Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Cazul Japonia: Cât costă prezența trupelor americane. Tokio nu a secretizat cifrele
Strategica
Data publicării:
A venit timpul să explicăm pentru cititorii DefenseRomania mecanismele financiare de susținere de către națiunile gazdă a prezenței trupelor americane pe teritoriul acestora. Pentru că în România acest mecanism nu este public și pentru că prea multă propagandă s-a dezvoltat în ceea ce privește subiectul extrem de volatil al cheltuielilor suportate de către SUA, pentru a garanta cu trupe, securitatea aliaților săi, următorul material (publicat în presa niponă) ne arată exact cheltuielile militare japoneze pentru sprijinul prezenței americane.  
Sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook
Sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook

Cazul Japoniei nu diferă din punct de vedere al filosofiei de aplicarea față de cazurile celorlalte țări din lume, aliate ale SUA. Era clar tuturor specialiștilor în domeniu că tranziția dureroasă, spectaculară și unică în felul său, dintre administrația Trump și cea a lui Joe Biden va bloca negocierile pentru un nou acord cincinal cu privire la finanțarea prezenței militare SUA în insulele japoneze. Acordul expiră la sfârșitul acestui an fiscal, 31 martie 2021, iar Tokyo dorește să știe exact cât va plăti pentru a fi gazda trupelor americane. Pe lângă faptul că evoluția pandemiei covid-19 a întârziat discuțiile, Japonia a dorit însă să se asigure că negocierile cu administrația Trump vor fi recunoscute și de administrația Biden, condiție care au dus la blocarea negocierilor încă de la începutul lunii Decembrie 2020. Între timp, guvernul japonez va aproba probabil o extensie a actualului buget, pentru un an, care va fi aproximativ același cu suma din vechiul proiect cincinal.

 

Ce este sprijinul națiunii gazdă și de ce este necesar?

 

În ianuarie 1960, Japonia și SUA au semnat un tratat de securitate care a angajat SUA să apere Japonia în caz de atac, dar nu a obligat Japonia să vină în apărarea Statelor Unite. La acea dată, acest lucru însemna doar furnizarea de facilități și suprafețe de teren pentru utilizarea de către trupele americane. Cu toate acestea, în deceniile ulterioare, creșterea yenului față de dolar a dus la scumpirea prezenței militare a SUA în Japonia, astfel că o noua viziune și-a făcut locul. Iar presiunea diplomatică americană asupra Tokyo a însemnat creșterea responsabilității financiare japoneze, devenind astfel o regulă ca țara gazdă să participe la cheltuieli.

În 1978, Japonia a fost de acord să furnizeze mai mulți bani, în special pentru costurile de asistență socială legate de angajații japonezi care lucrează la facilitățile militare americane. Înalți oficiali japonezi s-au referit la aceste fonduri ca un „buget de simpatie” furnizat ca răspuns la solicitările guvernului SUA pentru o mai mare finanțare. Statele Unite nu au fost de acord cu aceasta terminologie și, deși este încă folosită astăzi, este cunoscut oficial ca sprijin al națiunii gazdă.

Ca să fim clari, înainte de 1987, sprijinul națiunii gazdă era furnizat în esență pe o bază ad hoc. În 1987, s-a convenit stabilirea oficială a sprijinului printr-o serie de acorduri de măsuri speciale (SMA). Acestea au stabilit precedente pe termen mai lung pentru tipul de cheltuieli pe care Japonia le-ar întreprinde, ca atare au dus la extinderea finanțării japoneze. Trebuie spus însă că opinia publică nu a fost încântată, manifestații monstru având loc mai ales cu ocazia unor incidente nedorite create de către soldații americani aflați pe teritoriul japonez.

 

Japonezii nu au secretizat cifrele 

 

Acordul actual a fost  semnat pentru o perioadă de cinci ani. Au enumerat categorii de cheltuieli de care ar avea grijă guvernul japonez, inclusiv o extindere în domenii precum forța de muncă și costurile sociale pentru japonezii angajați de către forțele armate americane. Actualul acord fiscal 2016-2020 solicită Japoniei să plătească salarii orare și zilnice, precum și diferite tipuri de indemnizații angajaților japonezi, în funcție de natura muncii lor. Conform documentului, Japonia plătește 100% din salariile lucrătorilor japonezi angajați de către bazele americane, urmând să fie acoperită o limită superioară de aproximativ 23.178 de angajați.

