Cu toate acestea, Rusia a descoperit o metodă prin care forțele sale aeriene - denumite VKS - pot contribui fără a se angaja direct în luptă - prin utilizarea masivă de bombe ghidate. Această strategie pare să fie suficient de eficientă încât un think tank britanic îndeamnă forțele aeriene ale NATO să se pregătească pentru o abordare similară.
„Bombele ghidate au dat VKS forță fără a fi nevoie să obțină mai întâi superioritate aeriană sau capacitatea de a pătrunde în spațiul aerian ucrainean”, au scris analiștii Jack Watling și Nick Reynolds într-un raport pentru Royal United Services Institute (RUSI), un think tank britanic.
În mod ironic, provocările cu care se confruntă forța aeriană a Rusiei s-au transformat în preocupări pentru NATO. Începând din 1941, strategia militară a Statelor Unite, a Marii Britanii și a altor țări occidentale s-a axat pe existența unor forțe terestre relativ mici susținute de o putere aeriană semnificativă.
Această strategie s-a dovedit eficientă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și este posibil să fi fost eficientă și în timpul Războiului Rece pentru a contracara o invazie terestră sovietică de amploare în Europa. Cu toate acestea, actualul conflict aerian din Ucraina pune la îndoială această strategie.
Dacă rachetele sol-aer ucrainene S-300 și Patriot sunt capabile să doboare avioane rusești, nu ar fi posibil ca rachetele rusești să țintească și avioane NATO? Până în februarie 2025, Ucraina susține că a doborât 369 de avioane de război rusești, majoritatea fiind atribuite mai degrabă interceptării cu rachete sol-aer decât în urma utilizării numărului limitat de avioane de vânătoare ucrainene.
De aceea, experții occidentali sunt foarte atenți la modul în care Rusia a reușit să își facă forțele aeriene să fie relevante pentru războiul terestru. La fel ca mașinăria de război rusă în general, forțele aeriene ruse pun acum accentul pe tactici de forță brută care se bazează pe cantități masive de bombe mai degrabă decât pe precizie.
În loc să se confrunte cu apărarea aeriană ucraineană atunci când își lansează bombele, avioanele rusești evoluează în siguranță pe o distanță de până la 60 de mile în spatele liniei de front rusești - în afara razei de acțiune a rachetelor sol-aer ucrainene cu rază lungă de acțiune - și lansează bombe. Acestea sunt arme ghidate realizate cu buget redus care combină o bombă convențională de aviaţie cu un sistem de ghidare prin satelit și aripi aerodinamice pentru a controla traiectoria bombei.
Bombele ghidate rusești cu sistemul UPMK sunt mai puțin precise în comparație cele occidentale, cum ar fi muniția americană de atac de tip JDAM. Dar Rusiei nu-i pasă. Uriașa FAB-1500 - o bombă de 1,5 tone - sau FAB-5000 de 3,4 tone au o rază de explozie atât de mare încât chiar și o ratare la limită va distruge tranșeele și buncărele ucrainene. Este același tip de abordare practicată de mult timp de artileria rusă: bombardament de saturație pentru a pulveriza apărarea inamică și a decima tranşeele militarilor ucraineni înainte de intrarea trupelor de asalt.
Forțele ucrainene nu au dezvoltat încă o strategie viabilă de contracarare a bombelor ghidate - relocarea sistemelor de apărare antiaeriană mai aproape de angajarea avioanelor atacatoare pune, de asemenea, în pericol resurse limitate precum sistemul Patriot. În consecință, „au fost nevoite să evite complet detectarea locațiilor lor, să se împrăștie sau să se adăpostească în subteran și să depindă de tehnologiile fără pilot sau autonome pentru a ataca și neutraliza inamicul de la o distanță sigură”, au afirmat analiștii think-tankului britanic RUSI.
Bombe cu planare UMPK , derivate din FAB / Sursa:mil.ru.
RUSI susține că NATO trebuie să își consolideze inventarul și capacitățile de producție pentru munițiile stand-off, cum ar fi JDAM. În plus, forțele aeriene ale NATO au nevoie de rachete aer-aer suplimentare cu rază lungă de acțiune, deoarece avioanele rusești au diminuat efectiv puterea aeriană ucraineană prin utilizarea unor rachete cu rază lungă de acțiune precum R-77-1, care au o rază de acțiune de peste 62 de mile.
