Cu alte cuvinte nu vor mai exista derogări. Liderii europeni vor ca banii rămași din aceste fonduri europene să fie redirecționați către un fond comun de apărare pentru dezvoltarea unei armate europene.
Criza de securitate fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial, generată de invadarea Ucrainei de către Rusia, dar și perspective în care după alegerile din noiembrie americane din noiembrie anul acesta SUA se vor reveni la o politică izolaționistă și se vor decupla de Europa, îi sperie pe liderii europeni. Mai ales că războiul împotriva Ucrainei a arătat mari lacune în ceea ce privește producția în industria de apărare europeană.
Ucraina e o lecție și UE nu renunță la ideea de a crea o așa-zisă armată europeană, armată care ar trebui să completeze NATO.
Corina Crețu, europarlamentar și fost comisar european pentru politică regională, în cadrul unui interviu acordat Antenei 3 CNN în acest weekend, a confirmat propunerea ca banii care nu vor fi cheltuiți din fonduri de statele membre să fie realocați către formarea unei armate europene.
„Avem această propunere care a trecut deja, pentru un fond de redresare a Ucrainei în valoare de 50 de miliarde de euro, plus cea de a doua propunere de formare a unei armate europene și crearea unui fond de apărare comună de 100 de miliarde de euro”, explică Corina Crețu.
Întrebată dacă banii care nu vor fi folosiți de statele membre vor fi direcționați către aceste zone, fostul comisar european a afirmat:
„Da. Eu sunt și membră în comisia de politică externă (...) iar aceasta este ideea, statele care nu cheltuie banii până în 2026 să nu mai aibă parte de derogări, banii să fie întorși la comisie iar ei să fie redirecționați către această armată comună europeană”, a arătat europarlamentarul.
„Nu sunt specialistă pe zona de securitate, dar mulți spun că e absolut necesar ca în Europa să existe o armată comună, mai ales în contextul alegerilor din Statele Unite ale Americii”, a conchis Corina Crețu.
Photo source: NATO
Până azi, din exercițiul 2021-2027, România nu a absorbit decât 0.1% din cele 30 de miliarde de euro. Extrem de puțin. O explicație e faptul că proiectele mature s-au mutat pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă nici aici cifrele nu sunt încurajatoare, rata de absorbție fiind de puțin peste 10%.
„Programele operaționale 2021-2027 puteau fi demarate de un an și jumătate, dar din păcate nu aveam proiecte mature, toate s-au mutat pe PNRR. Avem o rată de absorbție de 0.1% din 30 de miliarde de euro, pentru exercițiul 2021-2027. Ceea ce e foarte trist. Sunt 12 programe operaționale, 8 programe regionale și chiar discuta cu colegii mei că ne-au luptat atât de mult pentru bugete mai mari iar acum ele nu se cheltuie”, a subliniat Corina Crețu.
„În PNRR situația e similară. Avem 9 miliarde de euro visteria Băncii Naționale și s-a cheltuit un miliard de euro. Deci aproximativ 10%”, mai precizează aceasta, care a subliniat că nu dorește să impună ceva nimănui, procesul fiind foarte complex.
„În ceea ce privește România, în decembrie 2023 s-a încheiat exercițiul financiar 2014-2020 cu o rată de absorbție de 93%, aproximativ egală cu rata de absorbție din primul exercițiu financiar de care a beneficiat România 2007-2014. E o rată decentă, față de estimările și deficiențele inițiale. Sigur puteam să absorbim 100%”, a mai explicat europarlamentarul.
Corina Crețu a subliniat însă avantajul uriaș al aderării României la UE. Astfel, din 2007 încoace, în ciuda tuturor problemelor și a birocrației politicii românești, profitul net al României a fost unul uriaș, de 60 de miliarde de euro în timp ce PIB-ul a explodat.
„De la intrarea noastră în Uniunea Europeană, din 80 de miliarde de euro, dacă scădem contribuția de 20 de miliarde, netul care a intrat în România a fost de 60 de miliarde și triplarea PIB. Sunt lucruri despre care nu vorbește nimeni și cred că trebuie să discutăm mai mult despre UE, avantajele liberei circulații și a fondurilor europene care se văd în fiecare localitate. Nu există o școală, o aripă de spital sau un drum național care să nu fi beneficiat de aceste fonduri”, a conchis Corina Crețu, care a subliniat că sunt încă multe lucruri care se pot îmbunătăți.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Intrarea României în programul american de scutire de vize - Visa Waiver - va fi celebrată vineri atât la Washington, cât şi la Bucureşti.
