Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Cazul Japonia: Cât costă prezența trupelor americane. Tokio nu a secretizat cifrele
Strategica
Data publicării:
A venit timpul să explicăm pentru cititorii DefenseRomania mecanismele financiare de susținere de către națiunile gazdă a prezenței trupelor americane pe teritoriul acestora. Pentru că în România acest mecanism nu este public și pentru că prea multă propagandă s-a dezvoltat în ceea ce privește subiectul extrem de volatil al cheltuielilor suportate de către SUA, pentru a garanta cu trupe, securitatea aliaților săi, următorul material (publicat în presa niponă) ne arată exact cheltuielile militare japoneze pentru sprijinul prezenței americane.  
Sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook
Sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook

Cazul Japoniei nu diferă din punct de vedere al filosofiei de aplicarea față de cazurile celorlalte țări din lume, aliate ale SUA. Era clar tuturor specialiștilor în domeniu că tranziția dureroasă, spectaculară și unică în felul său, dintre administrația Trump și cea a lui Joe Biden va bloca negocierile pentru un nou acord cincinal cu privire la finanțarea prezenței militare SUA în insulele japoneze. Acordul expiră la sfârșitul acestui an fiscal, 31 martie 2021, iar Tokyo dorește să știe exact cât va plăti pentru a fi gazda trupelor americane. Pe lângă faptul că evoluția pandemiei covid-19 a întârziat discuțiile, Japonia a dorit însă să se asigure că negocierile cu administrația Trump vor fi recunoscute și de administrația Biden, condiție care au dus la blocarea negocierilor încă de la începutul lunii Decembrie 2020. Între timp, guvernul japonez va aproba probabil o extensie a actualului buget, pentru un an, care va fi aproximativ același cu suma din vechiul proiect cincinal.

 

Ce este sprijinul națiunii gazdă și de ce este necesar?

 

În ianuarie 1960, Japonia și SUA au semnat un tratat de securitate care a angajat SUA să apere Japonia în caz de atac, dar nu a obligat Japonia să vină în apărarea Statelor Unite. La acea dată, acest lucru însemna doar furnizarea de facilități și suprafețe de teren pentru utilizarea de către trupele americane. Cu toate acestea, în deceniile ulterioare, creșterea yenului față de dolar a dus la scumpirea prezenței militare a SUA în Japonia, astfel că o noua viziune și-a făcut locul. Iar presiunea diplomatică americană asupra Tokyo a însemnat creșterea responsabilității financiare japoneze, devenind astfel o regulă ca țara gazdă să participe la cheltuieli.

În 1978, Japonia a fost de acord să furnizeze mai mulți bani, în special pentru costurile de asistență socială legate de angajații japonezi care lucrează la facilitățile militare americane. Înalți oficiali japonezi s-au referit la aceste fonduri ca un „buget de simpatie” furnizat ca răspuns la solicitările guvernului SUA pentru o mai mare finanțare. Statele Unite nu au fost de acord cu aceasta terminologie și, deși este încă folosită astăzi, este cunoscut oficial ca sprijin al națiunii gazdă.

Ca să fim clari, înainte de 1987, sprijinul națiunii gazdă era furnizat în esență pe o bază ad hoc. În 1987, s-a convenit stabilirea oficială a sprijinului printr-o serie de acorduri de măsuri speciale (SMA). Acestea au stabilit precedente pe termen mai lung pentru tipul de cheltuieli pe care Japonia le-ar întreprinde, ca atare au dus la extinderea finanțării japoneze. Trebuie spus însă că opinia publică nu a fost încântată, manifestații monstru având loc mai ales cu ocazia unor incidente nedorite create de către soldații americani aflați pe teritoriul japonez.

 

Japonezii nu au secretizat cifrele 

 

Acordul actual a fost  semnat pentru o perioadă de cinci ani. Au enumerat categorii de cheltuieli de care ar avea grijă guvernul japonez, inclusiv o extindere în domenii precum forța de muncă și costurile sociale pentru japonezii angajați de către forțele armate americane. Actualul acord fiscal 2016-2020 solicită Japoniei să plătească salarii orare și zilnice, precum și diferite tipuri de indemnizații angajaților japonezi, în funcție de natura muncii lor. Conform documentului, Japonia plătește 100% din salariile lucrătorilor japonezi angajați de către bazele americane, urmând să fie acoperită o limită superioară de aproximativ 23.178 de angajați.