În plus, Japonia acoperă aproximativ 61% din costurile anuale ale utilităților și aproximativ 75% din costurile oricărei instruiri sau reconversii profesionale. Conform acordului fiscal 2011-2015, Japonia a plătit 188 miliarde ¥ anual, iar în baza acordului fiscal 2016-2020, această sumă a crescut la aproximativ 200 miliarde ¥ anual. În bugetul fiscal 2020, 199 miliarde ¥ vor fi cheltuite pentru sprijinul națiunii gazdă. Aceasta include 128,7 miliarde ¥ pentru costurile forței de muncă civile și 22,3 miliarde ¥ pentru costurile utilităților pentru bazele SUA, locuințe familiale și facilități de agrement.

Alte 26 de miliarde de ¥ se plătesc pentru asigurări sociale și aproximativ 21 de miliarde de ¥ vor fi cheltuiți pentru întreținerea facilității. Pentru anul fiscal 2021, bugetul propus de Ministerul Apărării include o cerere de sprijin a națiunii gazdă puțin sub 203 miliarde ¥.

 

Japonia speră la o reducere a cheltuielilor sub noua administrație Biden

 

Iată deci cifrele. Ele nu sunt mici și nu sunt secrete. Ele reflectă politica japoneză de susținere a cordonului militar american, care să îi asigure securitatea națională. Acest lucru se datorează și faptului că SUA au cerut ca Japonia să crească bugetul pe care îl cheltuiește pentru găzduirea trupelor americane. În ultimii patru ani, presiunile președintelui american Donald Trump pentru a plăti mai mult au fost deosebit de puternice.

Potrivit memoriilor fostului consilier pentru securitate națională al SUA, John Bolton, Trump a luat în considerare să solicite Japoniei să plătească de patru ori suma anuală începând cu 2021, când acesta a presupus că își va începe al doilea său mandat, folosind ca levier de negociere sugestia retragerii trupelor cu totul din arhipelagul nipon. Având în vedere faptul că Trump a pierdut alegerile Japonia spear la o politică mult mai relaxată a administrației Biden.

Confruntată cu creșterea costurilor de securitate socială din cauza unei populații îmbătrânite și în continuă scădere, pe fondul daunelor economice cauzate de pandemie, strategia de negociere a Japoniei a fost aceea de a încerca să convingă SUA că nu trebuie să ceară mărirea drastică a bugetului de sprijin al țării gazdă, deoarece contribuie cu finanțare și la alte proiecte, inclusiv plata unor costuri majore pentru transferul a 4.000 de marinari americani din prefectura Okinawa în Guam.