Informațiile recente potrivit cărora Qatarul are în vedere să exporte gaze naturale în Europa prin Siria și Turcia sunt “simple zvonuri”, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Qatarului, Majed bin Mohammed al-Ansari.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr a declarat că îşi doreşte să crească efectivul Armatei României, care s-a redus în timp şi doreşte să ajungă la 100.000 de cadre, de la 85.000 cât sunt acum împreună cu civilii.
Preşedintele ales american Donald Trump a declarat marţi că înţelege poziţia Rusiei conform căreia Ucraina nu ar trebui să facă parte din NATO, exprimându-şi totodată regretul că nu se va putea întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin înainte de învestirea sa, potrivit Agerpres și Reuters.
Turcia intră în sângerosul conflict din Sudan cu o inițiativă de soluționare a crizei, beneficiind de relația sa strânsă cu comandantul armatei Abdel Fattah al-Burhan, care consideră Ankara unul dintre cei mai importanți aliați ai săi după ce a primit de la aceasta armele ofensive cu care și-a câștigat o poziție importantă în actualul raportul de putere din țară.
Cancelarul social-democrat Olaf Scholz a criticat marţi o propunere de creştere a cheltuielilor de apărare de la 2% la 3,5% din Produsul Intern Brut (PIB), adică peste cerinţele NATO, formulată de vicecancelarul ecologist Robert Habeck în vederea alegerilor legislative din februarie, relatează Agerpres și AFP.
A murit Jean-Marie Le Pen, tatăl Marinei Le Pen, un personaj controversat considerat de francezi cel care a pus bazele extremei drepte, azi divizată în două partide.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a afirmat luni, într-un mesaj pe reţeaua sa socială după anunţul demisiei prim-ministrului canadian Justin Trudeau, că este în interesul Canadei să devină 'al 51-lea stat' al Statelor Unite, transmit Agerpres și AFP.
Mai mult de 51.000 de gospodării au rămas fără gaz şi 1.500 de apartamente nu au încălzire în regiunea separatistă Transnistria a Republicii Moldova, au anunţat luni regimul de la Tiraspol, în timp ce Republica Moldova şi Rusia se acuză reciproc de escaladarea crizei energetice în urma încetării transportului de gaz rusesc prin Ucraina, transmit Agerpres și Reuters.
Elbit Systems Ltd. a obținut un contract în valoare de aproximativ 60 de milioane de dolari pentru furnizarea către o țară europeană NATO a sistemelor sale multistrat (multi-layered) de luptă împotriva avioanelor fără pilot (Counter Unmanned Aerial Systems - C-UAS). Contractul va fi implementat pe o perioadă de 3 ani, potrivit celor de la Elbit.
Cetăţenii sirieni care au comis ilegalități în Germania sau sunt recunoscuţi drept islamiști extremiști vor fi deportaţi în ţara lor de origine „de îndată ce situaţia o va permite”, după cum a afirmat ministrului german de Interne Nancy Faeser într-un interviu acordat duminică, 5 ianuarie.
Coreea de Nord a lansat luni în direcţia Mării Japoniei ceea ce se crede a fi o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM), în ceea ce reprezintă primul său test de acest tip în două luni, consemnează Agerpres, care citează agenţiile internaţionale de presă.
Ministrul energiei Sebastian Burduja a trecut în revistă principalele proiecte care ar putea fi date în folosință în acest an.
Etiopia a anunțat vineri, a doua zi după ce a trimis o delegație oficială la Mogadiscio, că dorește să sprijine noua forță a Uniunii Africane, care va fi desfășurată luna aceasta în Somalia pentru a combate rebelii Al-Shabaab, ceea ce reflectă o îmbunătățire a relațiilor între cele două țări după tensiunile severe și o ruptură a relațiilor bilaterale de luni de zile.
Într-o demonstrație puternică a angajamentului său față de NATO, Regatul Unit trimite cel mai mare număr de militari la exercițiul ”Steadfast Dart 25”, un exercițiu la scară largă care va avea loc în România și Bulgaria în ianuarie și februarie 2025.
Poliția daneză a declarat sâmbătă că investighează un raport privind aproximativ 20 de drone peste portul Koege, la sud-vest de Copenhaga.
Președintele Joe Biden urmează să interzică noi dezvoltări de petrol și gaze offshore pe 625 de milioane de acri (250 de milioane de hectare) din teritoriul de coastă al SUA.
Cancelarul austriac în exerciţiu, conservatorul Karl Nehammer, a anunţat sâmbătă că va demisiona în zilele următoare atât din acest post cât şi din cel de preşedinte al Partidului Popular austriac (OeVP), după ce această formaţiune a abandonat negocierile cu Partidul Social-Democrat (SPOe) pentru formarea unei coaliţii în urma alegerilor legislative câştigate în septembrie de formaţiunea de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPOe), relatează agenţiile AFP şi DPA, citate de Agerpres.
