Conferința a avut loc pe fundalul imensului scandal Khashoggi şi a unei brutale campanii împotriva prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman. Cu toate acestea, analistul considera că FII 2018 a fost un succes incontestabil, mai ales în zona de interes a guvernului saudit. Deși Europa afacerilor pare a fi folosit drama Hhashoggi pentru a boicota conferinţă, la nivel înalt, totuşi contracte de 56 de miliarde de dolari au fost semnate. Defense Romania publică acest text care trebuie citit prin prisma marilor transformări pe care Arabia Saudită le cunoaște. Navigând intre provocări și ambiții, iată că Saudiţii cunosc şi ei modernitatea secolului XXI.
În ultimele trei săptămâni, viitorul Arabiei Saudite a fost pus la îndoială de toți mari lideri politici ai lumii. Descoperirea neașteptată, dar dramatică a uciderii jurnalistului saudit Jamal Khashoggi din Istanbul, Turcia, de către serviciile de securitate din Arabia Saudită a zguduit structurile de putere ale Riadului, amenințând puternic poziţia de lider a Prinţului Mohammed bin Salman. Mass-media occidentală și politicienii au evitat să încerce să prezinte o presiune politică comună asupra regelui din Arabia Saudită pentru a lua în considerare înlăturarea de la putere a lui Mohammed bin Salman.
Concentrându-se pe rolul pe care Mohammed bin Salman îl are în calitate de șef oficial al sectorului saudit de apărare și securitate, în uciderea abuzivă a lui Khashoggi, guvernele europene și politicienii americani nu numai că și-au arătat pozițiile personale, dar, în mod eficient, și-au subminat propria poziție de negociere în interiorul lumii. Fără a aștepta o analiză juridică independentă, liderii europeni au ales să se angajeze într-o frenezie anti-saudită, susținută de o scurgere continuă de date şi informaţii din surse din Turcia. Președintele turc Erdogan a preluat poziția de lider anti-saudit, nu numai că a lovit mult în Arabia Saudită prin discursurile sale, ci a încercat, în principal, să submineze poziția lui Mohammed bin Salman, care până atunci a fost văzut ca un tânăr gânditor reformist independent în lumea arabă .
În continuare redăm integral în limba engleză analiza lui Cyril Widdershoven, expert și fondator al think tank-ului Veroci, privind modul în care asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi a influenţat conferința "Davos în Deşert" (FII2018).
Saudi’s FII2018 and Khashoggi, Circling the Wagons while looking East?
The last three weeks Saudi Arabia’s future has been questioned by all. The unexpected but dramatic outfall of the murder of Saudi journalist Jamal Khashoggi in Istanbul, Turkey, by Saudi security services has rocked the power structures of the Kingdom, threatening to bring down Crown Prince Mohammed bin Salman. Western media and politicians have been stumbling over each other trying to present a unified political pressure on the Saudi King to consider the removal of Crown Prince Mohammed bin Salman. By focusing on the perceived role of MBS, as the official head of the Saudi defense and security sectors, in the abhorrent murder of Khashoggi, European governments and US politicians not only have shown their personal positions, but most effectively have undermined their own negotiating position inside of the Arab world for the foreseeable future. Without waiting for an independent legal probe, European leaders chose to engage in an anti-Saudi media frenzy, supported by a continuous data leakage from Turkish sources. Turkish president Erdogan took over the anti-Saudi leadership position, not only to hit hard on Saudi Arabia as a whole, but mainly trying to undermine the position of MBS, who was until that moment seen as a young independently thinking reformist in the Arab world. The latter has changed dramatically, based on assessments in Western media.
The anti-Saudi frenzy, caused by the murder on Jamal Khashoggi, however did not really result in the objective, a low-turnout of attendees at MBS’s high-profile yearly investment meeting in Riyadh, the Future Investment Initiative 2018, also dubbed to be “Davos in the Desert”. In contrast to Western media reporting, FII2018 again showed a high-turn out, with around 3500 delegates, presenting the world’s largest investment funds and companies still.
Even that high-profile companies, such as Uber, Virgin, Blackrock or Siemens, pulled back their CEOs as speakers, high ranking representatives were still attending and flocking the rooms. At the same time, as was stated in the press, US Secretary Mnuchin also did not take the speaker’s chair, as a reaction officially to the ongoing Khashoggi issue. Mnuchin himself, in his official position, was however still in Riyadh, for discussions with the Saudi government on all US-Saudi issues pending, such as OPEC, oil prices and the Iran Sanctions implementation on November 4. European governments were the only ones not attending at all.
