Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Ar trebui România să nu recunoască alegerile din Rusia? Moscova creează minorități și susține tensiunile etnice în România
Strategica
Data actualizării:
Data publicării:
La mijlocul acestei luni în Federația Rusă au avut loc alegerile legislative în care a fost aleasă noua arhitectură a Dumei de Stat ruse - camera inferioară a Parlamentului rus -. În contextul în care aceste alegeri s-au desfășurat sub numeroase semne de întrebare și într-un cadru larg de suspiciuni privind fraudarea lor, și mai ales în contextul în care Federația Rusă a organizat alegerile și în Crimeea anexată ilegal și în Donbas-ul separatist din Estul Ucrainei, se ridică problema la nivel european dacă se impune ca aceste alegeri să nu fie recunoscute.
Vladimir Putin, sursă foto: Kremlin
EXCLUSIV
Vladimir Putin, sursă foto: Kremlin

Sigur că o asemenea decizie vine de la sine cu implicații majore iar ea trebuie luată la nivelul întregului bloc european, ca un întreg. 

România a fost printre statele care au luat poziție imediat în această chestiune. O bilă albă pentru MAE care la doar câteva ore de la încheierea scrutinului rus a anunțat că România nu recunoaște legitimitatea votului în Crimeea anexată ilegal în 2014 de Federația Rusă și și-a manifestat din nou sprijinul pentru integritatea și suveranitatea Ucrainei. 

 

Un prim pas: România nu recunoaște alegerile organizate în Crimeea ocupată ilegal de Federația Rusă

 

Totodată, MAE a luat act cu regret și a denunțat faptul că „Federația Rusă a deschis secții de votare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în pofida poziției clare, contrare, a autorităților constituționale de la Chișinău, fapt ce contravine suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Alegerile au fost câștigate de Rusia Unită, partidul prezidențial care a acumulat aproximativ 49% din sufragii, iar după redistribuire va trece lejer de 50%. Nicio surpriză.

Au fost alegeri fără opoziție reală, aceasta fiind scoasă de către regimul de la Kremlin în afara legii, așa-zisele partidele de „opoziție” care au participat fiind agreate de către regim, fără presă liberă și fără observatori internaționali. 

În aceste condiții, coroborat cu organizarea alegerilor în Crimeea a cărei anexare e nerecunoscută de UE, dar și în estul separatist al Ucrainei unde Rusia a oferit peste 600.000 de pașapoarte, se ridică întrebarea dacă alegerile ar trebuie sau nu recunoscute.

Aici intervin două scenarii, dar în ambele decizia trebuie luată la nivelul întregului bloc, un mesaj ce denotă unitate, și nu la nivel național. Fie statele UE decid să nu recunoască alegerile ruse organizate în Crimeea și în regiunile ocupate, fie nu recunosc alegerile generale organizate de Kremlin. 

Părerile bineînțeles că sunt împărțite și trebuie să conștientizăm că nerecunoașterea generală a alegerilor ruse organizate în democrația controlată de la Kremlin ar avea repercusiuni majore. Decizia de a nu recunoaște actuala Dumă de Stat rusă ar duce la excluderea Federației Ruse din multe organizații internaționale.

 

Georgia 2008 și Crimeea 2014 sunt lecții din care Europa trebuie să învețe

 

Profesorul Răzvan Munteanu, expert în relații internaționale și președintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA) se numără printre cei care consideră că România nu ar trebui să recunoască alegerile din Federația Rusă și e de părere că e nevoie de un răspuns ferm din partea Occidentului pentru ca lucrurile să nu degenereze. 

Iar invazia Georgiei din 2008 de către Federația Rusă și mai apoi invazia și anexarea ilegală a Crimeei în 2014 sunt episoade care în opinia mea trebuie să dea de gândit Vestului că o stare de dolce far niente poate fi percepută la Kremlin ca un mesaj de slăbiciune din partea Europei. Calcule greșite au mai existat în urmă cu câteva decenii, iar rezultatul tragic îl cunoaștem cu toții. 

Profesorul Răzvan Munteanu, în cadrul emisiunii „Pe Plan Extern” difuzată de DC News TV, a subliniat corect că dezvoltarea unui protectorat al pașapoartelor în regiunea ucraineană Donbas de către Federația Rusă se pliază pe doctrina „Russkiy mir” promovată de Vladimir Putin, prin intermediul căreia Moscova și-a asigurat dreptul de a interveni militar în protejarea minorităților sale. Termenul „Russkiy mir” în traducere se referă la „lumea rusă”.