De câteva zile, populația Transnistriei a rămas fără încălzire și apă caldă din cauza opririi furnizării gazelor rusești, dar autoritățile de la Tiraspol spun nu au nevoie de ajutorul Occidentului.
Preocupările Serbiei pentru înarmare sunt tot mai mari, țara vecină și prietenă trecând deja la acțiuni concrete și diversificate.
Polonia a decis să nu-l invite pe ambasadorul Ungariei la ceremonia de deschidere de vineri a președinției poloneze a Uniunii Europene la Varșovia. Motivul este o dispută diplomatică între țări.
Ucraina a încetat să mai trimită petrol și gaze rusești către Uniunea Europeană prin conductele sale la sfârșitul anului 2024, deoarece contractul a expirat și nu a mai fost reînnoit.
Anchetatorii sud-coreeni au încercat în zadar vineri să-l aresteze pe preşedintele destituit Yoon Suk Yeol la reşedinţa lui din Seul, pentru tentativa sa ratată de a impune legea marţială pe 3 decembrie, fiind împiedicaţi de gărzile de corp prezidenţiale, informează sâmbătă agenţiile de presă internaţionale.
În ziua de Crăciun, Finlanda a reușit să scape dintr-o situație limită. Petrolierul ”Eagle S” ar fi putut deteriora cablul electric Estlink 1 și gazoductul Balticconnector.
La încheierea summitului statelor membre ale Uniunii Europene Euroasiatice, care s-a desfășurat în stațiunea Igora din regiunea rusă Leningrad, la finalul anului 2024, Alexander Lukașenko a declarat, pe 26.12.2024, că Republica Belarus este gata să desfășoare pe teritoriul său până la zece rachete balistice rusești cu rază medie de acțiune de tip Oreșnik.
Trecem iarna cu gaz românesc, avem suficient, ba mai mult, avem și mici cantități pentru export, cum e cazul Republicii Moldova, a declarat chiar ministrul Energiei, Sebastian Burduja care a subliniat că există multă dezinformare în sistemul energetic.
La finalul lui 2024, gigantul energetic rus Gazprom a anunţat că va suspenda exporturile de gaz spre Republica Moldova. Motivul invocat de Moscova: o datorie neplătită de autorităţile de la Chişinău, de un miliard de dolari (!), care însă nu a fost confirmată de niciun audit internațional ci „umflată din pix” cu scopul de a ține Moldova sub sfera rusă de influență.
Aproximativ două milioane de hondurieni trăiesc în Statele Unite, majoritatea fără acte, iar banii trimişi de aceştia contribuie cu peste 25 la sută la produsul intern brut al Hondurasului.
Preşedinta Hondurasului, Xiomara Castro, a ameninţat miercuri că va închide bazele militare americane din ţara sa dacă preşedintele ales al SUA, Donald Trump, va pune în aplicare ameninţarea de a expulza în masă hondurieni după preluarea mandatului, notează Agerpres și AFP.
Potrivit acestuia, China, Rusia, Coreea de Nord și Iran conlucrează pentru a amenința ordinea internațională.
Armata rusă a lovit cu drone ținte civile și de infrastructură portuară din Ucraina joi dimineață, 30 ianuarie, în apropierea graniței cu România, în județul Tulcea. Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au indicat creșterea numărului de drone în spațiul aerian ucrainean pe traiectorii de zbor din apropierea frontierei cu România, potrivit MApN.
Fundamental pentru modernizarea Black Hawk, noul motor GE Aerospace va crește performanțele și autonomia aeronavei.
Ambasadorul Turciei în Maroc, İlker Klıç, a declarat că delegația s-a întâlnit cu oficiali ai Administrației Naționale de Apărare și Comandamentului Suprem al Forțelor Armate Regale Marocane pentru a identifica oportunități de cooperare în domeniile producției de arme și tehnologiei de apărare.
Poliția română confirmă că trei suspecţi au fost arestați în legătură cu furtul tezaurului de la Coțofenești.
Ritmul progreselor rusești în Ucraina a scăzut la un nivel minim din șase luni, scăzând la niveluri nemaivăzute de înainte de incursiunea forțelor ucrainene în regiunea Kursk a Rusiei, la începutul lunii august a anului trecut.