Având în vedere rata ridicată de utilizare a muniției observată în Ucraina, achiziționarea unor cantități mari de muniție este fezabilă numai dacă prețurile sunt competitive. RUSI a subliniat faptul că sporirea stocurilor și a capacității de a produce rachete aer-aer cu rază lungă de acțiune și arme de atac de tip stand-off la cel mai mic cost posibil ar trebui să fie o prioritate absolută pentru orice armată.
Războiul din Ucraina oferă un pic de consolare pentru NATO. Faptul că Rusia a restabilit o anumită eficacitate a forței aeriene sugerează că accentul pus de NATO pe puterea aeriană este încă relevant. „Impactul disproporționat al VKS, în ciuda performanțelor în general slabe ale forței aeriene ruse, validează importanța acordată puterii aeriene în cadrul NATO”, a concluzionat RUSI.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei.
De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Prima frază din titlu, „Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus”, e sugestivă pentru ceea ce s-a întâmplat în cei aproape trei ani de război de mare intensitate rus împotriva Ucrainei, după invazia din 24 februarie 2022.
Reprezentanți de seamă ai țărilor europene au subliniat participarea obligatorie a Ucrainei și a Europei în întregime la orice negocieri cu Rusia anunțate de președintele american Donald Trump. La 12 februarie, președintele Trump a anunțat începerea negocierilor cu Moscova pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Un acord privind minereurile semnat între Kiev și Washington ar putea oferi Ucrainei un „scut de securitate” după încheierea războiului cu Rusia, a precizat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat acest lucru după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice atât cu liderul rus Vladimir Putin, cât și cu președintele Volodimir Zelenski, anunțând la 12 februarie că negocierile pentru a pune capăt războiului vor începe „imediat” și că o încetare a focului în Ucraina ar urma să fie posibilă într-un „viitor nu prea îndepărtat”.
Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că, fără Ucraina, Europa s-ar putea confrunta cu o ocupație rusă la scară largă, din cauza avantajului numeric al Moscovei în ceea ce privește forțele, a declarat acesta într-un interviu acordat The Guardian publicat pe 12 februarie. Zelenski a subliniat disparitatea de forțe dintre Rusia și Europa, afirmând că armata Ucrainei este formată din 110 brigăzi, în timp ce Rusia dispune de 220 și intenționează să se extindă la 250 în acest an. În schimb, Europa, inclusiv trupele americane staționate acolo, are doar aproximativ 82 de brigăzi de luptă, a spus el.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Michael Walz, a declarat că Europa ar trebui să se ocupe de securitatea Ucrainei fără implicarea SUA. Președintele Trump a declarat că SUA ar putea oferi sprijin financiar Ucrainei în schimbul resurselor sale de pământuri rare. De asemenea, Președintele SUA a susţinut că avut o discuție cu Vladimir Putin pe temea încheierii războiului din Ucraina. Toate aceste declarații au fost analizate de experții Kyiv Security Forum.
Țările NATO și-au depășit propriul obiectiv și au oferit Ucrainei un ajutor de peste 50 de miliarde de euro în 2024. Mai mult de jumătate din această asistență a provenit din Europa și Canada. Restul a fost furnizat de Statele Unite. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al NATO, Allison Hart, la 11 februarie.
Dacă într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat războiul din Ucraina va fi oprit, grație unui acord în care părțile vor fi făcut concesiile necesare, se pune problema cum vor putea arăta lucrurile după aceea din punct de vedere al asigurării securității Ucrainei pe termen scurt și mediu.
Fiica reprezentantului special al președintelui SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, Megan Mobbs, conduce o fundație care oferă asistență nemilitară Kievului încă de la începutul invaziei ruse pe scară largă. Potrivit unui articol (10 februarie) din Washington Post, al jurnalistului Jim Geraghty , acesta este un „semn încurajator” că Trump nu va lăsa Ucraina fără sprijin. Totodată, el a adăugat că în prezent „nu există garanții că un tată este întotdeauna de acord cu fiica lui și invers”.
