Cu alte cuvinte nu vor mai exista derogări. Liderii europeni vor ca banii rămași din aceste fonduri europene să fie redirecționați către un fond comun de apărare pentru dezvoltarea unei armate europene.
Criza de securitate fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial, generată de invadarea Ucrainei de către Rusia, dar și perspective în care după alegerile din noiembrie americane din noiembrie anul acesta SUA se vor reveni la o politică izolaționistă și se vor decupla de Europa, îi sperie pe liderii europeni. Mai ales că războiul împotriva Ucrainei a arătat mari lacune în ceea ce privește producția în industria de apărare europeană.
Ucraina e o lecție și UE nu renunță la ideea de a crea o așa-zisă armată europeană, armată care ar trebui să completeze NATO.
Corina Crețu, europarlamentar și fost comisar european pentru politică regională, în cadrul unui interviu acordat Antenei 3 CNN în acest weekend, a confirmat propunerea ca banii care nu vor fi cheltuiți din fonduri de statele membre să fie realocați către formarea unei armate europene.
„Avem această propunere care a trecut deja, pentru un fond de redresare a Ucrainei în valoare de 50 de miliarde de euro, plus cea de a doua propunere de formare a unei armate europene și crearea unui fond de apărare comună de 100 de miliarde de euro”, explică Corina Crețu.
Întrebată dacă banii care nu vor fi folosiți de statele membre vor fi direcționați către aceste zone, fostul comisar european a afirmat:
„Da. Eu sunt și membră în comisia de politică externă (...) iar aceasta este ideea, statele care nu cheltuie banii până în 2026 să nu mai aibă parte de derogări, banii să fie întorși la comisie iar ei să fie redirecționați către această armată comună europeană”, a arătat europarlamentarul.
„Nu sunt specialistă pe zona de securitate, dar mulți spun că e absolut necesar ca în Europa să existe o armată comună, mai ales în contextul alegerilor din Statele Unite ale Americii”, a conchis Corina Crețu.
Photo source: NATO
Până azi, din exercițiul 2021-2027, România nu a absorbit decât 0.1% din cele 30 de miliarde de euro. Extrem de puțin. O explicație e faptul că proiectele mature s-au mutat pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă nici aici cifrele nu sunt încurajatoare, rata de absorbție fiind de puțin peste 10%.
„Programele operaționale 2021-2027 puteau fi demarate de un an și jumătate, dar din păcate nu aveam proiecte mature, toate s-au mutat pe PNRR. Avem o rată de absorbție de 0.1% din 30 de miliarde de euro, pentru exercițiul 2021-2027. Ceea ce e foarte trist. Sunt 12 programe operaționale, 8 programe regionale și chiar discuta cu colegii mei că ne-au luptat atât de mult pentru bugete mai mari iar acum ele nu se cheltuie”, a subliniat Corina Crețu.
„În PNRR situația e similară. Avem 9 miliarde de euro visteria Băncii Naționale și s-a cheltuit un miliard de euro. Deci aproximativ 10%”, mai precizează aceasta, care a subliniat că nu dorește să impună ceva nimănui, procesul fiind foarte complex.
„În ceea ce privește România, în decembrie 2023 s-a încheiat exercițiul financiar 2014-2020 cu o rată de absorbție de 93%, aproximativ egală cu rata de absorbție din primul exercițiu financiar de care a beneficiat România 2007-2014. E o rată decentă, față de estimările și deficiențele inițiale. Sigur puteam să absorbim 100%”, a mai explicat europarlamentarul.
Corina Crețu a subliniat însă avantajul uriaș al aderării României la UE. Astfel, din 2007 încoace, în ciuda tuturor problemelor și a birocrației politicii românești, profitul net al României a fost unul uriaș, de 60 de miliarde de euro în timp ce PIB-ul a explodat.
