Cazul Japoniei nu diferă din punct de vedere al filosofiei de aplicarea față de cazurile celorlalte țări din lume, aliate ale SUA. Era clar tuturor specialiștilor în domeniu că tranziția dureroasă, spectaculară și unică în felul său, dintre administrația Trump și cea a lui Joe Biden va bloca negocierile pentru un nou acord cincinal cu privire la finanțarea prezenței militare SUA în insulele japoneze. Acordul expiră la sfârșitul acestui an fiscal, 31 martie 2021, iar Tokyo dorește să știe exact cât va plăti pentru a fi gazda trupelor americane. Pe lângă faptul că evoluția pandemiei covid-19 a întârziat discuțiile, Japonia a dorit însă să se asigure că negocierile cu administrația Trump vor fi recunoscute și de administrația Biden, condiție care au dus la blocarea negocierilor încă de la începutul lunii Decembrie 2020. Între timp, guvernul japonez va aproba probabil o extensie a actualului buget, pentru un an, care va fi aproximativ același cu suma din vechiul proiect cincinal.
În ianuarie 1960, Japonia și SUA au semnat un tratat de securitate care a angajat SUA să apere Japonia în caz de atac, dar nu a obligat Japonia să vină în apărarea Statelor Unite. La acea dată, acest lucru însemna doar furnizarea de facilități și suprafețe de teren pentru utilizarea de către trupele americane. Cu toate acestea, în deceniile ulterioare, creșterea yenului față de dolar a dus la scumpirea prezenței militare a SUA în Japonia, astfel că o noua viziune și-a făcut locul. Iar presiunea diplomatică americană asupra Tokyo a însemnat creșterea responsabilității financiare japoneze, devenind astfel o regulă ca țara gazdă să participe la cheltuieli.
În 1978, Japonia a fost de acord să furnizeze mai mulți bani, în special pentru costurile de asistență socială legate de angajații japonezi care lucrează la facilitățile militare americane. Înalți oficiali japonezi s-au referit la aceste fonduri ca un „buget de simpatie” furnizat ca răspuns la solicitările guvernului SUA pentru o mai mare finanțare. Statele Unite nu au fost de acord cu aceasta terminologie și, deși este încă folosită astăzi, este cunoscut oficial ca sprijin al națiunii gazdă.
Ca să fim clari, înainte de 1987, sprijinul națiunii gazdă era furnizat în esență pe o bază ad hoc. În 1987, s-a convenit stabilirea oficială a sprijinului printr-o serie de acorduri de măsuri speciale (SMA). Acestea au stabilit precedente pe termen mai lung pentru tipul de cheltuieli pe care Japonia le-ar întreprinde, ca atare au dus la extinderea finanțării japoneze. Trebuie spus însă că opinia publică nu a fost încântată, manifestații monstru având loc mai ales cu ocazia unor incidente nedorite create de către soldații americani aflați pe teritoriul japonez.
Acordul actual a fost semnat pentru o perioadă de cinci ani. Au enumerat categorii de cheltuieli de care ar avea grijă guvernul japonez, inclusiv o extindere în domenii precum forța de muncă și costurile sociale pentru japonezii angajați de către forțele armate americane. Actualul acord fiscal 2016-2020 solicită Japoniei să plătească salarii orare și zilnice, precum și diferite tipuri de indemnizații angajaților japonezi, în funcție de natura muncii lor. Conform documentului, Japonia plătește 100% din salariile lucrătorilor japonezi angajați de către bazele americane, urmând să fie acoperită o limită superioară de aproximativ 23.178 de angajați.
În plus, Japonia acoperă aproximativ 61% din costurile anuale ale utilităților și aproximativ 75% din costurile oricărei instruiri sau reconversii profesionale. Conform acordului fiscal 2011-2015, Japonia a plătit 188 miliarde ¥ anual, iar în baza acordului fiscal 2016-2020, această sumă a crescut la aproximativ 200 miliarde ¥ anual. În bugetul fiscal 2020, 199 miliarde ¥ vor fi cheltuite pentru sprijinul națiunii gazdă. Aceasta include 128,7 miliarde ¥ pentru costurile forței de muncă civile și 22,3 miliarde ¥ pentru costurile utilităților pentru bazele SUA, locuințe familiale și facilități de agrement.