Italia urmează să desfășoare în Lituania sisteme de rachete de apărare antiaeriană terestre cu rază lungă de acțiune SAMP/T, ca parte a modelului rotativ de apărare antiaeriană al NATO, conform unei declarații publicate de Ministerul lituanian al Apărării (MoD) pe 10 februarie 2025. Această desfășurare, care include exerciții comune cu aliații NATO, urmărește să consolideze capacitățile de descurajare și apărare în regiune, în special în lumina preocupărilor actuale de securitate care decurg din războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a început ieri, 10 februarie, un turneu diplomatic în Europa, unde va discuta despre războiul ruso-ucrainean. Prima oprire este în Germania, urmată de Belgia și, în final, de Polonia. De asemenea, aceasta este prima participare a noii administrații americane la o reuniune a ,,Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei''.
Europa încearcă să limiteze utilizarea ,,flotei fantomă'' de petroliere a Rusiei în urma unei serii de incidente în Marea Baltică, a relatat Politico la 10 februarie. În decembrie 2024, autoritățile finlandeze au sechestrat nava Eagle S, suspectând-o de sabotaj, amintesc jurnaliștii. „Confiscarea navei, care transporta 100.000 de barili de petrol din Sankt Petersburg, a fost un moment senzațional și pare să marcheze un nou front în războiul ascuns dintre Rusia și Occident”, a scris Politico.
Cancelarul german Olaf Scholz a respins posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO în viitorul apropiat, deoarece Statele Unite au respins propunerea. Acest aspect a fost discutat în timpul unei dezbateri televizate între el și candidatul la funcția de cancelar și liderul CDU/CSU Friedrich Merz, relatează DW.
Rusia și-a îmbunătățit în mod activ UAV-urile și mijloacele de război electronic (EW) pe baza experienței dobândite în războiul împotriva Ucrainei și a utilizat cele mai recente evoluții tehnologice în operațiuni hibride împotriva statelor membre NATO, potrivit ISW (Institutul pentru Studiul Războiului).
Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, a declarat că președintele Donald Trump va pune capăt războiului din Ucraina, dar Europa trebuie să ofere Ucrainei garanții de securitate. Mike Waltz a făcut această declarație în cadrul emisiunii „Meet the Press” de la NBC News.
Arabia Saudită a condamnat recentele declarații ale premierului israelian Benjamin Netanyahu care a sugerat ca teritoriul regatului să fie folosit pentru a înființa un stat palestinian. Joi, 6 februarie, răspunzând unui reporter de la postul israelian Canal 14, Netanyahu a declarat că „saudiții pot crea un stat palestinian în Arabia Saudită; au o mulțime de pământ acolo”, în timp ce moderatorul emisiunii a remarcat că “este o idee care merită explorată”.
Rusia continuă să își dezvolte capacitățile militare, indicând că Kremlinul nu este interesat de negocieri sau de o pace durabilă cu Ucraina, scrie într-un nou raport Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în SUA. Analiștii au reamintit declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care, citând serviciile de informații ucrainene, a afirmat la 8 februarie că Rusia creează noi divizii ale armatei, dezvoltă producția militară și plănuiește să crească numărul de trupe cu peste 100 000 de militari, precum și să aprofundeze cooperarea militară cu Coreea de Nord.
Un comandant militar ucrainean a anunțat utilizarea cu succes a primei arme laser a țării pe câmpul de luptă, dezvăluind că aceasta a vizat în mod eficient anumite obiecte. „Voi repeta: tehnologiile laser lovesc deja anumite ținte la anumite altitudini”, a declarat comandantul forțelor de sisteme fără pilot ale armatei ucrainene, Vadim Sukharevskîi.
Deși China a rămas oficial neutră în conflictul Rusia-Ucraina, există rapoarte și acuzații care sugerează că unele entități chineze ar putea oferi sprijin Rusiei, inclusiv furnizarea de componente pentru arme. Totuși, aceasta este o problemă complexă și controversată, iar amploarea și natura unui astfel de sprijin fac obiectul dezbaterilor și investigațiilor.
Donald Trump a înghețat ajutorul pentru Africa de Sud într-o escaladare a rupturii dintre administrația sa și Pretoria, generată de o lege controversată de expropriere a terenurilor menită să combată inegalitatea provocată în această țară încă din perioada apartheid.
