Sigur că o asemenea decizie vine de la sine cu implicații majore iar ea trebuie luată la nivelul întregului bloc european, ca un întreg.
România a fost printre statele care au luat poziție imediat în această chestiune. O bilă albă pentru MAE care la doar câteva ore de la încheierea scrutinului rus a anunțat că România nu recunoaște legitimitatea votului în Crimeea anexată ilegal în 2014 de Federația Rusă și și-a manifestat din nou sprijinul pentru integritatea și suveranitatea Ucrainei.
Totodată, MAE a luat act cu regret și a denunțat faptul că „Federația Rusă a deschis secții de votare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în pofida poziției clare, contrare, a autorităților constituționale de la Chișinău, fapt ce contravine suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”.
Alegerile au fost câștigate de Rusia Unită, partidul prezidențial care a acumulat aproximativ 49% din sufragii, iar după redistribuire va trece lejer de 50%. Nicio surpriză.
Au fost alegeri fără opoziție reală, aceasta fiind scoasă de către regimul de la Kremlin în afara legii, așa-zisele partidele de „opoziție” care au participat fiind agreate de către regim, fără presă liberă și fără observatori internaționali.
În aceste condiții, coroborat cu organizarea alegerilor în Crimeea a cărei anexare e nerecunoscută de UE, dar și în estul separatist al Ucrainei unde Rusia a oferit peste 600.000 de pașapoarte, se ridică întrebarea dacă alegerile ar trebuie sau nu recunoscute.
Aici intervin două scenarii, dar în ambele decizia trebuie luată la nivelul întregului bloc, un mesaj ce denotă unitate, și nu la nivel național. Fie statele UE decid să nu recunoască alegerile ruse organizate în Crimeea și în regiunile ocupate, fie nu recunosc alegerile generale organizate de Kremlin.
Părerile bineînțeles că sunt împărțite și trebuie să conștientizăm că nerecunoașterea generală a alegerilor ruse organizate în democrația controlată de la Kremlin ar avea repercusiuni majore. Decizia de a nu recunoaște actuala Dumă de Stat rusă ar duce la excluderea Federației Ruse din multe organizații internaționale.
Profesorul Răzvan Munteanu, expert în relații internaționale și președintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA) se numără printre cei care consideră că România nu ar trebui să recunoască alegerile din Federația Rusă și e de părere că e nevoie de un răspuns ferm din partea Occidentului pentru ca lucrurile să nu degenereze.
Iar invazia Georgiei din 2008 de către Federația Rusă și mai apoi invazia și anexarea ilegală a Crimeei în 2014 sunt episoade care în opinia mea trebuie să dea de gândit Vestului că o stare de dolce far niente poate fi percepută la Kremlin ca un mesaj de slăbiciune din partea Europei. Calcule greșite au mai existat în urmă cu câteva decenii, iar rezultatul tragic îl cunoaștem cu toții.
Profesorul Răzvan Munteanu, în cadrul emisiunii „Pe Plan Extern” difuzată de DC News TV, a subliniat corect că dezvoltarea unui protectorat al pașapoartelor în regiunea ucraineană Donbas de către Federația Rusă se pliază pe doctrina „Russkiy mir” promovată de Vladimir Putin, prin intermediul căreia Moscova și-a asigurat dreptul de a interveni militar în protejarea minorităților sale. Termenul „Russkiy mir” în traducere se referă la „lumea rusă”.
Aici e vorba de modificarea legii apărării care a avut loc în 2009 în Federația Rusă. Ca urmare a acestor modificări, președintele Vladimir Putin poate decide o intervenție militară fără acordul Consiliului Federal - camera superioară a Parlamentului - pentru apărarea cetățenilor ruși din străinătate sau pentru apărarea unui stat care a cerut ajutorul Rusiei. Cu alte cuvinte, e vorba de o decizie pe care președintele rus o poate lua cu privire la o intervenție militară, fără ca teritoriul rus să fie amenințat.