When looking at the business attendees, the most obvious difference with the 2017 version was the lack of high profile US companies ruling the rooms. The ongoing anti-Saudi media campaign, partly supported by the already existing anti-Riyadh front, and engaged by leading officials in Ankara, Washington, London and Doha, still took its effect. The call for a boycott of FII2018 was not followed by the overwhelming majority, but still, some Western officials, corporate executives and media bosses canceled their participation in the event. Saudi Arabia’s Crown Prince Mohammed bin Salman’s pet project seemed to be hit by a tsunami. This perception however was only generated in the Western media, as outlets in Russia, Asia and the most of the Arab world, refrained from this. FII2018 presented for most parties an irresistible event, as opportunities to participate in the ongoing diversification of the Saudi economy are too attractive and lucrative to ignore. Most also understood that taking part would later on be seen as very positive, refusing parties could be put on a grey-list, even that Saudi officials have refuted these claim.
At the same time, some of the negative media reports already were countered by financial assessments of the IMF, WB and others, showing that the Saudi economy is resilient and vibrant. In addition to the well-known oil and gas opportunities, or the high profile Giga Projects, other sectors have now taken the limelight too. High-tech manufacturing, fintech, infrastructure or aviation, are currently attracting increasingly higher levels of Saudi investments.
Based on its oil economy, Saudi’s overall economic growth potential is also strong. The last weeks international rating agency Moody's has raised Saudi Arabia's GDP growth forecast for 2018 to 2.5 percent from 1.3 percent, and it maintains a "stable outlook" for the Kingdom's economy. Moody’s predictions for 2019 are even higher, showing a 2019 GDP forecast of 2.7 percent, well above the 1.5 percent previously predicted. Economic and political challenges, as presented the last weeks, can still be weathered. Some possible corrective measures could also still be put in place if the global investment sectors are showing a fear to enter the Kingdom soon. It is however to be expected that the Kingdom will see a new influx of FDI as soon as it will be included in the FTSE and MSCI Emerging Markets Index.
Even that FII2018 was less shiny or showy, projects and contracts of around $56 billion were presented and signed. Around $34 billion worth of these projects were related to energy, refining and petrochemicals, including 12 "mega deals." Massive deals have been done with major players such as Trafigura, Hyundai, Norinco, Schlumberger and Halliburton. Remarkably enough, as even Saud Energy Minister Khalid Al Falih reiterated, the majority of all these multibillion projects were taken by US companies. At the same time, French oil and gas major Total showed its confidence in Saudi Arabia very clearly.
Outside of the FII2018 rooms, the effects of the media onslaught of the last weeks have been visible but were short lived. The Saudi stock exchange Tadawul showed several days of severe pain. However, price fluctuations, market volatility and retraction of international funds, should not be overestimated. When looking at the current Tadawul All Share Index (TASI) the overall situation is very positive. At present, TASI is more than 8% higher than at the same time last year. Optimism about the future is also presented by European attendees. A senior European banker said that while the Saudi image among some international bond investors had been damaged, investment patterns would probably return to normal in a couple months. “Business has a short memory,” he said.
In a reaction given by Mohammed Al Jadaan, Saudi’s Minister of Finance, the latter stated the overall status of the economy was very promising. Al Jadaan said that Saudi Arabia’s non-oil revenues jumped 48 percent to SAR 211 billion during the third quarter of 2018 compared to the same period last year. One of the underlying success factors for this is the fact that the ministry has managed to reduce the budget deficit from 16 to 9 percent last year. He expected at the beginning of this year the deficit to reach less than 7 percent.
Saudi future depends on regional constellation?