„De la intrarea noastră în Uniunea Europeană, din 80 de miliarde de euro, dacă scădem contribuția de 20 de miliarde, netul care a intrat în România a fost de 60 de miliarde și triplarea PIB. Sunt lucruri despre care nu vorbește nimeni și cred că trebuie să discutăm mai mult despre UE, avantajele liberei circulații și a fondurilor europene care se văd în fiecare localitate. Nu există o școală, o aripă de spital sau un drum național care să nu fi beneficiat de aceste fonduri”, a conchis Corina Crețu, care a subliniat că sunt încă multe lucruri care se pot îmbunătăți.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat armatei să pregătească planuri pentru a implementa reduceri drastice ale bugetului în următorii cinci ani.
Potrivit unui comunicat, MAE confirmă că a auzit mesajele publice ale unor membri din Administrația Trump, dar nu au existat intervenții din partea SUA în discuțiile bilaterale.
Uniunea Europeană se pregătește să trimită cel puțin șase miliarde de euro în ajutor militar Ucrainei, a informat Politico , citând trei diplomați UE.
Pe 19 februarie 2025, la Institutul Cultural Italian din București, are loc conferința „Agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei: Războiul prin ochii martorilor”, un eveniment de două ore care reunește oficiali români și ucraineni, jurnaliști, analiști, experți și martori direcți ai războiului din Ucraina.
Înainte de participarea la reuniunea informală de astăzi, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan va discuta cu președintele francez.
Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este dreptul suveran al Kievului, dar Moscova adoptă o poziție diferită în ceea ce privește problemele legate de alianțele militare. Potrivit agenției de stat ruse TASS, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat acest lucru astăzi (18.02.2025). În același timp, el a spus că președintele rus, Vladimir Putin, este gata să poarte discuții cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, dacă este necesar, cu toate că Moscova pune la îndoială legitimitatea șefului statului ucrainean.
Președintele american Donald Trump a declarat, marți seară, la o conferință de presă la stațiunea sa Mar-a-Lago din Florida, că dacă Ucraina dorește să stea la masa negocierilor, ar trebui să organizeze alegeri prezidențiale.
Negocierile dintre delegațiile SUA și cele ruse au început în Arabia Saudită. Potrivit presei ruse de propagandă, în timpul acestora părțile vor discuta despre cooperarea economică și „problema reglementării ucrainene”.
SUA, Rusia și China participă împreună la un exercițiu naval internațional: “Komodo-2025” a fost deschis oficial pe Insula Bali din Indonezia, cu reprezentanți din peste 30 de state.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Armata israeliană (IDF) va rămâne temporar pe teritoriul libanez, în doar cinci posturi strategice în apropierea graniței. Acest lucru a fost declarat de un purtător de cuvânt al IDF.
Există și europeni bucuroși, după evenimentele de săptămâna trecută, prin care eram anunțați de echipa Trump că America are treabă în Asia, că a vorbit el cu Putin și că noi cam încurcăm cu principii gen integritatea teritorială a Ucrainei.
Generalul de flotilă aeriană Nicolae Crețu, Comandantul Bazei 57 Aeriene “Mihail Kogălniceanu” a explicat cum va fi formată noua Escadrilă de Vânătoare.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, spune că este optimist după ce trimisul special al președintelui american Donald Trump, Keith Kellogg, l-a informat despre tacticile SUA cu privire la negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.
O declarație atribuită ideologului rus Alexander Dughin a stârnit controverse și îngrijorări la nivel internațional.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
În reputatul clasament al experților de la Global FirePower, unde sunt desemnate cele mai puternice armate ale lumii, clasament realizat pe un cumul majori de factori, România a căzut abrupt 4 poziții. Asta în ciuda investițiilor din 2024 și a contractelor semnate pentru înzestrarea armatei, în timp ce vecinii noștri au rămas constanți s-au chiar și-au îmbunătățit pozițiile.
Premierul britanic Keir Starmer este gata să trimită trupe britanice în Ucraina pentru a asigura respectarea acordurilor de pace.
Rusia a efectuat duminică spre luni noi atacuri aeriene ci drone Shahed asupra Ucrainei, inclusiv în zonele din apropierea frontierei cu România.
Ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a continuat, duminică, 16 februarie, seria de întâlniri si discuții cu omologi si reprezentanți ai statelor si organizațiilor prezente în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen.
Europa are nevoie de un trimis special în Ucraina pentru a garanta un rol semnificativ al UE în orice negocieri ale procesului de pace.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
SUA au finalizat dislocarea bombardierelor strategice B-52H în Europa, iar patru aeronave de acest tip vor participa în perioada următoare la misiunea BTF 25-2.
Zelenski a îndemnat oficialii eurpeni la înfiinţarea de "forţe armate ale Europei" şi atenţionează că Rusia ar putea escalada conflictul, mai ales în condițiile în care angajamentul Washingtonului pentru securitatea continentului european slăbeşte.
Franța a convenit cu aliații săi organizarea unui summit informal al liderilor europeni - inclusiv a premierului britanic, Keir Starmer - pentru a discuta despre Ucraina, a declarat sâmbătă un oficial al președinției franceze. Patru diplomați europeni au declarat pentru Reuters că întâlnirea va avea loc luni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins propunerea unei delegații a Congresului SUA de a semna un memorandum prin care Statele Unite ar primi 50% din toate rezervele minerale din Ucraina.
Cu aceste noi intrări, proiectul numără acum 23 de țări, o altă creștere față de cele 15 inițiale care au început programul în octombrie 2022.
Armin Papperger arată că este de neclintit în privința planurilor pentru Ucraina. Nu contează dacă va fi război sau pace, Rheinmetall va fi acolo, a spus el, transmițând un mesaj de solidaritate cu națiunea ucraineană și inspirând în același timp liderii europeni.
Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), cu sediul la Londra, a semnalat faptul că, în anul 2024, ca răspuns la creșterea percepțiilor amenințărilor, cheltuielile globale de apărare au crescut la 2,46 trilioane de dolari. Țările din Asia, Orientul Mijlociu și Africa de Nord și Europa au înregistrat creșteri bugetare majore, deși apelul recent al președintelui Trump pentru o cheltuială minimă de 5% din PIB în rândul membrilor NATO rămâne nefezabil pentru majoritatea țărilor.
Forțele aliate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au pregătit un nou model de desfășurare rapidă în Europa de Est, fără ajutorul Statelor Unite. Ei îl testează ca parte a exercițiului de șase săptămâni Steadfast Dart 2025, relatează agenția AP.
Premierul ceh, Petr Fiala, a declarat, pe 05.03.2025, că Guvernul Republicii Cehe a hotărât să crească treptat cheltuielile pentru apărare cu 0,2% din produsul intern brut (PIB) pe an, până în 2030.
Procurorii DIICOT au reţinut şase inculpaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi trădare, fiind acuzaţi că au format o organizaţie de tip militar şi ar fi negociat cu agenţi ai Rusiei ieşirea României din NATO.
Patru membri de rang înalt ai administrației Trump au purtat discuții secrete cu fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko și cu asociații fostului președinte Petro Poroșenko cu privire la posibilitatea de a organiza alegeri prezidențiale înainte de a face pace cu Rusia agresoare.
Turela românească Anubis, care va echipa blindatele 4x4 Cobra II ce vor fi produse de turcii de la Otokar, e caz pe rol al unei instanțe de judecată. Cum s-a ajuns aici?
După ce au procesat ceea ce s-a întâmplat, pe 28 februarie, la Casa Albă, unele dintre cunoscutele personalități politice din anii 1990 și 2000, care au avut o contribuție remarcabilă la întărirea democrației în lume, au început să transmită public propriile impresii.
Forţele aeriene sud-coreene au anunţat joi că unul dintre avioanele lor de luptă a lansat din greşeală în timpul unui exerciţiu opt bombe care au explodat în alt loc decât cel prevăzut, rănind civili, relatează Agerpres.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat miercuri seara, într-un discurs televizat, că dorește să 'deschidă dezbaterea strategică' privind protecția Europei de către umbrela nucleară franceză, pe fondul apropierii dintre Moscova și Washington, precizând că decizia de a recurge la aceasta va rămâne 'în mâinile' președintelui francez, relatează Agerpres și AFP.