Una din tacticile propagandei ruse e de a susține conflicte etnice în teritoriile în care Rusia nu poate fi prezentată ca o alternativă politică. Acesta e și cazul României, unde pe lângă acest aspect de război hibrid, Moscova apelează și la retorica falsă de „colonie” a Vestului.
În cadrul operațiunilor de război hibrid purtate de Federația Rusă împotriva Occidentului, profesorul Răzvan Munteanu atrage atenția că nici România nu e ferită de asemenea acțiuni ce pot deveni foarte sensibile pe termen mediu și lung, dând exemplul minorităților de care Moscova se folosește pentru acțiuni de destabilizare.
Citez din interviul mai sus menționat:
„Trebuie să fim atenți la modul în care Federația Rusă încearcă să controleze și să influențeze minorități de pe teritoriul nostru precum cea a lipovenilor, sau modul în care încearcă să creeze noi minorități în interesul Federației Ruse precum cea a ceangăilor în zona de nord a țării, Suceava, Maramureș etc. Dar și la modul în care sunt create tensiuni între minorități, acțiune ce reprezintă o componentă a unui război hibrid”.
Pe de altă parte există consecvență în ceea ce privește retorica și propaganda antioccidentală a Kremlinului. Sigur, în diferite etape, ea e accelerată mai ales în preajma alegerilor.
Retorica antioccidentală nu e o noutate a regimul putinist, ea a servit drept cauză și propagandei sovietice, cel puțin până la Mihail Gorbaciov.
Particularitatea însă e că după uriașele proteste din 2011 împotriva lui Vladimir Putin, paroxismul antioccidental a atins cote mari la Moscova, Vestul fiind acuzat de instrumentarea protestelor împotriva regimului.
Narativul acesta a fost folosit și în campania acestor alegeri și regimul nu pare să renunțe la el. Mesajul e că „Occidentul decadent” încearcă „destabilizarea Federației Ruse”, promovată de aparatul de propagandă ca „a treia Romă”. Fals, iar o minimă analiză arată cititorului că lucrurile stau exact invers.
Vasili Piskarev, membru al Dumei și al partidului prezidențial Rusia Unită, este cel care conduce comisia de investigare a ingerințelor străine în alegerile din Federația Rusă. Un fel de tribunal al poporului al cărui rezultat se cunoaște dinainte. Citat de portalul rus de propagandă Vzglyad, Piskarev, care ar trebui să fie imparțial, spune că la alegerile din septembrie s-ar fi încercat din interior destabilizarea Federației Ruse, fără succes însă. Astfel că, spune Piskarev, presiunea externă va crește.
Nota în care trebuie citită declarația acestuia e că Federația Rusă nu are nicio intenție în viitorul apropiat să renunțe la retorica de cetate asediată prin alimentarea iluziei unui dușman extern inventat. Mesajul regimului putinist e simplu: oricât de greu i-ar fi poporului rus și oricât de mari sunt neajunsurile sociale, nu există o altă alternativă la Vladimir Putin, singurul care se opune acțiunii orchestrate de Occident, în special de SUA, de dezmembrare a Federației Ruse.
Iar propaganda rusă va lucra în continuare în tentativa de a îi determina pe europeni să își renege valorile și civilizația, cu scopul de destabilizare a UE.
În ceea ce privește poziția pe care Uniunea Europeană trebuie să o aibă în legătură cu recunoașterea sau nerecunoașterea legitimității alegerilor din Federația Rusă, această poziție, indiferent de care va fi, trebuie redată ca un mesaj de unitate din partea întregului bloc european.
Iar România este statul care, nu o singură dată, prin vocea ministrului Bogdan Aurescu, a ridicat problema unei abordări mai strategice a Uniunii Europene în ceea ce privește Federația Rusă.