Ucraina a primit avioane F-16 Fighting Falcon, deși nu într-un număr mare. Și într-o versiune mai veche, Block 15 trecute prin programul MLU (Mid-Life Update), versiune pe care o deține și România. Desigur, mult peste ceea ce zburau ucrainenii, F-16 e un pas mare înainte, chiar și în versiunea Block 15. Dar ar face față într-o confruntare aeriană cu Su-35, cel mai promovat avion de luptă al industriei ruse? Depinde.
Rebelii din miliția M23, susținuți de Rwanda, și-au consolidat controlul asupra celui mai mare oraș din estul Congo-ului, Goma, miercuri, în timp ce coloane de mercenari români angajați să lupte pentru Congo au intrat în Rwanda sub supravegherea strictă a forțelor de securitate ruandeze, scrie Reuters.
Experții a două organizații de analiză susțin că China pare să construiască, în orașul Mianyang din sud-vestul țării, un centru avansat de fuziune nucleară care integrează și tehnologie laser. Proiectul ar putea sprijini atât proiectarea armelor nucleare, cât și cercetarea în domeniul generării de energie, arată un material Reuters.
Prima delegație guvernamentală rusă de la căderea președintelui sirian Bashar Assad a sosit marți la Damasc pentru a discuta situația bazelor rusești din Siria.
Ucraina susține că militarii săi au atacat cu succes o rafinărie de petrol din orașul rusesc Kstovo, la aproximativ 800 de kilometri (500 de mile) de liniile de luptă din estul Ucrainei. Potrivit surselor mass-media ucrainene, patru drone au lovit un depozit al companiei Lukoil, provocând pagube substanțiale. Mai multe materiale video publicate pe rețelele de socializare au arătat un incendiu puternic deasupra unei clădiri industriale.
Săptămâna aceasta, Armata Statelor Unite a transferat aproximativ 90 de rachete antiaeriene Patriot de la un depozit din Israel în Polonia pentru a fi livrate Ucrainei. Această informație a fost relatată de mai multe instituții media internaționale, inclusiv Axios, care a citat trei surse care au cunoștință despre acest subiect, și CNN, care a citat un înalt oficial american din domeniul apărării. Potrivit Axios, acesta este cel mai important transport de arme din Israel către Ucraina de când a început invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani.
Echipajul unui tanc ucrainean Leopard 2A4 a distrus cu succes o coloană blindată rusă formată din cinci vehicule blindate aflate în apropiere de Pokrovsk, regiunea Donețk, potrivit unei declarații a grupului operativ-strategic de trupe ucrainene (OSUV) Khortytsia.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză publicată recent subliniază că Vladimir Putin, președintele Rusiei, nu a fost niciodată ales corect de poporul rus, ci a fost impus de sistemul și elitele de la Kremlin. Poziționarea profesorului Naumescu vine după ce Putin refuză să se așeze la aceeași masă cu președintele Volodimir Zelenski, pe motiv că acesta din urmă ar fi .... ilegitim (!).
Declarație uluitoare făcută de șeful Dumei de Stat ruse, care susține că fostul președinte american Joe Biden și fostul secretar de stat Anthony Blinken ar trebui executați prin scaun electric.
Finlanda este cunoscută de mult timp pentru conceptul său cultural unic de ,,SISU'' - un termen care înglobează reziliența, curajul și o determinare de nezdruncinat în fața adversității. Acest etos este profund înrădăcinat în societatea finlandeză și a jucat un rol esențial în modelarea culturii militare a țării. Pe măsură ce Finlanda a aderat la NATO și se confruntă cu noi provocări geopolitice în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, spiritul ,,SISU'' continuă să definească abordarea militarilor finlandezi față de apărarea națională.
În dimineața zilei de 29 ianuarie, forțele ruse au început o serie de atacuri cu drone în Ucraina împotriva unor obiective rezidențiale și de infrastructură portuară din apropierea graniței cu România, în județul Tulcea. Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat intensificarea activității dronelor în spațiul aerian ucrainean pe o traiectorie din apropierea frontierei cu România, potrivit MApN.
Ucraina are nevoie de garanții de securitate mai ample, iar președintele rus Vladimir Putin nu se teme de Europa, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu pentru Fox News în care l-a îndemnat pe președintele american Donald Trump să fie de partea Ucrainei, informează Agerpres și Reuters.
Un avion de vânătoare american de generația a V-a, F-35, s-a prăbușit în Alaska pe 28 ianuarie. Pilotul s-a ejectat în siguranță, dar aeronava a fost grav avariată. Acesta este al treilea accident în care este implicat un avion F-35 în decurs de aproximativ un an.
Vladimir Putin a declarat că Rusia este deschisă unor negocieri pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, dar a subliniat că nu va purta discuții directe cu Volodimir Zelenski.