În plus, Japonia acoperă aproximativ 61% din costurile anuale ale utilităților și aproximativ 75% din costurile oricărei instruiri sau reconversii profesionale. Conform acordului fiscal 2011-2015, Japonia a plătit 188 miliarde ¥ anual, iar în baza acordului fiscal 2016-2020, această sumă a crescut la aproximativ 200 miliarde ¥ anual. În bugetul fiscal 2020, 199 miliarde ¥ vor fi cheltuite pentru sprijinul națiunii gazdă. Aceasta include 128,7 miliarde ¥ pentru costurile forței de muncă civile și 22,3 miliarde ¥ pentru costurile utilităților pentru bazele SUA, locuințe familiale și facilități de agrement.

Alte 26 de miliarde de ¥ se plătesc pentru asigurări sociale și aproximativ 21 de miliarde de ¥ vor fi cheltuiți pentru întreținerea facilității. Pentru anul fiscal 2021, bugetul propus de Ministerul Apărării include o cerere de sprijin a națiunii gazdă puțin sub 203 miliarde ¥.

 

Japonia speră la o reducere a cheltuielilor sub noua administrație Biden

 

Iată deci cifrele. Ele nu sunt mici și nu sunt secrete. Ele reflectă politica japoneză de susținere a cordonului militar american, care să îi asigure securitatea națională. Acest lucru se datorează și faptului că SUA au cerut ca Japonia să crească bugetul pe care îl cheltuiește pentru găzduirea trupelor americane. În ultimii patru ani, presiunile președintelui american Donald Trump pentru a plăti mai mult au fost deosebit de puternice.

Potrivit memoriilor fostului consilier pentru securitate națională al SUA, John Bolton, Trump a luat în considerare să solicite Japoniei să plătească de patru ori suma anuală începând cu 2021, când acesta a presupus că își va începe al doilea său mandat, folosind ca levier de negociere sugestia retragerii trupelor cu totul din arhipelagul nipon. Având în vedere faptul că Trump a pierdut alegerile Japonia spear la o politică mult mai relaxată a administrației Biden.

Confruntată cu creșterea costurilor de securitate socială din cauza unei populații îmbătrânite și în continuă scădere, pe fondul daunelor economice cauzate de pandemie, strategia de negociere a Japoniei a fost aceea de a încerca să convingă SUA că nu trebuie să ceară mărirea drastică a bugetului de sprijin al țării gazdă, deoarece contribuie cu finanțare și la alte proiecte, inclusiv plata unor costuri majore pentru transferul a 4.000 de marinari americani din prefectura Okinawa în Guam.