O ofensivă ucraineană este în curs de desfășurare în regiunea Kursk. Atacul i-a luat prin surprindere pe ruși și le-a provocat deja numeroase pierderi. Tot mai multe dovezi sugerează că ucrainenii au desfășurat forțe semnificative, inclusiv brigăzi de elită și bine echipate. Printre arsenalul acestor unități se află, printre altele, echipamente blindate occidentale. Publicaţia ucraineană UNITED24 a realizat recent un scurt reportaj cu militarii Brigăzii 82 de Asalt din Ucraina care a folosit tancul Challenger 2, subliniind rezistența și eficiența acestuia în respingerea atacurilor inamice și sprijinirea acțiunilor ofensive în timpul operației militare Kursk.
Statele Unite au un mesaj important pentru viitorul summit în format Ramstein de la Bruxelles: să pună capăt războiului din Ucraina „cât mai repede posibil”, a declarat secretarul american al apărării, Pete Hegseth, la 7 februarie. ,,Grupul de contact pentru apărare în Ucraina'' (UDCG) se va reuni la 12 februarie, Marea Britanie înlocuind pentru prima dată SUA în calitate de gazdă. Aceasta este, de asemenea, prima reuniune a grupului de la preluarea mandatului de către președintele american Donald Trump la 20 ianuarie.
Capacitatea armatei britanice de a opera în cele mai extreme medii este o dovadă a angajamentului său față de securitatea globală, cooperarea aliată și pregătirea strategică. Unul dintre cele mai dificile medii pentru operațiunile militare este Arctica - o regiune cu o importanță geopolitică în creștere. Recunoscând acest lucru, UK Commando Force își reafirmă angajamentul față de importanta unor misiuni in zone cu un climat rege prin desfășurarea la Cercul Arctic a manevrelor militare ,,Winter Deployment 25''. Acest exercițiu implică desfasurarea a peste 2000 de militari, inclusiv din Royal Marines si unitatile 24 Commando Royal Engineers si 29 Commando Royal Artillery.
Una dintre evoluțiile neașteptate apărute în timpul războiului din Ucraina a fost influența limitată a forței aeriene ruse. Anticiparea că avioanele și bombardierele rusești vor deschide calea pentru forțele terestre - similar rolului puterii aeriene americane în cazul operației Desert Storm - nu s-a materializat. În schimb, rachetele antiaeriene ucrainene au ținut în frâu forțele aeriene ruse.
Aliații europeni își exprimă îngrijorarea cu privire la noul curs al Washingtonului. Schimbarea bruscă a priorităților de politică externă a Washingtonului arată că Statele Unite se apropie mai mult de Rusia, în timp ce se îndepărtează de aliații săi europeni. Acest lucru deschide noi oportunități pentru Beijing, dar, în același timp, un astfel de curs generează și anumite temeri pentru conducerea chineză.
În cadrul unei discuții cu oficiali mexicani, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a lansat un avertisment cu privire la o posibilă intervenție militară dacă guvernul mexican nu reușește să lupte împotriva cartelurilor de droguri. Informațiile au fost publicate de The Wall Street Journal.
Dependența Forțelor Aeriene ale SUA de o strategie axată exclusiv pe capacitățile de lovire la distanță a fost pusă în gardă de către un oficial de rang înalt care joacă un rol esențial în definirea traiectoriei viitoare a armatei. În cadrul unui eveniment recent găzduit de Hudson Institute, generalul-maior Joseph Kunkel a exprimat îngrijorările cu privire la o abordare care depinde exclusiv de lansarea unui atac de tip "massive punch" de la distanță, etichetând-o drept o posibilă „greșeală care duce la pierderea războiului”.
Administrația Trump ar putea întrerupe toată asistența militară acordată Ucrainei, care include transferuri de arme, instruire militară și schimb de informații. Aceste informații au fost furnizate de The New York Times. În urma unei întâlniri între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump, un purtător de cuvânt al administrației a indicat că tot sprijinul acordat Ucrainei de către SUA, inclusiv cele mai recente livrări de muniții și echipamente care au fost autorizate și finanțate în timpul administrației Biden, ar putea fi eventual revocat în viitorul apropiat.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este convins că relațiile cu președintele american Donald Trump pot fi salvate. Răspunzând la o intrebare într-un interviu acordat Fox News dacă relația sa cu Trump ar putea fi salvată, Zelenski a spus: „Da. Da, bineînțeles. Pentru că aceasta este o relație nu doar între doi președinți, este o relație istorică și puternică între națiunile noastre”.