Notă: Articolul reprezintă opinia autorului
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „pozitive” recentele remarci ale SUA care sugerează că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, vorbind în cadrul unui briefing organizat pe 21 aprilie, potrivit The Guardian.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
Statul agresor Rusia plănuiește în continuare să lanseze o ofensivă în vară, a scris, pe 15 aprilie, pe Telegram, șeful Centrului ucrainean pentru contracararea dezinformării, Andrii Kovalenko. Declarația sa reia afirmațiile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit cărora Rusia încearcă să prelungească războiul prin efectuarea cu cinism a unor atacuri în fiecare zi.
Propagandiștii ruși au publicat un material video în care apar operatori de drone FPV care stau întruna dintre clădirile de birouri ale centrului de afaceri Moscow City și coordonează atacuri de la distanţa asupra Ucrainei. Potrivit presei ruse, „o dronă de atac FPV controlată de la Moscova a lovit pentru prima dată o facilitate militara a forțelor armate situată în Ceasiv Iar.
Președintele Donald Trump a promulgat la 9 aprilie o nouă politică menită să revitalizeze industria americană de construcții navale, care a rămas mult în urma nivelurilor de producție stabilite de Republica Populară Chineză. Textul ordinului executiv, care menționează necesitatea de a consolida „capacitatea de construcții navale comerciale și forța de muncă din domeniul maritim”, reflectă multe dintre preocupările exprimate în rândul omologilor din domeniul apărării din industrie.
NATO a achiziționat un sistem militar bazat pe inteligență artificială de la Palantir, compania americană de software deținută de Peter Thiel, susținător al lui Donald Trump, și care are legături puternice cu Pentagonul. Acesta achiziţie făcută de NATO vine pe fondul creșterii îngrijorării în rândul statelor membre europene ale Alianţei cu privire la o posibilă retragere a SUA din Europa, după ce Trump a amenințat că nu va mai proteja continentul dacă europenii nu vor crește drastic cheltuielile pentru apărare. NATO se grăbește, de asemenea, să țină pasul cu dezvoltarea capacităților militare AI de către rivali precum China.
Germania este dispusă să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Taurus în Ucraina, a declarat cancelarul german desemnat, subliniind nevoia ca Ucraina să treacă în ofensivă și să forțeze concesii din partea președintelui rus Vladimir Putin. Mai mult, Merz a indicat că rachetele ar putea lovi puncte strategice, inclusiv Podul Kerci cunoscut și sub denumirea Podul Crimeei.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Principalul comandant american din Pacific i-a avertizat joi pe senatori din Congres că sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl acordă Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei creează un risc de securitate în regiunea sa, deoarece Moscova oferă în schimb asistență militară critică ambelor țări.
Forțele ruse câștigă teren în Ucraina prin îmbinarea forței brute de tip sovietic cu tacticile moderne bazate pe utilizarea dronelor și artileriei, creând un „efect de bulgăre de zăpadă” implacabil uneori care presează trupele ucrainene să se retragă, a relatat Wall Street Journal într-o amplă analiza a situaţiei frontului din Ucraina.
Se conturează tot mai clar că, în viziunea administrației Trump, încetarea războiului din Ucraina este strâns legată de cedarea controlului unor teritorii. Cu toate acestea, se pare că în rândul principalilor personaje din jurul lui Trump care susțin o astfel de soluție nu există un acord deplin, iar acest lucru va conduce cel mai probabil la o întârziere și mai mare în obținerea păcii mult dorite.
Un raport apărut în presa germană la 11 aprilie 2025, prezentat de Bojan Pancevski, corespondent politic european șef al Wall Street Journal, a atras atenția experților în domeniul apărării. Echipamentele militare germane furnizate Ucrainei, care alcătuiesc unele dintre cele mai avansate sisteme ale NATO, întâmpină dificultăți din cauza conflictului în curs.