Rusia își arată mușchii și patrulează deasupra Oceanului Arctic pe fondul tensiunilor privind regiunea strategică Groenlanda, pe care SUA doresc să o controleze.
După eșecul „înfrângerii Ucrainei în 3 zile” Armata rusă a trecut la doctrina de a distruge, la propriu, înainte de a „cuceri”. Radu Hossu, corespondent de război, a văzut cu ochii lui cum arată în Ucraina „ruskii mir” (n.r. - lumea rusă), cu orașe întregi rase la propriu de pe fața pământului. E ceea ce am văzut cu toții în Siria, doar că la o scară colosală. Ceva pentru care umanitatea nu a fost pregătită.
Rusia a emis un avertisment prin care condamnă presupusele „abuzuri” ale navelor din țările membre NATO în Marea Baltică.
Ministrul de externe Emil Hurezeanu a participat, marți, 28 ianuarie 2025, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele UE. Cu acest prilej, șeful diplomației române a avut o întrevedere cu Mark Rutte, Secretarul General al NATO.
Plecând de la ideea că T-14 Armata, un program cu multe probleme va fi finalizat cu succes de Rusia, experții militari au analizat o posibilă confruntare între un T-14 Armata rus, în cea mai modernă versiune, și un AbramsX - viitorul tanc american Abrams pe care industria de apărare din SUA în dezvoltă. Desigur, pe caracteristicile și datele pe care le avem azi oficial despre cele două tancuri.
Evenimentele din România se află în vizorul polonezilor care nu vor să treacă prin haosul politic care a cuprins România.
După câteva zile de lupte intense, rebelii care face parte din gruparea M23, susținuți de trupele ruandeze, au intrat luni dimineaţa în capitala provincială Goma, situată în apropierea graniţei cu Ruanda, într-una din regiunile cele mai bogate în resurse ale RDC.
Brigada 126 de Supraveghere Aeriană și Avertizare din cadrul Forțelor Aeriene ale Serbiei a început antrenamentele cu noile radare de supraveghere cu rază lungă de acțiune GM (Ground Master) - 400 Alfa furnizate de compania franceză Thales. Achiziția are ca scop întărirea și extinderea capacității naționale sârbe de cercetare și supraveghere aeriană cu radare moderne, după ce Belgradul se baza în acest sens pe versiunea de putere mai mică, cu rază medie de acțiune, GM-200, produsă, de asemenea, de Thales.
După ultimul duș rece, primit de Danemarca săptămâna trecută, principalele state ale UE, Germania și Franța, reacționează prudent dar ferm pe tema Groenlandei și spun că vor veghea la respectarea granițelor europene.
Forțelor Aeriene ale SUA fac progrese semnificative în cadrul programului său Next-Generation Air Dominance (NGAD), o inițiativă de ultimă strategica menită să asigure superioritatea aeriană americană într-un mediu global de securitate din ce în ce mai disputat. Pe măsură ce tensiunile geopolitice cresc și competitorii cei mai puternici precum China și Rusia își modernizează rapid forțele aeriene, programul NGAD reprezintă un pas esențial în menținerea avantajului strategic al Statelor Unite. Astfel, Raytheon Technologies, prin divizia sa Pratt & Whitney, a primit o modificare a contractului actual - valoarea a crescut de la 975 de milioane de dolari la 3,5 miliarde de dolari - pentru a pregăti tehnologia de propulsie în cadrul programului NGAP.
Actele de sabotaj întreprinse în ultimii ani împotriva Alianţei Nord-Atlantice au cuprins ameninţări de comploturi privind asasinarea unor şefi de companii, ca în cazul directorului general al producătorului german de armament Rheinmetall, a declarat marţi un înalt responsabil al NATO, potrivit Agerpres și Reuters.
Forțele ruse și-au schimbat tactica în apropiere de Pokrovsk, încercând acum să încercuiască orașul în loc să lanseze atacuri directe, potrivit lui Viktor Trehubov, purtător de cuvânt al Grupului operativ-tactic Khortytsia. Trehubov mentioneaza că intensitatea atacurilor inamice în zona Pokrovsk nu a scăzut; dimpotrivă, a crescut. În prezent, această zona de front reprezintă aproape jumătate din toate ciocnirile de luptă de-a lungul frontului.
Potrivit NBC News, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv pentru a crea o versiune americană a sistemului israelian Iron Dome. Potrivit Casei Albe, noul sistem defensiv ar viza rachete balistice, hipersonice și de croazieră sofisticate, precum și alte tipuri de amenințări aeriene.