Alte 26 de miliarde de ¥ se plătesc pentru asigurări sociale și aproximativ 21 de miliarde de ¥ vor fi cheltuiți pentru întreținerea facilității. Pentru anul fiscal 2021, bugetul propus de Ministerul Apărării include o cerere de sprijin a națiunii gazdă puțin sub 203 miliarde ¥.
Iată deci cifrele. Ele nu sunt mici și nu sunt secrete. Ele reflectă politica japoneză de susținere a cordonului militar american, care să îi asigure securitatea națională. Acest lucru se datorează și faptului că SUA au cerut ca Japonia să crească bugetul pe care îl cheltuiește pentru găzduirea trupelor americane. În ultimii patru ani, presiunile președintelui american Donald Trump pentru a plăti mai mult au fost deosebit de puternice.
Potrivit memoriilor fostului consilier pentru securitate națională al SUA, John Bolton, Trump a luat în considerare să solicite Japoniei să plătească de patru ori suma anuală începând cu 2021, când acesta a presupus că își va începe al doilea său mandat, folosind ca levier de negociere sugestia retragerii trupelor cu totul din arhipelagul nipon. Având în vedere faptul că Trump a pierdut alegerile Japonia spear la o politică mult mai relaxată a administrației Biden.
Confruntată cu creșterea costurilor de securitate socială din cauza unei populații îmbătrânite și în continuă scădere, pe fondul daunelor economice cauzate de pandemie, strategia de negociere a Japoniei a fost aceea de a încerca să convingă SUA că nu trebuie să ceară mărirea drastică a bugetului de sprijin al țării gazdă, deoarece contribuie cu finanțare și la alte proiecte, inclusiv plata unor costuri majore pentru transferul a 4.000 de marinari americani din prefectura Okinawa în Guam.
Mai mult, investiții majore s-au făcut de către Japonia în proiecte cum ar fi cooperarea cu SUA în domeniul spațial, securitatea cibernetică și securitatea regională. De aceea Japonia speră la o reducere substanțială a cerințelor maximaliste ale lui Donald Trump și continuarea unei politici echilibrate de suport a trupelor americane pe teritoriul său.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia a simulat executarea unui atac de răspuns al Forțelor Strategice Ofensive, în urma unei lovituri nucleare a adversarului
Guvernul german condus de cancelarul Olaf Scholz a ajuns la o înţelegere privind controversatul acord care dă dreptul unei companii de stat chineze să cumpere o participație la unul dintre terminale din portul Hamburg, a anunțat marți presa de la Berlin.
Serviciile de informaţii britanice au numărat cel puțin șase acte de sabotaj asupra cailor ferată rusă, din luna iunie și până în prezent, şi prevăd că, în următoare perioadă, conducerea rusă va deveni din ce în ce mai îngrijorată de acest lucru.
După contraofensiva de succes din regiunea estică Harkov, din luna septembrie, mulți oficiali ucraineni au început să vorbească despre operația din sudul țării, din Herson, ca fiind doar o diversiune reușită, cu scopul de a atrage forțele ruse departe de Harkov.
Agresiunea rusă în Ucraina, care la început a fost concepută ca un blitzkrieg și apoi, în luna mai, s-a transformat într-un război de uzură, a trecut acum la stadiul de război total. Amploarea și formele de mobilizare în masă din Rusia indică faptul că numărul real al celor mobilizați ar putea fi semnificativ mai mare decât cele 300.000 de persoane anunțate de Vladimir Putin, precizează expertul militar Oleksandr V. Daniliuk si fost secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, într-o analiză publicată pe site-ul think tank-ului britanic de apărare și securitate RUSI.org.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 octombrie 2022, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
O investigație americană extinsă a dezvăluit, miercuri, documente care demonstrează că Emiratele Arabe Unite au devenit cea mai tare piață pentru angajarea personalului militar pensionat din Statele Unite, menționând că 280 de soldați americani pensionari au încercat, în ultimii patru ani, să obțină permisiunea federală pentru a lucra în statul din Golf.
Dacă vor prelua controlul asupra Congresului, republicanii vor avea mai multă influență asupra finanțelor SUA - iar tonul de la Washington va fi complet diferit.