Ilie Bolojan va participa, joi, la primul Consiliu European în calitate de preşedinte interimar al României.
Pe fondul eșecului negocierilor prin care administrația Trump spera să-l convingă pe Volodimir Zelenski să accepte un plan de pace fără a avea nicio garanție privind securitatea Ucrainei, mai mulți republicani, cărora li s-a alăturat și miliardarul Elon Musk, se străduiesc în ultimele zile să genereze un curent de retragere a SUA din NATO.
În cadrul unui interviu pentru Fox News, secretarul de stat american a declarat, pe 05.03.2025, că situația din Ucraina reprezintă, de fapt, un război proxy între Statele Unite și Rusia.
Gigantul american Lockheed Martin a anunțat că flota globală de avioane F-35 a depășit 1 milion de ore de zbor, o dovadă suplimentară a dimensiunii și forței programului, asigurând că militarii americani și cei ai aliaților își mențin supremația aeriană în întreaga lume.
Potrivit cotidianului The Daily Mail, care citează surse proprii, Statele Unite au impus o interdicție asupra transferului de informații americane către Ucraina, inclusiv de către Marea Britanie. Londra a primit toate instrucțiunile necesare de la Washington în această privință.
Diplomații europeni se pregătesc pentru posibilitatea ca un „grup de lideri pro-ruși” condus de premierul ungar Viktor Orban să perturbe summit-ul extraordinar al liderilor europeni din 6 martie.
Forțele armate ale NATO nu sunt pregătite pentru un război modern cu drone, a avertizat comandantul militar responsabil de sistemele fără pilot ale Ucrainei, la trei ani de la debutul conflictului cu Rusia în care părțile încearcă să-și asigure fiecare un avantaj tehnologic, relatează agențiile Agerpres și Reuters.
România i-a declarat persona non non grata pe atașatul militar aero și naval al Federației Ruse, precum și pe adjunctul acestuia. Acest lucru înseamnă implicit și expulzarea lor. Numele lui Evgheni Ignatiev, adjunct al atașatului militar al Ambasadei Rusiei, apare în dosarele în care Călin Georgescu e acuzat de subminarea ordinii constituționale.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat, pe 05.03.2025, că Minskul este cel mai bun loc pentru negocieri trilaterale între liderii Federației Ruse, Statelor Unite și Ucrainei, referindu-se la o inițiativă a președintelui Republicii Belarus.
Franţa lucrează la restabilirea legăturii între SUA şi Ucraina, astfel încât să se ajunge la o "pace durabilă şi robustă", a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Sophie Primas. Acțiuni similare se încearcă și în alte capitale europene, chiar Trump recunoscând că jumătate de Europă (”patru președinți și cinci premieri”) l-a sunat după cearta sa cu Zelenski din Biroul Oval.
În această săptămână, Forțele Aeriene ale SUA au cooperat cu avioane de luptă din întreaga Europă pentru misiunea ONYX CROSS Bomber Task Force (BTF), demonstrând tehnici de zbor și strategii de luptă. Luni, avioanele americane B-52H Stratofortress, care operează de la baza Fairford din Regatul Unit, și-au unit forțele cu piloți de vânătoare din Bulgaria, România și Croația pentru a efectua misiunea menită să îmbunătățească coordonarea și să perfecționeze tacticile de luptă.
China îşi va creşte cheltuielile pentru apărare cu 7,2% în acest an, ajungând la 245,6 miliarde de dolari, acelaşi procent cu care bugetul apărării a crescut în 2024 şi 2023.
În 1990, Irakul a invadat Kuweitul. Pretextul invocat de conducerea de atunci de la Bagdad a fost că teritoriul kuweitian ar fi aparținut cândva Irakului. Probabil, liderul irakian de atunci s-a gândit că lumea este obosită de atâta confruntare și va trece cu vederea. Dar, după cum deja se știe, comunitatea internațională nu a fost de acord cu pretențiile Bagdadului și, lumea liberă a constituit o forță militară care, în 1991, a eliberat mica țară din Golf.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a participat, alături de înalți oficiali guvernamentali și membri ai parlamentului, la un dineu Iftar organizat în București.