Marea Britanie și Franța intenționează să-i prezinte președintelui SUA, Donald Trump, un plan cuprinzător pentru o „forță de pacificare” postbelică în Ucraina, sperând că îl va convinge pe președintele SUA să se angajeze în garanții de securitate pentru Kiev.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
La 9 aprilie 2025, un raport al publicației online marocane Defense Arabic a dezvăluit că Algeria a finalizat o nouă bază aeriană militară la doar 72 de kilometri de granița marocană, o acțiune care a atras atenția întregii Africi de Nord și nu numai.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe 9 aprilie, Biroul de informare privind apărarea națională al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze a anunțat elaborarea unei carte albe intitulată „Poziția Chinei cu privire la o serie de probleme legate de relațiile economice și comerciale cu SUA”.
AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.
Balcanii de Vest sunt descriși drept „următorul punct fierbinte” de către oficiali de la cel mai înalt nivel al guvernului britanic și, în contextul în care tensiunile sunt în creștere, Marea Britanie insistă ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.
Președintele Donald J. Trump a semnat, la 9 aprilie 2025, un ordin executiv intitulat „ Reforming Foreign Defense Sales to Improve Speed and Accountability”, o măsură care promite să remodeleze modul în care Statele Unite livrează echipamente militare aliaților lor din întreaga lume.
Oficiali militari ucraineni, francezi și britanici au discutat despre solicitările Ucrainei pentru o potențială misiune de menținere a păcii, Ucraina urmărind să obțină forțe de menținere a păcii pentru a preveni o viitoare agresiune rusă.
După aproape o lună de atacuri misterioase, Ucraina a identificat arma neidentificată folosită de Rusia ca fiind o nouă rachetă de croazieră denumită S8000, anterior cunoscută sub numele neoficial de "Banderol". Portalul "War and Sanctions" al Direcției de Informații a Apărării din Ucraina (GUR) a publicat recent detalii tehnice și o listă extinsă de componente utilizate în producția acestei arme.
Fostul comandant suprem al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a lansat un avertisment tranșant către aliații occidentali ai Ucrainei: modelul de război al NATO este depășit și necesită o revizuire radicală pentru a se adapta la realitățile dinamice ale câmpului de luptă modern. În cadrul Conferinței de Apărare de la Londra, desfășurată la King's College London, Zalujnîi a subliniat necesitatea unei transformări profunde a tacticilor, organizarii, doctrinelor, instruirii și bugetelor militare ale Alianței Nord-Atlantice.
Imagini din satelit recent realizate au scos la iveală o intensificare semnificativă a activității militare rusești în apropierea graniței de est a Finlandei. Analizele indică o creștere a numărului de cazărmi pentru trupe, desfășurarea de aeronave și construcția de infrastructură în baze militare cheie din regiune. Imaginile, obținute de postul public de televiziune suedez SVT de la compania Planet Labs, surprind activitate rusă în patru locații distincte: Kamenka, situată pe istmul Karelia, Petrozavodsk, Severomorsk-2 și Olenya. Aceste descoperiri sugerează că Rusia își consolidează prezența militară în zonă ca răspuns la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Gigantul german din domeniul apărării Rheinmetall pare să fie principalul candidat pentru un contract de peste 2,5 miliarde de euro destinat furnizării a 246 de mașini de luptă ale infanteriei (IFV) pentru Armata Română. Surse din industrie au declarat pentru publicaţia Economedia că vehiculul KF41 Lynx se află în „pole-position” pentru a înzestra 15 batalioane ale Armatei României, iar contractul ar putea fi acordat direct, fără organizarea unei licitații aşa cum tot susţine MApN.
Un articol recent publicat în revista Spectator, semnat de mai mulţi experţi militari, aduce în prim-plan necesitatea ca Regatul Unit să ia în considerare extinderea arsenalului său nuclear ca răspuns la amenințările emergente din partea Rusiei și Chinei. Autorii subliniază riscul in crestere reprezentat de armele nucleare non-strategice, care pot fi utilizate în scenarii tactice de mică amploare, spre deosebire de loviturile strategice de anvergură.
Apelul Ucrainei și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile a fost respins de Moscova care propune, în schimb, negocieri fără condiții.