Mai mult, investiții majore s-au făcut de către Japonia în proiecte cum ar fi cooperarea cu SUA în domeniul spațial, securitatea cibernetică și securitatea regională. De aceea Japonia speră la o reducere substanțială a cerințelor maximaliste ale lui Donald Trump și continuarea unei politici echilibrate de suport a trupelor americane pe teritoriul său.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Analiză critică a generalului Valeri Zalujnîi: De ce a fost prea mare costul ofensivei militare din Kursk pentru Forțelor Armate Ucrainene?
Șeful diplomației americane avertizează Rusia să încheie războiul cât mai rapid – „vor fi costuri dacă se continuă agresiunea”
Ucraina lovește Rusia în „inima” militară: Imagini care confirmă distrugerea mai multor elemente ale sistemului Iskander (FOTO)
Marco Rubio clarifică poziția NATO: Interceptare, nu doborâre, pentru avioanele rusești care ne încalcă spațiul aerian
F-35 cu arme nucleare în Flancul Estic? Estonia revine cu oferta de a găzdui avioane cu capacitate nucleară
România și Ucraina încep să se coordoneze privind doborârea în comun a dronelor rusești de la graniță
Forțele pentru Operaţii Speciale ale Ucrainei au lovit un sistem rusesc S-400, o nouă lovitură strategică în adâncimea teritoriului inamic
Escaladare a tensiunilor în Caraibe: Venezuela își etalează arsenalul militar rusesc, avioane Su-30MK2 echipate cu rachete supersonice, pentru a contracara prezența navală a SUA
„Ați fost avertizați” și „nu veniți să vă plângeți”: Cum a inspirat Radoslaw Sikorski NATO prin discursul său ferm și neechivoc împotriva Rusiei la ONU
Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a prelungi cu un an Tratatul START; La schimb, Putin cere SUA ”să nu ia măsuri care ar putea perturba echilibrul existent”
Germania formează două noi brigăzi de recunoaștere: Tancurile grele Leopard 2 revin în prim-plan
Stocuri uriașe de drone și muniții rusești distruse pe front de trupele ucrainene
"Iron Defender-25": Proiectăm suficientă descurajare într-un singur exerciţiu militar? Analiză despre pregătirea trupelor NATO în fața războiul hibrid rusesc
Atac fără precedent în Crimeea (FOTO/VIDEO): Unitățile de forţe pentru operaţii speciale ucrainene au distrus pentru prima dată aeronave rusești Be-12 Chayka
Provocările lui Vladimir Putin la adresa noastă: De la un „accident” la o strategie deliberată de intimidare a NATO
De la ChatGPT și TikTok la finanțare din Moscova. Mașinăria secretă a propagandei ruseşti care vrea să manipuleze alegerile din Republica Moldova
F-16 Fighting Falcon aflate în dotarea Forțelor Aeriene Române. Foto: Ministerul Apărării Naționale
EXCLUSIV
Securitatea României depinde mai mult de responsabilitatea fiecăruia dintre noi, decât de F-16 sau Abrams. Acum, "ce-o fi, o fi" a devenit un risc național
Primarul orașului ucrainean Mîkolaiv: Nu subestimați „previzibilitatea prostiei”. Credeți că Rusia nu va avea curaj să atace NATO, dar o poate face tocmai pentru că sunt suficient de stupizi să o facă
Serbia vrea să fie puterea militară din regiune: Demonstrație cu tancuri rusești, avioane Rafale și lasatoare PULS capabile să lovească orice capitală din Balcani
Moment istoric în Europa: Japonia a dislocat aici în premieră avioane F-15 care au zburat alături de Eurofighter Typhoon (FOTO)
Două direcții cruciale: România construiește o fabrică de drone și începe exploatarea grafenului. Resursă care le lipsește multora și e esențială în conflictele viitorului
Rușii sunt îndemnați să îndure pentru că „bugetul militar” va continua încă 5-8 ani
Rolul de stat proxy al Belarusului este în creștere și capătă noi valențe. Minskul a informat în timp real Polonia că era ținta dronelor ruse
Analiză OSINT: Cum a construit Rusia un nou complex de lansare a dronelor lângă Ucraina și de ce e un indiciu că războiul dronelor intră într-o nouă etapă
„Zidul dronelor” se ridică: Statele europene se întorc cu faţa către lecțiile de război ale Ucrainei după atacul rusesc asupra Poloniei
Ionuț Moșteanu: Armata României trebuie să fie capabilă să reziste pe cont propriu până vine „cavaleria”. Piloții și militarii ucraineni vor continua să se pregătească la noi
Lumea se reconfigurează iar SUA nu pot concura cu China fără aliați. Mircea Geoană: Trebuie să ținem și noi pasul. Fie ne vom scufunda strategic, fie vom prospera
Sursă foto: Rueconomics.ru
EXCLUSIV
Rusia lansează noile rachete hipersonice Zircon ca un atac geopolitic clar asupra SUA. America e obligată să se trezească, altfel riscă să piardă trenul
„Vrem să luăm înapoi baza militară Bagram”. Pentru a contracara influența Chinei, Donald Trump vrea ca Armata SUA să revină în Afganistan
De la scut anti-rachetă la „partajare nucleară”: Cum își schimbă Polonia strategia de apărare și de ce se uită spre Franța, nu spre SUA