Mai mult, investiții majore s-au făcut de către Japonia în proiecte cum ar fi cooperarea cu SUA în domeniul spațial, securitatea cibernetică și securitatea regională. De aceea Japonia speră la o reducere substanțială a cerințelor maximaliste ale lui Donald Trump și continuarea unei politici echilibrate de suport a trupelor americane pe teritoriul său.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Pacea, o promisiune aruncată de la mii de kilometri. Poate un summit „direct” cu Zelenski la Washington să salveze Ucraina?
Ministrul ceh, o voce hotărâtă în corul criticilor: „Problema este imperialismul rus, nu dorința Ucrainei de a trăi liber”
Putin și Trump / Foto: Casa Albă, X
EXCLUSIV
De la covorul roșu la zero acorduri: De ce a eșuat summitul de pace din Alaska și ce înseamnă asta pentru Ucraina
Summit Alaska: Miza economică a lui Vladimir Putin și eforturile de a deturna discuțiile despre războiul din Ucraina
Statele Unite includ pe lista neagră burse rusești de criptomonede. Ele finanțează atacuri cibernetice și contribuie la eludarea sancțiunilor
De ce reabilitează NATO vechile căi ferate ale Europei? O Rusie agresivă nu este doar un simplu avertisment, ci o amenințare iminentă
EXCLUSIV
Summitul din Alaska: De ce planul de pace al Rusiei înseamnă, de fapt, capitularea Ucrainei
Marea Neagră, un „câmp de luptă” în expansiune: România, prin vocea ministrului român al Apărării, cere patrule pentru protecția rutelor comerciale
Rusia pregătește o versiune "mini" a rachetei cu rază medie Oreshnik. Racheta Svirel ar putea fi testată tot pe Ucraina
Efectul de bumerang al tarifelor americane riscă să lovească în industria de apărare: Renunţă sau nu Elveţia la achiziţia de avioane F-35?
Serviciile norvegiene de informaţii consideră Rusia cea mai mare amenințare pentru Norvegia: Putin crede că țara să se află într-un conflict permanent cu Occidentul
Ce vrea Ucraina de la întâlnire Trump-Putin care îi poate distruge suveranitatea: O pace durabilă, susținută de garanții de securitate, este unul dintre obiectivele sale
O pace „à la Trump”: Statele Unite vor garanta securitatea Ucrainei, dar fără implicarea NATO. Ce facem cu „liniile roșii” ucrainene?
Manevrele ruso-belaruse “Vest-2025” vor include simularea de atacuri cu arme nucleare și rachete cu rază medie de acțiune “Oreshnik”
Tehnică militară rusă distrusă în timpul invaziei din Ucraina. Sursă foto: DefenceView
EXCLUSIV
De ce nu mai sunt „cruci” în cimitirul de tancuri din Ucraina. Rusia a pierdut în iunie 22 de tancuri, dar problema rămâne. Hossu: Calitativ, Polonia va fi mai puternică
Summit-ul Trump-Putin: Alaska, un front geopolitic reînviat la granița fragilă dintre Est și Vest
„Să nu repetăm un Munchen 1938”. Avertismentul istoric care zguduie Europa înaintea întâlnirii Trump-Putin: Granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță
Sursa foto: global.espreso.tv.
EXCLUSIV
Un ministru al Apărării dintr-o țară NATO a încercat să oprească propaganda rusă. Laboratorul de fake news care a lovit Slovacia: Cum se uită istoria și se rescrie prezentul
Imagine cu caracter ilustrativ (generată de AI). Photo source: FreePik
EXCLUSIV
Orizontul negru al Ucrainei: Un dictat de la Trump și Putin?
Photo source: Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Pacea cinică impusă Ucrainei: Sunt ucrainenii obosiți de război şi pregătiți pentru încheierea conflictului cu orice preț?
Rusia utilizează acum un „mini Storm Shadow”: O nouă rachetă de croazieră, similară conceptual cu modelul ucrainean „Peklo”
Senator american din aripa dură anti-Putin: Rusia și Ucraina ar trebui, probabil, să facă schimb de teritorii pentru a ajunge la încetarea focului
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Soarta Ucrainei, decisă la Alaska peste capul Kievului. Planul lui Trump: Pace cu teritorii cedate și o notă de plată pentru Europa
Sursă foto: U.S. Department of Defense (DoD) Facebook
EXCLUSIV
Războaiele Americii și adevărata natură a adversarului ei
Escadrila 48 Vânătoare a României. Foto: Forțele Aeriene Române
EXCLUSIV
România nu intră în război 2.0. Rusia trece de Armata română și „cucerește România în 3 ore”, exact cum a cucerit Ucraina în trei zile
Dronă rusă Geran 2 (Shahed)
EXCLUSIV
Experiment militar misterios al Rusiei: În premieră linia întâi ucraineană de pe frontul larg a fost lovită cu drone Shahed
Rusia pregătește un test iminent pentru racheta cu propulsie nucleară ''Burevestnik'' în Arctica
Cabinetul de securitate israelian aprobă preluarea totală a controlului militar asupra Gazei
EXCLUSIV
Războiul cognitiv pe care riscăm să-l pierdem în fața Rusiei. Sau cum vrea Rusia să-și atingă obiectivele militare fără să tragă un glonț în direcția Vestului
„Victoria nu poate fi obținută în defensivă”: Generalul Oleksandr Sîrskîi a confirmat că Ucraina pregătește noi operațiuni în timp ce diplomația se intensifică