În Marea Britanie începe un proces intentat de organizații activiste pro-palestiniene care au dat în judecată guvernul Marii Britanii pentru că, în cadrul programului F-35 Lighitning II, britanicii continuă să livreze piese de avioane către Israel. Potrivit acuzelor, F-35 israeliene sunt folosite de IDF în operațiunile din Gaza.
Ministerul de Externe al Poloniei a anunțat luni retragerea consimțământului pentru funcționarea consulatului Rusiei din Cracovia, după ce Varșovia a acuzat cu o zi înainte serviciile secrete ruse că se află în spatele unui incendiu masiv care a distrus aproape complet un centru comercial din Varșovia în luna mai a anului 2024, relatează Agerpres și AFP.
Într-o vizită cu miză uriașă în Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să obțină promisiuni de investiții în valoare de peste 2 trilioane de dolari din partea liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar.
Ar fi trebuit să fie o poveste închisă, deși una istorică cu profunde semnificații pentru viitor. Ar fi trebuit lăsată așa cum a căzut cu un imperiu orgolios pe de o parte și cu oameni de onoare pe de altă parte, dar din care toată lumea și-a învățat lecția. Dar, n-a fost să fie.
Acum 80 de ani, în prima jumătate a lunii mai, cel de-al Doilea Război Mondial lua ultimele vieți în Europa pentru că Germania urma să capituleze.
Pe 8 mai 1945 la ora 22:43 CET (ora Europei Centrale), cu intrare în vigoare la 23:01 CET în aceeași zi, se semna capitularea necondiționată a Germaniei față de aliați, la Karlshorst în estul Berlinului.
Ungaria a anulat o întâlnire cu Ucraina la nivel de experţi în drepturile minorităţilor care trebuia să aibă loc luni, invocând o dispută în care cele două ţări vecine şi-au expulzat reciproc diplomaţi şi s-au acuzat de activităţi de spionaj.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a pledat luni pentru o mai mare integrare între industriile de apărare europeană și ucraineană, potrivit Agerpres și Reuters.
Conflictul reaprins dintre India și Pakistan a adus și o premieră: Primul avion de producție franceză de tip Rafale, aflat sub comanda aviației militare indiene, ar fi fost doborât de un J-10 de producție chineză, care a lansat o rachetă PL-15. Informațiile privind pierderile indiene, chiar în urma unui atac masiv lansat de India, au fost confirmate doar de către Ministerul Apărării din Pakistan. Au existat semne de întrebare dacă chiar sunt reale, mai ales că nu au apărut foarte multe imagini cu resturile avionului iar cele apărute au fost imediat puse sub semnul întrebării. Verdictul a venit.
Trăim, mai mult sau mai puțin conștient, într-un adevărat ocean electromagnetic. Această infrastructură invizibilă care leagă telefoane, internet, transporturi, aviație, comunicații este, practic, coloana vertebrală a erei informaționale. Cu fiecare pas în evoluția tehnologică “oceanul” devine tot mai dens în emițătoare, receptoare, frecvențe și modulații, iar existența noastră mai dependentă de modul în care rămânem capabili să îi înțelegem principiile și să îl controlăm.
În imagini publicate recent de IDF se pot observa versiuni mai vechi ale tancurilor Merkava, e vorba de Mk.3 pe care s-au instalat foarte sisteme de protecție activă.
Rusia duce un război subteran, al cărui scop principal este să submineze încrederea cetățenilor din statele occidentale în posibilitatea ca Rusia să fie învinsă.
Administrația președintelui american Donald Trump se pregătește să accepte un avion Boeing 747-8 drept cadou din partea familiei regale qatareze, al cărui preț este de 400 de milioane de dolari. Ar fi cel mai scump cadou pe care l-a primit vreodată un președinte american.
Rusia lui Putin folosește simbolistica cu scop pur propagandistic. Acum doi ani, singurul tanc scos la parada de Ziua Victoriei era legendarul T-34; gestul reamintea rușilor marile victorii din Al Doilea Război Mondial, dar transmitea și un alt mesaj - acela că toată tehnica de luptă era trimisă pe frontul din Ucraina, în lupta contra blindatelor occidentale.