Ştiri Recomandate

Costul războiului se inversează pentru Rusia: Ucraina primește sistemul de apărare antiaeriană Skyranger 35, finanțat din activele rusești înghețate
Zelenski spune ce zone din Rusia vor fi vizate de atacurile cu rachete Tomahawk
„Castorul Curajos”: Exercițiul NATO care supune tancurile Leopard 2 la cel mai greu test. Miza – „coloana vertebrală” a apărării pe Flancul Estic
Triumful neconvențional: Cum a devenit Donald Trump „președintele păcii” și miza următoarei faze a acordului Israel-Hamas
Armata României nu vrea elicoptere H215M, considerate prea vechi, deși francezii le-ar produce în țară. Iar pentru H225M francezii nu vor să ofere licență
Ascensiunea Coreei de Sud: De ce vrea compania Hanwha să fabrice artilerie K9A2 și obuze direct în SUA, luând fața giganților locali
Strategia sinucigașă lui Merkel: Antrenament modern pentru trupele ruse și promisiuni de echipamente militare și acces la documente clasificate
Lovitură în inima logisticii ruse din Crimeea. Dronele Ucrainei „au aprins” rezervorul care alimentează mașinăria de război a Armatei ruse din sudul Ucrainei
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Photo source: Presidency of the Republic of Türkiye
EXCLUSIV
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan vine în România
Rusia vrea să „spargă” zidul spre Europa cu T-90: Producția de tancuri, cu motoarele turate la maximum. 2036, anul zero?
Toți ostaticii israelieni au fost eliberați din Fâșia Gaza. „Acordul Trump” pentru pace va fi concretizat la summitul din Egipt
Danemarca, acord pentru încă 16 avioane F-35. Flota daneză va cuprinde și drone de luptă colaborative
Rusia anunță că dezvoltă o „armă minune” pe care o va prezenta curând. Arme „minuni” au mai fost și tancurile T-14 sau avioanele Su-57
Submarinul rusesc Novorossiisk, a ieșit din nou la suprafață în largul coastelor Franței. Moscova neagă o posibilă avarie
Livrarea Tomahawk, tot mai aproape. Trump avertizează că e pregătit să ajute Ucraina dacă Putin nu oprește războiul
Star Wars 2.0 | China susține că are deja un concurent la sistemul antirachetă ”Golden Dome”
Excelența Sa, Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei în România, în dialog cu Tudor Curtifan. Photo: DefenseRomania
EXCLUSIV
Relațiile politice și militare dintre România și Turcia, principalul nostru aliat în regiune | ES Özgur Kivanç Altan, ambasadorul Turciei, în exclusivitate la DefenseRomania
Din tranșeea tăcerii la tribuna Europei: Un fost militar român înfruntă monștrii trecutului și indiferența prezentului
Mirage 2000D, în noua configurare RMV sau pe scurt „Vânătorul de drone”. Ce îmbunătățiri au adus francezii după ce au studiat războiul purtat de ruși
Hamas a capitulat. Gruparea teroristă a acceptat să predea conducerea Fâșiei Gaza după războiul cu Israelul
Oficial ucrainean: Definiția victoriei nu ar fi granițele din 1991 ci distrugerea regimului Putin. „Ursulețul rus de hârtie” nu poate lupta singur împotriva Europei
Atenție, România: HIMARS e devastator, lucru simțit și de ruși, și poate câștigă războaie. Dar cu o condiție
Israelul va distruge „orașul subteran” din Gaza după eliberarea ostaticilor. Distrugerea tunelurilor, condiție pentru demilitarizarea Fâșiei
Basarabia sau Transilvania? O decizie militară greșită care a adus victoria totală: România intră în război lăsând deschisă o graniță de 1.000 de km și apoi colapsează
Summitul păcii în Gaza dintre Israel și Hamas va fi prezidat de Trump în Egipt. Iranul, aliat al grupării teroriste Hamas, se declară sceptic privind armistițiul
U.S. Army dă asigurări că niciun picior de soldat american nu va fi dislocat în Fâșia Gaza
Ucrainenii ne confirmă temerile: Eficiența Patriot s-a prăbușit la 6% după ce rușii au tras „lozul norocos” pentru rachetele hipersonice Kinjal lansate de pe MiG-31K
Lukașenko a ordonat verificarea nivelului de pregătire al Armatei. Mai multe unități militare au fost aduse la „cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă”
Britanicii au „scanat” Rusia. Avioane RC-135 și P-8 Poseidon, sprijinite de americani, au survolat granițele Rusiei. Tranzitând apoi România și Marea Neagră
În halele fabricilor de armament din România cresc copaci, la propriu. Fabrica de pulberi Pirochim Victoria deține recordul cu 0 activitate
Ultima șansă pentru rezerva Armatei României, cu kilograme în plus și medie de vârstă de 50 de ani? Următoarele date ar trebui să ne îngrijoreze în caz de război
Avioane F-15 ale Qatarului, pe pământ american. Qatarul și SUA au ajuns la un acord pentru construcția unei instalați ce va deservi qatarezilor, într-o bază militară din SUA
pixel