Aici e vorba de modificarea legii apărării care a avut loc în 2009 în Federația Rusă. Ca urmare a acestor modificări, președintele Vladimir Putin poate decide o intervenție militară fără acordul Consiliului Federal - camera superioară a Parlamentului - pentru apărarea cetățenilor ruși din străinătate sau pentru apărarea unui stat care a cerut ajutorul Rusiei. Cu alte cuvinte, e vorba de o decizie pe care președintele rus o poate lua cu privire la o intervenție militară, fără ca teritoriul rus să fie amenințat

 

Războiul hibrid purtat de Federația Rusă se desfășoară inclusiv pe teritoriul României

 

Una din tacticile propagandei ruse e de a susține conflicte etnice în teritoriile în care Rusia nu poate fi prezentată ca o alternativă politică. Acesta e și cazul României, unde pe lângă acest aspect de război hibrid, Moscova apelează și la retorica falsă de „colonie” a Vestului.

În cadrul operațiunilor de război hibrid purtate de Federația Rusă împotriva Occidentului, profesorul Răzvan Munteanu atrage atenția că nici România nu e ferită de asemenea acțiuni ce pot deveni foarte sensibile pe termen mediu și lung, dând exemplul minorităților de care Moscova se folosește pentru acțiuni de destabilizare.

Citez din interviul mai sus menționat:

„Trebuie să fim atenți la modul în care Federația Rusă încearcă să controleze și să influențeze minorități de pe teritoriul nostru precum cea a lipovenilor, sau modul în care încearcă să creeze noi minorități în interesul Federației Ruse precum cea a ceangăilor în zona de nord a țării, Suceava, Maramureș etc. Dar și la modul în care sunt create tensiuni între minorități, acțiune ce reprezintă o componentă a unui război hibrid”.

Pe de altă parte există consecvență în ceea ce privește retorica și propaganda antioccidentală a Kremlinului. Sigur, în diferite etape, ea e accelerată mai ales în preajma alegerilor. 

Retorica antioccidentală nu e o noutate a regimul putinist, ea a servit drept cauză și propagandei sovietice, cel puțin până la Mihail Gorbaciov.

 

Narativul de cetate asediată a propagandei ruse. Rușilor le e implementată ideea că nu există alternativă la putinism

 

Particularitatea însă e că după uriașele proteste din 2011 împotriva lui Vladimir Putin, paroxismul antioccidental a atins cote mari la Moscova, Vestul fiind acuzat de instrumentarea protestelor împotriva regimului.

Narativul acesta a fost folosit și în campania acestor alegeri și regimul nu pare să renunțe la el. Mesajul e că „Occidentul decadent” încearcă „destabilizarea Federației Ruse”, promovată de aparatul de propagandă ca „a treia Romă”. Fals, iar o minimă analiză arată cititorului că lucrurile stau exact invers.

Vasili Piskarev, membru al Dumei și al partidului prezidențial Rusia Unită, este cel care conduce comisia de investigare a ingerințelor străine în alegerile din Federația Rusă. Un fel de tribunal al poporului al cărui rezultat se cunoaște dinainte. Citat de portalul rus de propagandă Vzglyad, Piskarev, care ar trebui să fie imparțial, spune că la alegerile din septembrie s-ar fi încercat din interior destabilizarea Federației Ruse, fără succes însă. Astfel că, spune Piskarev, presiunea externă va crește. 

Nota în care trebuie citită declarația acestuia e că Federația Rusă nu are nicio intenție în viitorul apropiat să renunțe la retorica de cetate asediată prin alimentarea iluziei unui dușman extern inventat. Mesajul regimului putinist e simplu: oricât de greu i-ar fi poporului rus și oricât de mari sunt neajunsurile sociale, nu există o altă alternativă la Vladimir Putin, singurul care se opune acțiunii orchestrate de Occident, în special de SUA, de dezmembrare a Federației Ruse. 

 

Europa, o singură voce în relația cu Federația Rusă

 

Iar propaganda rusă va lucra în continuare în tentativa de a îi determina pe europeni să își renege valorile și civilizația, cu scopul de destabilizare a UE.

În ceea ce privește poziția pe care Uniunea Europeană trebuie să o aibă în legătură cu recunoașterea sau nerecunoașterea legitimității alegerilor din Federația Rusă, această poziție, indiferent de care va fi, trebuie redată ca un mesaj de unitate din partea întregului bloc european. 

Iar România este statul care, nu o singură dată, prin vocea ministrului Bogdan Aurescu, a ridicat problema unei abordări mai strategice a Uniunii Europene în ceea ce privește Federația Rusă.