Ştiri Recomandate

Lovitură strategică la inima industriei petroliere rusești (FOTO/VIDEO): Forțele ucrainene pentru Operații Speciale au scos din funcțiune rafinăria petrolieră Ilsk
În noaptea celui mai mare atac efectuat de Rusia asupra Ucrainei, cel puțin o dronă rusească a intrat în spaţiul aerian al Poloniei
F-35, un proiect „cu aripile frânte”? Un recent raport dezvăluie întârzieri, costuri nejustificate și un program de modernizare blocat
Sursă foto: US Army
EXCLUSIV
Noua politică externă a SUA, un viraj brusc care influenţează relaţia cu Europa: Elbridge Colby, arhitectul noii strategii care abandonează „îngrădirea” Chinei
Prețul cinic al războiului din Ucraina: Rusia ar putea iniția o nouă mobilizare, ignorând nemulțumirea internă
Noii „ochelari de super-soldat” ai Armatei SUA: Rivet și Anduril, pariurile Pentagonului pe inteligența artificială de pe front
Parteneriat strategic: F-15EX și drona „fantomă” MQ-28, noua ofertă primită de Polonia de la compania Boeing
Atacurile nocturne ale rușilor au provocat cel puțin doi morți și 17 răniți în capitala Ucrainei
Statele Unite, avertizate de un fost comandant al NORAD: „Trebuie să putem primi un pumn în nas și să ne ridicăm”
Compania Romaero: Miracol sau rezultate financiare promovate cu surle și trâmbițe? Cifrele dau speranțe, dar politica își bagă coada
Mândria turcă pe șenile: Producția în serie a tancului Altay a început, un vis de „100 de ani” devenit realitate
Planul Poloniei de a deveni o forță regională: Achiziții de bombe GBU-39B pentru avioanele F-35 și F-16, dar și investiții record în industria de apărare
Tehnologie la schimb pentru sisteme de rachete: O nouă abordare a Statelor Unite pentru a continua sprijinul militar acordat Ucrainei
Resetarea pieței de armament: De ce cred Statele Unite că decizia de a clasifica dronele drept „avioane” va schimba balanța puterii militare la nivel global
Blindat Cobra II ce va fi livrat Armatei României, produs de Otokar. Photo source: DefenseRomania
EXCLUSIV
Mișcări de „trupe” în industria de apărare. Automecanica SA Mediaș, unde vor fi produse blindatele Cobra II ale României, nu renunță la achiziția Popeci Utilaj Greu
Ca urmare a presiunilor recente ale armatei ucrainene asupra apărării antiaeriene a Rusiei, dronele Bayraktar TB2 au revenit pe frontul din Ucraina
Gata de lansare de pe avioane MiG-29 și F-16: Ucraina ar urma să primească din SUA primele 800 de rachete ERAM în 2026
Reactivarea unei facilităţi militare strategice din perioada Războiul Rece (FOTO/VIDEO): Franța modernizează vechiul radar ,,Nostradamus'' pentru a detecta rachete hipersonice ruseşti
Propuneri de pace la masa negocierilor: Un "plan B" pentru Ucraina, cu trupe din Bangladesh și garanții de securitate fără NATO?
Dincolo de modernizarea armatei: De ce solicitarea pentru Abrams M1E3 redefinește capacitatea de producție a tancurilor în SUA
Sursă foto: US Army
EXCLUSIV
Adio, securitate americană? Statele Unite taie ajutorul militar pentru țările de la granița cu Rusia, forțând un test de maturitate al apărării europene
Războiul te învață: Ucraina e lider nu doar la drone, dar produce obuziere cât Germania și Franța la un loc
Două F-16 venezuelene au survolat provocator distrugătorul american USS Jason Dunham. „Spectacol de forță” în Caraibe unde tensiunile ating un nou nivel
Scăpare sau intenție? Forțele ucrainene au folosit în misiuni MiG-29 cu schema de camuflaj a Azerbaidjanului
Rusia amenință că forțele de menținere a păcii din Ucraina sunt ținte legitime. Ce contingent va fi dislocat, cine trimite trupe și care va fi rolul României
Viitorul apărării antiaeriene e racheta PAC-3 MSE a Patriot, care a interceptat deja hipersonice ruse Kinjal: Cel mai mare contract din istorie pentru PAC-3 MSE
Armata română, Bogdan Bucur
EXCLUSIV
Cum s-a prăbușit România Mare: Alianțe, „trădări”, mituri și istoria folosită ca „armă”. Istoricul Bogdan Bucur vine la Obiectiv EuroAtlantic
Armata israeliană anunţă că deţine controlul a 40% din oraşul Gaza
Dronele și rachetele rusești au lovit estul Ucrainei / Rafinăria din regiunea rusă Riazan și un depozit de petrol din Luhansk, atacate cu drone
SUA elimină treptat din 2026 fondurile de securitate pentru statele ce se învecinează cu Rusia. Nu România va fi cea mai afectată, ci statele baltice
Trump chiar schimbă numele Pentagonului; modificările ar putea costa sute de milioane de dolari
Adio, război de tranșee? Ucraina primește o flotă masivă de roboți THeMIS, arma care ar urma să facă diferența pe front
pixel