Still, now the dust has settled of the FII2018, and Riyadh’s rulers and investors are able to get back to business, the question remains what will be the effect on Saudi Arabia’s future? After three years of a dramatic public relation campaign, in which the Kingdom was presented as a new vibrant and shining light in a region full of instability, religious and military strive, some features have changed dramatically. The Khashoggi murder has removed the Golden Halo that was put by the media and analysts on the Young Prince of Riyadh, Crown Prince Mohammed bin Salman. The stellar rise in power, and the extremely high targets set by MBS for the future of Saudi Arabia in Saudi Vision 2030, attracted the high and mighty of the world. Last year’s list of celebrities attending FII2017, including former French president Sarkozy or former British PM Tony Blair, were hitting the front pages of all newspapers, magazines and TV channels. MBS was surrounding by VIPs, rulers and financial merchants of this century. If success could rub off, MBS’s clothes would have been in shambles after the former FII. The shine of gold and success, also presented by the immense multibillion dollar Giga Projects, such as NEOM or Qiddiya, was breathtaking. Success after FII2017 was there, but not yet as high as expected or promised during the “Davos in the Desert” November 2017. Analysts already expected a new Las Vegas approach, while some worried FII2018 would be disappointing. Both however have been wrong.
The Khashoggi crisis, and the absence of several hotshots in Riyadh, has not resulted in the demise of all. The more down-to-earth approach of FII2018, showing only real projects and feasible strategies, has presented a new life-line for Saudi Vision 2030. Success can now be measured in real terms, not based on dreams and futuristic predictions without factual presence.
At the same time, FII2018 has shown to the world that the position of Crown Prince Mohammed bin Salman has been shaken, but remains to be build on a strong footing. The obvious Circling the Wagons approach shown by Saudi Arabia’s staunchest supporters has given enough new blood to the Crown Prince to not only withstand the storm still brewing but also to retain the upper-hand inside of the Kingdom. A full Arab front of young leaders, made up of King Abdullah II of Jordan, Bahrain’s Crown Prince Salman bin Hamad bin Isa Al Khalifa, Lebanese Prime Minister Hariri and Dubai’s Ruler Sheikh Maktoum, has shown that the majority of the Arab leaders are behind MBS as Crown Prince of Saudi Arabia. The Western anti-MBS rhetoric is currently seen by GCC Arab countries as an “Indian” war cry war, forcing the “Cowboys” to circle their wagons. Even that the pressure will be on MBS to change some of his current strategies, due to the continuing criticism vented by Western officials and media, the open support shown by Saudi’s GCC compatriots is a clear message. “MBS time is still not over”, Saudi Arabia will be progressing along the lines of MBS and the current people in power.
Western analysts and media, on which politicians in Washington, London, The Hague, Brussels and Berlin, are basing their strategies and policies on, are clearly out of touch with the dynamics currently in place in the Kingdom and the Arab world. Lessons that should have been learned from the total collapse of the Arab Spring, and the perceived democratization movements, should have been taken into account. The Middle East and North Africa are not the same playing field as Westerners have been used too. New leaders have emerged, with autocratic tendencies but still trying to push their countries forward into the 21st Century. Economic diversification is taking place, while geopolitical alliances have been thrown overboard. To count on Western influences in the Arab World, based on historical ties and military cooperation, seems to be currently wishful thinking. After the Arab Spring, which resulted in still ongoing civil wars in Syria, Libya and partly Iraq, while Egypt and Bahrain have either withstood the onslaught or returned to their former political-military rule, a new confidence and regional geopolitical realism has emerged and entrenched into the minds of the young rulers. The failure of Western military-political interventions the last years, confronted by a re-emerging Russian and Chinese influence in the region, has given Arab rulers and royals the opportunity to chop and change sides at will. FII2018 is just another example of the current restructuring of power in the region. Western political and economic pressure, even threats of sanctions on military exports and financing to the Kingdom, has been met by a young prince able to choose his own path. The fact that Western parties refused to attend the conference was met by invitations to Russian, African and Asian parties. Still empty seats have been filled by officials and companies from the GCC and Egypt.
MBS, supported not only by his inner circle, made up of Khalid Al Falih, Al Jadaan and others, but also by GCC royals and others, has been able to quell the threats to his power within days. The idea pushed by Western officials that they could force Saudi King Salman to remove his son as Crown Prince shows the lack of knowledge and inside into the House of Saud. The main issue is that Saudi Arabia is a Kingdom, not a constitutional monarch, but an old fashioned King, who holds onto his powers based on a family ruled power structure. The Crown Prince is an integral part of this move by King Salman. The last years have shown that MBS is more than able to put his own power base in place, while removing any possible opposition in- and outside of the Royal Family, Royal Court or military. MBS will be for the foreseeable future be the main power broker in Riyadh, expanding his current network and links on the global scene. If Washington, the EU and other Western players, want to have a say in Riyadh, and indirectly Bahrain, UAE, Egypt or Jordan, a trip to Riyadh is still a necessity. Sanction threats or direct calls for changes in the government are very ineffective. After the first diplomatic political uproar, which resulted in the cancellation of a list of trade delegations from European countries, together with a call by Canada and Germany to end arms exports to the Kingdom, already have been shown to futile. A combined European arms embargo will not happen, as French president Macron has made clear the last days. The French president has openly criticized Germany and others by stating that there is no link between the Khashoggi murder and arms exports. Norway, an European outsider but known to be very supportive of CSR and Human Rights issues, has also stated that its sovereign wealth fund will be increasing its investments in Saudi Arabia the coming months, in stark contrast to other Western countries.