Notă: Articolul reprezintă opinia autorului


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

De ce reabilitează NATO vechile căi ferate ale Europei? O Rusie agresivă nu este doar un simplu avertisment, ci o amenințare iminentă
EXCLUSIV
Summitul din Alaska: De ce planul de pace al Rusiei înseamnă, de fapt, capitularea Ucrainei
Marea Neagră, un „câmp de luptă” în expansiune: România, prin vocea ministrului român al Apărării, cere patrule pentru protecția rutelor comerciale
Rusia pregătește o versiune "mini" a rachetei cu rază medie Oreshnik. Racheta Svirel ar putea fi testată tot pe Ucraina
Efectul de bumerang al tarifelor americane riscă să lovească în industria de apărare: Renunţă sau nu Elveţia la achiziţia de avioane F-35?
Serviciile norvegiene de informaţii consideră Rusia cea mai mare amenințare pentru Norvegia: Putin crede că țara să se află într-un conflict permanent cu Occidentul
Ce vrea Ucraina de la întâlnire Trump-Putin care îi poate distruge suveranitatea: O pace durabilă, susținută de garanții de securitate, este unul dintre obiectivele sale
O pace „à la Trump”: Statele Unite vor garanta securitatea Ucrainei, dar fără implicarea NATO. Ce facem cu „liniile roșii” ucrainene?
Manevrele ruso-belaruse “Vest-2025” vor include simularea de atacuri cu arme nucleare și rachete cu rază medie de acțiune “Oreshnik”
Tehnică militară rusă distrusă în timpul invaziei din Ucraina. Sursă foto: DefenceView
EXCLUSIV
De ce nu mai sunt „cruci” în cimitirul de tancuri din Ucraina. Rusia a pierdut în iunie 22 de tancuri, dar problema rămâne. Hossu: Calitativ, Polonia va fi mai puternică
Summit-ul Trump-Putin: Alaska, un front geopolitic reînviat la granița fragilă dintre Est și Vest
„Să nu repetăm un Munchen 1938”. Avertismentul istoric care zguduie Europa înaintea întâlnirii Trump-Putin: Granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță
Sursa foto: global.espreso.tv.
EXCLUSIV
Un ministru al Apărării dintr-o țară NATO a încercat să oprească propaganda rusă. Laboratorul de fake news care a lovit Slovacia: Cum se uită istoria și se rescrie prezentul
Imagine cu caracter ilustrativ (generată de AI). Photo source: FreePik
EXCLUSIV
Orizontul negru al Ucrainei: Un dictat de la Trump și Putin?
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Pacea cinică impusă Ucrainei: Sunt ucrainenii obosiți de război şi pregătiți pentru încheierea conflictului cu orice preț?
Rusia utilizează acum un „mini Storm Shadow”: O nouă rachetă de croazieră, similară conceptual cu modelul ucrainean „Peklo”
Senator american din aripa dură anti-Putin: Rusia și Ucraina ar trebui, probabil, să facă schimb de teritorii pentru a ajunge la încetarea focului
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Soarta Ucrainei, decisă la Alaska peste capul Kievului. Planul lui Trump: Pace cu teritorii cedate și o notă de plată pentru Europa
Sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook
EXCLUSIV
Războaiele Americii și adevărata natură a adversarului ei
Escadrila 48 Vânătoare a României. Foto: Forțele Aeriene Române
EXCLUSIV
România nu intră în război 2.0. Rusia trece de Armata română și „cucerește România în 3 ore”, exact cum a cucerit Ucraina în trei zile
Dronă rusă Geran 2 (Shahed)
EXCLUSIV
Experiment militar misterios al Rusiei: În premieră linia întâi ucraineană de pe frontul larg a fost lovită cu drone Shahed
Rusia pregătește un test iminent pentru racheta cu propulsie nucleară ''Burevestnik'' în Arctica
Cabinetul de securitate israelian aprobă preluarea totală a controlului militar asupra Gazei
EXCLUSIV
Războiul cognitiv pe care riscăm să-l pierdem în fața Rusiei. Sau cum vrea Rusia să-și atingă obiectivele militare fără să tragă un glonț în direcția Vestului
„Victoria nu poate fi obținută în defensivă”: Generalul Oleksandr Sîrskîi a confirmat că Ucraina pregătește noi operațiuni în timp ce diplomația se intensifică
„Fără surprize”: Europa așteaptă cu sufletul la gură revizuirea numărului forțelor SUA, între optimism și teama retragerii
„Rusia este înaintea noastră”: Șeful Futures Command avertizează că Armata SUA rămân periculos în urmă la capitolul război cu drone
Ce spun rușii despre Tratatul INF și desfășurarea rachetelor balistice Oreshnik: Este cu adevărat imun la interceptare?
Dronă contra dronă pentru a acoperi lipsurile aviației: Cât timp se poate baza Ucraina pe interceptoarele low-cost și cum vrea să doboare „Shaheduri în masă”
De ce este Grecia importantă pentru prezenţa militară americană în Mediterana de Est? Investiții de 42 de milioane de dolari și noi facilități militare