Primul lot de arme achiziționat de Polonia pentru Ucraina a fost livrat Kievului în noaptea de 24 februarie 2022, cu câteva ore înainte de invazie. Michal Dworczyk, europarlamentar polonez în Comisia pentru securitate și apărare, fost șef al biroului prim-ministrului, a declarat acest lucru într-un interviu acordat Polskie Radio.
Potrivit postului de televiziune CNN, care citează actuali și foști oficiali americani, Moscova vede discuțiile cu Washingtonul ca pe o oportunitate de a-și reînnoi rețeaua de spionaj din Statele Unite. SUA și Rusia au convenit să negocieze revigorarea ambasadelor și consulatelor lor în ambele țări. Potrivit oficialilor americani, Moscova vrea să reinstaleze agenți de informații la reprezentanțele sale din Washington, New York sau Houston, sub acoperire diplomatică.
E.S. Alfredo Durante Mangoni, ambasadorul Italiei în România, a acordat un interviu televiziunii naționale, mai multe publicații preluând fragmente din discuția difuzată pe canalul TVR Info.
Momente cu adevărat uluitoare la Casa Albă.
„Este greu de crezut că aceasta nu este o ambuscadă deliberată”, notează The Telegraph despre discuția Trump - Zelenski.
Parlamentarii republicani americani sunt de obicei ferm în spatele președintelui lor Donald Trump, dar în această săptămână mulți dintre ei au criticat neobișnuit de deschis modul în care administrația actuală gestionează războiul din Ucraina. Republicanii din Senat, în special, au început să-și exprime dezacordul după ce Statele Unite s-au alăturat minorității țărilor care au votat împotriva unei rezoluții la ONU care desemnează luni Rusia drept agresor. Deloc surprinzător, criticile din SUA vin și din partea democraților de opoziție.
Forțele armate ale Ucrainei au lovit un post de comandă rusesc în Zaporojie, de unde erau ansate UAV-uri inamice.
Europenii lucrează la un TAURUS terestru, RCM² fiind o rachetă cu rază lungă de acțiune, lansată similar cu rachetele utilizate de sistemele HIMARS.
Președintele interimar Ilie Bolojan a susținut vineri prima sa conferință de presă din mandat. Conferința de presă a fost organizata după discuțiile de la Cotroceni cu partidele politice pe tema sprijinirii Ucrainei.
Forțele ucrainene au țintit și distrus cu succes un important depozit de muniții termobarice situat pe teritoriul ocupat de Rusia în regiunea Donețk în cursul nopții de 28 februarie, după cum a raportat Statul Major al Forțelor Armate Ucrainene. Această operațiune, care a fost comunicată printr-o postare pe platforma populară de mesagerie Telegram, evidențiază ostilitățile și acțiunile militare continue dintre Ucraina și Rusia pe fondul conflictului actual.
Finlanda își revizuiește strategia privind sprijinul militar acordat Ucrainei prin inițierea unui nou program care acordă prioritate achiziționării de arme din sectorul său intern de apărare. Acest anunț a fost făcut de Ministerul finlandez al Apărării pe site-ul său oficial. Echipamentele produse de companiile finlandeze vor fi incluse în viitoarele pachete de ajutor militar pentru Ucraina.
Acordul dintre SUA și Ucraina nu poate fi un document exclusiv de parteneriat economic. In timp de război, „avem nevoie de garanții de securitate”. Această opinie a fost exprimată de Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, în cadrul unei dezbateri la Institutul Hudson din Washington.DC, pe 27 februarie.
Marea Britanie este pregătită să desfășoare trupe și avioane în Ucraina pentru a obține o „pace durabilă” și pentru a se asigura că Putin „nu se mai întoarce niciodată”. Acest lucru a fost declarat de prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, la conferința de presă care a avut loc după întâlnirea cu președintele american Donald Trump la Casa Albă.