The last days it has become clear. The “Indian” onslaught, led by the European version of Geronimo and Cochise, has already been met by an Arab version of John Wayne. The Circling of the Wagons has also not even been able to be crushed by the Ottoman forces, led by Erdogan. The latter’s continuing trickling of damaging facts has been hurting Saudi Arabia a lot, but not destabilize or remove MBS. As every farmer knows, when you are milking a cow too long, the latter will be kicking back very hard. Seems that this has happened already as the milk source has dried up lately. When looking at MBS’ current position, he is a vivid fan of John Wayne. Looks he has a book full of quotes on his desk already.
As John Wayne did not yet know the Saud internal politics, it is rather interesting to see that this could be written for the Saudi power play. Showing weakness is the first step to failure.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
De la invazia din 2014 și, mai ales, după atacul la scară largă din 2022, Ucraina a adoptat o strategie neconvențională de apărare: sprijinirea mișcărilor naționale non-ruse din interiorul Federației Ruse. Kievul este convins că sprijinirea acestor popoare să obțină independența va slăbi Rusia, asigurând victoria Ucrainei pe termen scurt și securitatea pe termen lung.
Afirmația recentă a președintelui Finlandei, Alexander Stubb, conform căreia Donald Trump ar fi "singurul care îl poate forța" pe Vladimir Putin la masa negocierilor, merită o analiză nuanțată. Dincolo de retorica de moment și de aura de deal-maker pe care Trump o cultivă, această ,,poziționare finlandeză'' relevă o înțelegere pragmatică a pârghiilor de putere, mai degrabă decât o simplă predilecție ideologică.
România are o oportunitate istorică de a-și consolida rolul în industria europeană de apărare prin instrumentul „Action for Security in Europe” (SAFE). Cu o finanțare europeană de până la 150 de miliarde de euro, SAFE poate sprijini modernizarea sistemului militar românesc, dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea influenței țării în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Comisia Europeană a anunțat în septembrie alocările financiare destinate țărilor din Europa de Est prin programul SAFE. Potrivit datelor publicate, Polonia va putea accesa până la 43,7 miliarde de euro, România până la 16,7 miliarde de euro, iar Ungaria până la 16,3 miliarde de euro.
Rusia pare să se pregătească pentru intensificarea atacurilor pe distanțe lungi împotriva Ucrainei. Extinderea bazei aeriene Engels-2, un nod vital pentru bombardierele strategice, semnalează o intenție clară de a crește capacitatea de lansare a unor noi serii de atacuri Serviciile de informații ucrainene trag un semnal de alarmă: Kievul are nevoie urgentă de capacități de lovire în adâncime pentru a contracara amenințarea direct de la sursă.
Eforturile Armatei Statelor Unite de a-și restructura brigăzile de blindate (Armor Brigade Combat Teams - ABCT) sub egida inițiativei "Transforming in Contact" (TIC) reprezintă mai mult decât o simplă modernizare de tehnica militară. Ele marchează o abordare strategică de a răspunde direct la criza operativă expusă de războiul din Ucraina: prevenirea unei eventuale paralizii operaționale și regândirea principiului manevrabilităţii trupelor pe un câmp de luptă ,,transparent'', aflat sub monitorizarea dronelor.
Vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, pe 17 octombrie 2025, în întâmpinarea lui Donald Trump, a scos în evidență tensiunea și complexitatea momentului diplomatic, în care rachetele de croazieră Tomahawk au ocupat, în mod așteptat, centrul scenei. Deși această noua întâlnire are loc la trei ani și jumătate de la invazia rusă, discuția nu s-a axat doar pe sprijinul militar, ci a relevat o profundă divergență de perspectivă strategică între cei doi lideri cu privire la calea optimă de a încheia războiul.