Situația pentru ocupantul rus în Herson e extrem de dificilă, moralul forțelor ruse aflate în importantul oraș strategic din sudul Ucrainei fiind la pământ.
Informațiile britanice: rușii iau în considerare o retragere majoră.
Parlamentul estonian a condamnat marţi anexările de teritorii ucrainene de către Moscova şi a calificat Rusia drept "regim terorist", informează AFP.
Comandantul Gărzii Revoluţionare Iraniene, Hossein Salami, a adresat un avertisment sever Arabiei Saudite, din cauza a ceea ce el a descris drept "comportament provocator" emis de Regat, cerându-i Riadului să-și controleze mass-media și amestecul său în treburile statului persan, subliniind că, în caz contrar, va trebui să suporte consecințele.
Sancțiunile impuse Federației Ruse ca urmare a invaziei brutale și neprovocate a Ucrainei, chiar dacă au fost supraestimate de Occident, provoacă dificultăți majore industriei ruse în producerea rachetelor moderne.
Analiștii occidentali iau în considerare scenariile care s-ar putea derula odată ce Putin va pleca și cum ar trebui să reacționeze Occidentul.
După loviturile masive cu rachete și drone explozive, aplicate de o săptămână de Rusia împotriva Ucrainei, a început să se contureze în Occident un trend de prioritizare a aprovizionării Ucrainei cu sisteme de apărare aeriană.
Agresorul și ocupantul rus continuă să calce în picioare nu doar integritatea teritorială a Ucrianei, dar și suveranitatea politică a țării vecine, acuzând NATO de aventura militară fără precedent după al Doilea Război Mondial în care Vladimir Putin a angrenat Armata rusă invadatoare.
Generalul Cătălin Tomescu a vorbit despre alegerile de securitate ale României. ”Nu poţi în partea asta, când eşti atât de mic, nu poţi să rezişti. Singur nu poţi supravieţui în zona asta”.
Vladimir Putin își joacă viitorul politic în războiul din Ucraina, iar liderul de la Kremlin știe acest lucru. Iar istoria ne arată că liderii ruși înfrânți militar nu au avut o soartă politică plăcută.
Atacul neprovocat lansat pe 24 februarie 2022 la scară largă a Federației Ruse asupra Ucrainei, o continuare a agresiunii din 2014, a declanșat cea mai mare criză de securitate din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Recucerirea Insulei Șerpilor de către forțele de ocupație ale Armatei ruse invadatoare nu ar pune presiune doar pe Ucraina, ci ar afecta serios interesele și securitatea României, existând un risc ridicat ca România să se confrunte cu acțiuni de hărțuire din partea Federației Ruse în zona economică exclusivă a țării noastre.
România va susţine crearea unui tribunal special care să analizeze "crima de agresiune din Ucraina", a declarat, vineri, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 octombrie 2022, de la ora 12.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Nu este un secret pentru nimeni faptul că guvernele multor state membre ale UE au depozitele de arme și muniții aproape goale.
Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), în cadrul unui interviu, a analizat situația de pe frontul ucrainean după atacul fără precedent al Federației Ruse asupra obiectivelor de infrastructură critică și civile din Ucraina.
Rusia nu-și mai face treaba, incapabil să protejeze regiunea. Kârgâzstan și Tadjikistan ies treptat de sub influența sovietică.
Ministerul Apărării al Federației Ruse este mulțumit de lovitura masivă cu rachete.
Cotidianul Washington Times a dezvăluit că Partidul Democrat a propus un proiect de lege care prevede retragerea forțelor și sistemelor de apărare antirachetă americane din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ca manifestare a dezacordului privind reducerea producției de petrol.
Ceremonia fantasmagorică a Rusiei de anexare a 15% din teritoriul Ucrainei a scos la iveală încă o dată discrepanța dintre triumfalismul Kremlinului si realitatea din teren.
Istoricul și profesorul Armand Goșu atrăgea în 2019 atenția asupra faptului că Federația Rusă a transformat Crimeea anexată ilegal în 2014 într-o adevărată fortăreață.
Pe 8 octombrie, la ora 06.07, o explozie puternică a zguduit podul peste strâmtoarea Kerci care leagă Rusia de peninsula Crimeea.
Colonelul Vasile Simileanu, doctor în geopolitică, a vorbit la emisiunea DefenseRomania, „Obiectiv EuroAtlantic”, despre situația frontului din Ucraina, dar și despre posibilele evoluții ale conflictului.