Coaliția din Germania dintre CDU și SPD simte momentul greu prin care trec Europa și Germania, a căror securitate este pusă în pericol. Prima măsură cheie: scutirea cheltuielilor militare de constrângerile „frânei datoriei”, interdicția constituțională de a crește cheltuielile militare peste plafonul de 1% din PIB.
Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, cu care a avut vineri o dispută la Casa Albă, ar fi pregătit să negocieze cu Rusia şi să semneze un acord privind minereurile, relatează Agerpres și AFP.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a făcut o întoarcere incredibilă. După ce în urmă cu doar câteva luni a dat vina pe Occident, inclusiv pe SUA, pentru tot ce se întâmplă în Ucraina, acum Europa este singura de vină. La rândul său, liderul autoritar din Belarus Alexander Lukașenko l-a lăudat într-un interviu pe președintele american Donald Trump pentru politica sa față de Ucraina.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat la 4 martie că întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump la Casa Albă „nu a decurs așa cum ar fi trebuit”, calificând consecințele drept „regretabile”. Declarația a fost făcută după câteva zile de presiune din partea Washingtonului, în care oficiali americani de rang înalt au semnalat că Zelensky ar trebui să își ceară scuze pentru discuția aprinsă din 28 februarie din Biroul Oval cu Trump și vicepreședintele JD Vance. Întâlnirea s-a încheiat fără semnarea unui acord planificat SUA-Ucraina privind resursele de minereuri.
Vin și vești bune de peste Atlantic, după episodul neplăcut de la Casa Albă, dintre liderii american și ucrainean.
Ucraina își propune să își mărească de patru ori producția de drone kamikaze cu rază lungă de acțiune, cu planuri de a ajunge la un nivel de producție lunară de câteva mii de unități. Generalul de brigadă Yuri Shchihol a menționat pentru Sky News că Ucraina produce în prezent câteva sute de astfel de drone în fiecare lună, dar se preconizează că acest număr va depăși 2 000 în viitorul apropiat.
Un incident în care au fost implicate un avion de vânătoare rusesc Su-35 și o dronă franceză MQ-9 Reaper a avut loc la 2 martie 2025, în spațiul aerian internațional situat deasupra Mediteranei de Est. Se pare că aeronava rusă s-a angajat în manevre periculoase, apropiindu-se în mod repetat de această dronă la mică distanță, putând astfel compromite stabilitatea acesteia în zbor.
Fantoma interferenței serviciilor secrete rusești planează în continuare asupra statelor est-europene, România aflându-se acum în prima linie a acestei lupte. GRU, FSB și SVR, agențiile de informații ale Rusiei, sunt implicate activ în operațiuni menite să destabilizeze ţara noastră și să submineze alianțele pe care le avem cu aliaţii occidentali.
Compania Eutelsat aproape și-a triplat valoarea în ultimele zile, în perspectiva ca Ucraina ar putea fi nevoită să înlocuiască Starlink cu OneWeb.
Administrația Trump a suspendat ajutorul militar pentru Ucraina, a declarat cu profunda dezamagire prim-ministrul polonez Donald Tusk la 4 martie, citând rapoarte de la frontiera poloneză, a relatat Rzeczpospolita. Mai multe instituții media occidentale au relatat azi că președintele american Donald Trump a ordonat suspendarea ajutorului militar, inclusiv a ajutorului care era deja pe drum spre Ucraina.
Într-un podcast realizat de un controversat jurnalist american, Călin Georgescu a vorbit la modul cel mai deschis despre organizarea unui referendum pentru ieșirea României din UE și NATO. Fostul candidat la prezidențiale a bifat toate narativele propagandei ruse, vorbind inclusiv de „sclava România”. Tot azi, Serviciul Rus de Informații Externe a acuzat UE că este în spatele deciziei procurorului român de a-l acuza pe Călin Georgescu.