Ştiri Recomandate

Gata de lansare de pe avioane MiG-29 și F-16: Ucraina ar urma să primească din SUA primele 800 de rachete ERAM în 2026
Reactivarea unei facilităţi militare strategice din perioada Războiul Rece (FOTO/VIDEO): Franța modernizează vechiul radar ,,Nostradamus'' pentru a detecta rachete hipersonice ruseşti
Propuneri de pace la masa negocierilor: Un "plan B" pentru Ucraina, cu trupe din Bangladesh și garanții de securitate fără NATO?
Dincolo de modernizarea armatei: De ce solicitarea pentru Abrams M1E3 redefinește capacitatea de producție a tancurilor în SUA
Sursă foto: US Army
EXCLUSIV
Adio, securitate americană? Statele Unite taie ajutorul militar pentru țările de la granița cu Rusia, forțând un test de maturitate al apărării europene
Războiul te învață: Ucraina e lider nu doar la drone, dar produce obuziere cât Germania și Franța la un loc
Două F-16 venezuelene au survolat provocator distrugătorul american USS Jason Dunham. „Spectacol de forță” în Caraibe unde tensiunile ating un nou nivel
Scăpare sau intenție? Forțele ucrainene au folosit în misiuni MiG-29 cu schema de camuflaj a Azerbaidjanului
Rusia amenință că forțele de menținere a păcii din Ucraina sunt ținte legitime. Ce contingent va fi dislocat, cine trimite trupe și care va fi rolul României
Viitorul apărării antiaeriene e racheta PAC-3 MSE a Patriot, care a interceptat deja hipersonice ruse Kinjal: Cel mai mare contract din istorie pentru PAC-3 MSE
Armata română, Bogdan Bucur
EXCLUSIV
Cum s-a prăbușit România Mare: Alianțe, „trădări”, mituri și istoria folosită ca „armă”. Istoricul Bogdan Bucur vine la Obiectiv EuroAtlantic
Armata israeliană anunţă că deţine controlul a 40% din oraşul Gaza
Dronele și rachetele rusești au lovit estul Ucrainei / Rafinăria din regiunea rusă Riazan și un depozit de petrol din Luhansk, atacate cu drone
SUA elimină treptat din 2026 fondurile de securitate pentru statele ce se învecinează cu Rusia. Nu România va fi cea mai afectată, ci statele baltice
Trump chiar schimbă numele Pentagonului; modificările ar putea costa sute de milioane de dolari
Adio, război de tranșee? Ucraina primește o flotă masivă de roboți THeMIS, arma care ar urma să facă diferența pe front
Noi garanții de securitate pentru Ucraina: Rachete cu rază lungă și sancțiuni sporite pentru Rusia pentru că tărăgănează intenționat procesul de negociere
Atac devastator confirmat în Crimeea (FOTO): „Flamingo”, cea mai nouă rachetă a Ucrainei, a făcut ravagii într-o bază rusă a FSB
O viziune europeană divizată: De ce Marea Britanie, Italia și Germania se află în tabere opuse pe tema garanțiilor de securitate pentru Ucraina
Ziua și provocarea: Două drone ale Rusiei au violat spațiul aerian al Poloniei. Avioane F-35 au fost ridicate de la sol, dar nu au doborât UAV-urile ruse
SUA lucrează la companionul perfect pentru F-35: Drona YFQ-42A face primele teste de zbor, într-un timp record
Marea Britanie se pregătește să livreze o nouă armă-minune Ucrainei. Proiectul „NIGHTFALL” și miza unui nou timp de sprijin
Orban și Fico vor să scape șase oligarhi ruși de sancțiunile UE
Aliații au finalizat pregătirea garanțiilor de securitate pentru Ucraina / Rutte: Rusia rămâne o amenințare - doar anul acesta va produce sute de rachete Iskander
50 de minute intense pentru a încerca salvarea unui avion F-35 în valoare de 200 de milioane de dolari. Filmul întreg al prăbușirii unui F-35
”Vom auzi multe despre Kupiansk în septembrie”. Armata rusă trimite inclusiv militari în civil pentru a străpunge apărarea ucraineană
Parada militară faraonică e doar vărful aisbergului: China își consolidează masiv arsenalul nuclear
Polonia și-a asigurat frontiera estică: Mai mulți militari americani în Polonia
Rușii repetă obsesiv că trimiterea de trupe străine în Ucraina este inacceptabilă pentru Moscova
Putin amenință că va rezolva situația din Ucraina prin mijloace militare, dacă negocierile eșuează. El i-a sugerat lui Zelenski să vină la Moscova pentru o întâlnire bilaterală
Natura ambiguă a parteneriatului sino-rus: China furnizează în secret o cantitate enormă de componente pentru drone către Rusia
Avioane Gripen pentru Ucraina: Ce ofertă face Suedia şi în ce condiţii ar putea fi livrate primele aeronave către Forţele Aeriene Ucrainene
pixel