Există un incendiu puternic pe artera de cale ferată a podului din Crimeea.
România a rămas mult în urmă cu investițiile în ceea ce privește arma tanc, iar războiul din Ucraina ne-a arătat că importanța acestora nu s-a diminuat. Astfel, MApN va demara în viitorul apropiat un program pentru achiziția de tancuri, în prezent coloana vertebrală a acestei arme fiind reprezentată de TR-85M1 Bizonul, tancuri modernizate în anii 1990, dar care se regăsesc într-un număr redus în dotarea forțelor noastre.
Serviciile secrete britanice consideră că strategia Federației Ruse de a distruge infrastructura critică a Ucrainei nu este atât de eficientă pe cât s-ar putea aștepta, de exemplu, la începutul războiului.
Politica de descurajare și a apărare a NATO în Flancul Estic trece de la vorbe la fapte capătă contur, iar Reuniunea ministerială NATO de la București constituie încă o treaptă pentru creșterea nivelului de pregătire al Alianței.
Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat că și-a convins omologul său german, Christine Lambrecht, de necesitatea transferului sistemului de apărare aeriană Patriot direct în Ucraina.
În contextul în care subiectul privind transferul de avioane MiG-29 aflate în dotare statelor aliate și F-16 americane către Ucraina a fost reluat în aceste zile, presa rusă se întrece în scenarii care mai de care SF.
Statul Major al Republicii Cehe a început să caute un înlocuitor pentru elicopterele de transport rusești din seria Mi, iar elicopterul american CH-47 Chinook de la Boeing are cele mai mari șanse.
Ursula von der Leyen dă asigurări faptele îngrozitoare ale rușilor vor fi pedepsite.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, în marja ministerialei NATO de la București, a discutat în exclusivitate cu DefenseRomania inclusiv despre problema de securitate cu care se confruntă Republica Moldova în contextul războiului neprovocat generat de Rusia în Ucraina.
În cadrul paradei militare care va avea loc la București cu ocazia zilei de 1 Decembrie, aviația militară nu va fi din păcate prezentă ca urmare a condițiilor meteorologice vitrege. Decizia nu are legătură cu capacitățile tehnice ale aeronavei de a decola în asemenea condiții ci cu reguli protocolare bine stabilite.
Departamentul apărării al SUA a semnat un contract de 1,2 miliarde de dolari pentru producerea a șase sisteme de apărare aeriană NASAMS, arată Reuters.
Peste 1.500 de militari și specialişti români vor defila, pe 1 Decembrie, la parada militară organizată în București, începând cu ora 11.00, cu ocazia Zilei Naţionale a României, anunță MApN.
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov s-a lansat joi într-o serie de atacuri asupra Occidentului, NATO, OSCE şi SUA, dar nu l-a uitat nici pe papa Francisc, după cum consemnează agenţiile internaţionale de ştiri.
Pentru prima dată după mai multe zile, Federația Rusă a desfășurat în Marea Neagră o navă care transportă rachete de croazieră Kalibr. Acest lucru a fost precizat de șefa centrului de presă al Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei, Natalia Humeniuk.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut joi, la forumul de securitate de la Berlin, "provocarea logistică" pe care o presupune mentenanţa armamentului trimis de aliaţi în Ucraina, invadată de Rusia la 24 februarie, şi a declarat că este "extrem de important" să se abordeze această chestiune, transmite Agerpres, care citează EFE.
Secretarul de stat american Antony Blinken urează "La mulţi ani!" României de Ziua Naţională şi subliniază că 2022 este un "an special", aniversându-se 25 de ani de Parteneriat strategic între Statele Unite şi România.
Ana Cătăuță, vicepreședintă a Grupului PRO-America din Parlamentul României, membru al delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO, a vorbit despre relația dintre SUA și UE, dar și despre războiul ilegal provocat de Rusia și relația vestului cu China.