Franța a confirmat încheierea primelor livrări de avioane de luptă Mirage-2000 către Ucraina, subliniind sprijinul continuu al națiunii europene pentru Kiev în fața agresiunii militare a Rusiei.
Trump a evaluat pozitiv pașii Rusiei în rezolvarea războiului din Ucraina și a remarcat progresele în realizarea acestuia.
O ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic va avea loc vineri, 28 februarie 2025, începând cu ora 11:00.
În cursul zilei de joi, 27 februarie, în spațiul aerian al României și în zona Mării Negre au fost desfășurate o serie de activități ale unor mijloace aeriene din state membre NATO, fără precedent în ultima perioadă, care confirmă rolul deosebit de important jucat de țara noastră în această zonă de interes maxim pentru aliați.
Uniunea Europeană pregătește o inițiativă majoră de apărare. Va fi cel mai mare proiect în domeniul militar de la Războiul Rece încoace, iar UE intenționează să cheltuiască sute de miliarde de euro pentru a consolida securitatea.
Presa rusă a informat, citând ca surse serviciile secrete ucrainene, că, în ultima perioadă, partea rusă a crescut producția de drone kamikaze de tip Geran de la 30-40 la 150 de unități pe zi.
Fără sprijinul SUA, țările europene vor trebui să mobilizeze până la 300.000 de militari și să investească anual 250 de miliarde de euro în apărare pentru a contracara puterea militară rusă. Acest lucru este evidențiat de analiza unui nou studiu realizat de Institutul de Cercetare Bruegel din Bruxelles și de Institutul Kiel pentru Economie Mondială.
Autoritățile ucrainene au predat Turciei un dosar privind o serie de proiecte importante de infrastructură pe care intenționează să le implementeze în 2025 și au anunțat că vor anunța licitații pentru acestea în aprilie, după cum a informat presa turcă.
Pentru Ucraina, Germania a fost statul care a devenit unul dintre principalii donatori de sisteme de rachete sol-aer și alte echipamente de apărare aeriană, după ce a transferat un total de trei Patriot, șase sisteme de apărare aeriană IRIS-T în versiunile SLM cu rază medie de acțiune și SLS cu rază scurtă de acțiune, alături de 57 de sisteme antiaeriene autopropulsate Gepard și două Skynex. Dar numărul de rachete pe care Germania le-a frunizat Ucrainei a devenit public abia acum. Germania nu produce încă rachete pentru Patriot, dar este singurul producător de interceptoare IRIS-T
Partidul Popular Austriac (ÖVP), social-democrații (SPÖ) și liberalii din partidul NEOS au convenit să formeze un guvern pentru a doua oară, a anunțat liderul interimar al Partidului Popular, Christian Stocker. Politicianul a descris negocierile privind cabinetul politicienilor, care, potrivit agenției APA, ar trebui să fie conduse chiar de Stocker, drept cele mai dificile din istoria Austriei.
Oficialii UE poartă discuții cu privire la mijloacele prin care pot aloca sute de miliarde de euro pentru cheltuieli în domeniul apărării, în contextul în care politica externă a SUA se îndepărtează de Europa, a relatat Bloomberg la 27 februarie, citând oficiali a căror identitate nu a fost făcută publică. Președintele american Donald Trump a declarat că se așteaptă ca Europa să își asume responsabilitatea pentru propria securitate, ceea ce i-a determinat pe unii să se îndoiască de angajamentul său față de NATO și de apărarea reciprocă.
Pe 24 februarie, Vladimir Putin a anunțat că este gata să coopereze cu parteneri străini pentru dezvoltarea zăcămintelor de metale rare ale Rusiei, inclusiv în regiunile din estul Ucrainei anexate de Moscova.
Forțele ucrainene sunt epuizate și țara are într-adevăr nevoie de un armistițiu, dar starea liniei frontului și a țării în ansamblu „nu este într-o situație atât de disperată încât să fie urgent să negocieze de pe o poziție de slăbiciune sau pur și simplu să accepte orice acord”. Acest lucru a fost declarat de Michael Coffman, analist pe tema războiului ruso-ucrainean la Carnegie Endowment for International Peace, în timpul dezbaterii „Trei ani mai târziu: Războiul Rusiei asupra Ucrainei”.