Ucraina este pregătită pentru negocieri directe cu Rusia, așa cum a sugerat liderul Kremlinului, Vladimir Putin. Totuși, cu condiția ca Moscova să fie de acord mai întâi cu propunerea unui armistițiu necondiționat de treizeci de zile, care intră în vigoare de luni, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Polonia urmează un program de înzestrare bazat pe un plan bine definit care o va propulsa în topul forțelor terestre europene în următorul deceniu. Dar cu suflarea imperialismului rus în ceafă, Polonia are norocul și unor vecini regionali puternici.
Guvernul german schimbă abordarea și nu va mai face publice detalii ale ajutorului militar pentru Ucraina, a anunţat sâmbătă cancelarul Friedrich Merz, în timpul unei vizite la Kiev, relatează Reuters.
Potrivit Serviciului de Radiodifuziune al Forțelor Britanice, Regatul Unit va livra Ucrainei 5 sisteme de apărare antiaeriană “Raven”. Noul lot este destinat să suplimenteze cele 8 sisteme pe care militarii ucraineni le folosesc deja cu succes împotriva dronelor Shahed.
Reprezentanții SUA și Chinei au început sâmbătă dimineață la Geneva discuțiile privind disputele comerciale. La negocieri participă secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, reprezentantul pentru Comerț, Jamieson Greer, și vicepremierul chinez, He Lifeng.
Experiența Ucrainei este de un interes major pentru orice națiune europeană conștientă de gravitatea situației actuale de securitate, dar în special pentru țările din estul Europei, care au fost într-o măsură mai mare sau mai mică în sfera de influență Rusiei. Cu cât urmărim mai îndeaproape problemele cu care se confruntă fosta țară sovietică agresată de “sora” mai mare, cu atât înțelegem mai bine cât de complexe sunt eforturile necesare pentru menținerea independenței și suveranității unui astfel de stat. Corupția rămâne o amenințare internă gravă pentru apărarea Ucrainei
Pakistanul a încălcat armistițiul cu India, convenit sâmbătă după patru zile de atacuri reciproce între cele două țări, a relatat AFP, citând o sursă guvernamentală indiană anonimă.
Președintele rus, Vladimir Putin, a propus astăzi (11.05.2025) ca discuțiile directe cu Ucraina să aibă loc la Istanbul pe 15 mai, fără condiții prealabile. Acest lucru a fost raportat de agențiile de presă internaționale.
Liderii europeni au intensificat sâmbătă presiunile asupra liderului rus Vladimir Putin pentru a accepta un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, fără nicio condiție, amenințând cu sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei și un sprijin militar sporit pentru Kiev.
Forțele Armate ale Ucrainei primesc până la 30 de ”dubluri” pentru 5 vehicule reale, scrie presa britanică.
Președintele american Donald Trump a declarat că India și Pakistanul au ajuns la un acord de încetare a focului după negocieri îndelungate mediate de Statele Unite.
Serverul Ukrainska Pravda a informat, pe 10.05.2025, că Rusia va închide spațiul aerian situate deasupra poligonului militar Kapustin Yar, din cauza testării rachetelor balistice Oreshnik. Moscova a făcut un pas similar în noiembrie anul trecut, înainte de bombardarea orașului ucrainean Dnipro.
Nava spațială sovietică Kosmos 482 trebuia să aterizeze pe Venus în anii 1970, dar operațiunea a eșuat, așa că obiectul a petrecut ani de zile pe orbita Pământului printre mii de resturi spațiale.
Încă nu se știe unde a căzut nava spațială și cât din sondă a supraviețuit reintrării în atmosferă.
Iranul va trimite Rusiei lansatoare de rachete cu rază scurtă de acțiune pentru atacuri asupra Ucrainei, dezvăluie sursele Reuters.