Ucraina are nevoie, în primul rând, avioane de luptă multi-rol, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, colonelul Iurii Ignat. Acesta a ţinut să precizeze că dacă statele partenere ale Ucrainei ar decide acum să ofere avioane MiG-29 (n.r. cu referire probabil la avioanele pe care Polonia era dispusă să le ofere), acestea nu vor rezolva problemele cu care se confruntă astăzi aviația ucraineană.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 30.11.2022, bombardiere strategice din Rusia și China au îndeplinit o misiune comună de patrulare de mai multe ore deasupra apelor neutre ale Mării Japoniei și Mării Chinei de Est.
NATO a efectuat recent o demonstrație de forță fără precedent în fața amenințărilor ruse la securitatea Alianței Nord Atlantice. Nu mai puțin de cinci portavioane au condus grupuri de luptă în cadrul unor exerciții majore ce au arătat interoperabilitatea celei mai puternice alianțe militare din istorie.
O explozie a avut loc la ambasada Ucrainei din Madrid, rănind un angajat care manipula o scrisoare, a anunțat miercuri Ministerul spaniol de Interne.
După ce a pierdut sute dintre cele mai bune tancuri T-80 și T-72 în primele luni de luptă din Ucraina, Kremlinul a început să scoată T-62 vechi de 50 de ani din conservare și să le trimită pe linia întîi, în special pe frontul din sud.
Ministrul apărării rus, Serghei Şoigu, a afirmat miercuri că forţele armate ar trebui să folosească sisteme de armamente noi, avansate, în conflictul din Ucraina, transmite Agerpres, care citează Reuters. Pe de altă parte
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că a discutat cu secretarul de stat american Antony Blinken pe tema vizelor SUA pentru români şi că va fi demarată o campanie de informare privind condiţiile ce trebuie îndeplinite de cei care aplică, astfel încât să scadă rata de refuz.
SUA nu vor trimite, deocamdată, sisteme de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina, potrivit serviciului de presă al Departamentului american al Apărării. După ce marți dimineața, un înalt oficial american de la Apărare a anunțat că SUA în considerare trimiterea sistemului Patriot în Ucraina, secretarul de presă al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder a convocat, mai târziu, o conferință de presă în care a declarat că această opțiune nu este luată momentan în calcul.
Guvernul Suediei ar trebui să permită vânzarea către Ucraina a avioanelor de luptă SAAB JAS 39 Gripen, de care este interesată partea ucraineană, a declarat Magnus Jakobsson, membru al Parlamentului suedez (Riksdag), reprezentant al Partidului Creștin-Democrat, relatează Ukrinform.
Potrivit unui articol apărut în cotidianul american The Wall Street Journal și semnat de jurnaliștii Daniel Michaels și William Maldin, Statele Unite sunt interesate de revenirea distrugătoarelor americane în Marea Neagră, unde ar urma să atenueze amenințarea reprezentată de submarinele rusești.
Ucraina a făcut progrese semnificative în faţa invaziei ruse, dar nu trebuie să subestimăm Rusia, ale cărei rachete continuă să atace oraşele, civilii şi infrastructura critică din Ucraina, a declarat miercuri, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă la finalul reuniunii miniştrilor de externe din cadrul Alianţei.
Departe de bătălia pentru eliberarea întregii regiuni Herson de sub ocupaţia trupelor ruse, un loc începe din ce în ce mai mult să atragă atenția experților militari, foștilor generali și analiștilor militari. Este vorba despre oraşul Artemovsk, cunoscut și sub numele de Bakhmut - numit în 2016 de către autoritățile ucrainene. Orașul este situat în districtul Bakhmut din regiunea Donețk, Ucraina.
Diplomatul Kathleen Ann Kavalec, nominalizată de președintele Joe Biden pentru funcția de Ambasador al Statelor Unite ale Americii, a fost audiată de Senatul american.
Ţările aliate s-au angajat să susţină Ucraina "atât cât este nevoie", afirmă şeful diplomaţiei de la Kiev, Dmitro Kuleba, într-un mesaj publicat pe Twitter, după cina de lucru de marţi seară, cu miniştrii de externe ai ţărilor NATO.
România a achiziționat 32 de avioane F-16 Fighting Falcon din Norvegia, care vor începe să sosească în țara noastră încă de anul viitor. Provocarea mare va fi însă pregătirea piloților.
Serviciile de informații britanice au ajuns la concluzia că Forțele Armate ale Federației Ruse au încetat să mai folosească organizarea de luptă pe grupări tactice de nivel batalion în timpul războiului din Ucraina.
