Parteneriat semnat cu Universitatea Politehnica București și Universitatea Națională Pusan
SVR rusesc amenință patru țări NATO că vor fi primele atacate. Rusia, deranjată inclusiv de minele antitanc instalate pe teritoriul NATO
Criza franco-algeriană se adâncește: Parisul anunță că expulzează 12 oficiali algerieni
Americanii riscă mult în goana după economii: Programul Minerva, desființat. Ce a însemnat Minerva și care sunt riscurile
SUA au deschis dosarul iranian. Condiție pusă de americani pentru a ajunge la un acord nuclear cu Iranul
O înregistrare video arată un atac rusesc cu drone FPV asupra Ucrainei, coordonat de la Moscova: Propaganda rusă este acuzată de neglijenţă pentru divulgarea acestor informaţii
Nava-spion a rușilor, care anterior a monitorizat coastele Irlandei, a intrat acum în Marea Mediterană
Relația cu SUA, vizita oficialilor Congresului american, Europa și războiul rus de agresiune | Interviu cu ministrul Emil Hurezeanu
Mimarea păcii: Rusia încă plănuiește să lanseze asupra Ucrainei o nou ofensivă militară în această vară
Planul de construcție navală al U.S. Navy, semnat de Trump: Pentru a contracara China, Statele Unite au nevoie de o flotă gigant de peste 350 de nave
SUA intenţionează să îşi închidă aproape 30 de ambasade şi consulate
Ce se mai întâmplă cu Nord Stream, sau cum poate Europa să depindă energetic și de SUA și de Rusia în același timp?
Șah-mat pentru partida pro-rusă? Delegația SUA, „mulțumită” de clarificările privind anularea alegerilor. SUA reiterează prezența militară în România
pixel