Uniunea Europeană intensifică în mod dramatic eforturile de a valorifica activele rusești blocate pentru a asigura finanțarea pe termen lung a Ucrainei, propunând un plan ambițios: un împrumut fără dobândă de aproximativ 140 de miliarde de euro destinat Kievului, garantat de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei.
Speculaţiile cu privire la o decizie iminentă a președintelui american Donald Trump privind furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei nu trebuie privite ca un simplu act de politică de securitate, ci o mișcare strategică. Articolele din presa occidentală sugerează o interpretare plauzibilă, dar care necesită o analiză mai nuanțată: amenințarea cu Tomahawk-urile este, de fapt, un instrument de presiune conceput pentru a-l forța pe Vladimir Putin să revină la masa negocierilor.
Declarațiile recente ale ministrului suedez al Apărării, Pal Jonson, pe marginea întâlnirilor NATO de la Bruxelles, oferă o grilă de lectură esențială pentru înțelegerea strategiei actuale a Moscovei.
Statele Unite au intensificat schimbul de informații în zona intelligence cu Ucraina, incluzând acum ținte aflate adânc pe teritoriul Federației Ruse, într-o schimbare strategică menită să relanseze negocierile de pace cu Moscova, blocate după eșecul summitului din Alaska dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin.
De-a lungul istoriei, războaiele nu se încheie neapărat cu armistiții clare și triumfuri definitive, ci adesea se metamorfozează în stări de tensiune prelungită. Această realitate pare să fie oglindită perfect în discuțiile recente de la Kiev, unde mesajele transmise de figurile-cheie ale statului ucrainean oscilează între prudență și un optimism condiționat de deznodământul confruntării.
O decizie ce ar putea redefini fundamental dinamica războiului din Ucraina și a relațiilor dintre marile puteri atârnă de un singur nume: Donald Trump. În centrul acestei ecuații fierbinți se află rachetele de croazieră Tomahawk, o armă strategică pe care Kievul o imploră, iar Moscova o consideră o linie roșie.
Declarațiile recente ale procurorului general, Alex Florența, nu sunt simple noutăți judiciare, ci trebuie privite ca o radiografie necruțătoare a fragilității instituționale a statului român în fața războiului hibrid. Afirmația că „toate firele duc (în Rusia)” și detaliile privind infrastructura online masivă - sute de canale canale de mesagerie și zeci de site-uri clonate - confirmă, la nivel de Parchet, ceea ce analiștii de securitate semnalau de mult: România a fost ținta unei campanii de influență bine orchestrate de un actor statal străin.
Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată miercuri sub forma unei cine de lucru, a confirmat o dinamică esențială a momentului geopolitic actual: tranziția lentă, dar ireversibilă, a UE de la un actor preponderent normativ la o entitate cu ambiții concrete în domeniul securității și apărării.
Represiunea stalinistă a anilor 1930, numită marea epurare, a creat răni adânci în URSS la vremea respectivă. Numărul mare al celor uciși, cuprins între 700.000 (cei documentați) și 1,2 milioane (estimat), arată un climat de teroare în care populația a trăit timp de aproape 10 ani. O consecință a acestui genocid, desfășurat de conducerea statului împotriva propriei populații, avea să lovească țara la scurt timp, în 1941, când Germania a atacat o URSS profund slăbită. Armata era decimată, populația era suferindă iar această situație a dus la pierderi masive pe front.
Interviul acordat presei ucrainene de Wolfgang Ischinger, diplomat de carieră și fost președinte al Conferinței de Securitate de la Munchen, subliniază o distincție esențială în analiza conflictului ruso-ucrainean: discuțiile de pace nu sunt în „impas”, ci, pur și simplu, „nu au început cu adevărat”. Această nuanță semantică nu trebuie privită ca un simplu artificiu lingvistic, ci ca o radiografie rece a realității strategice. A vorbi de un impas presupune existența unei negocieri serioase care s-a blocat. Ischinger ne reamintește că regimul de la Kremlin nu a ajuns încă la convingerea că utilizarea forței militare nu îi mai poate aduce câștiguri suplimentare.
Președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, a sosit astăzi la Moscova pentru prima sa vizită oficială în Rusia de la înlăturarea aliatului de lungă durată al Kremlinului, Bashar al-Assad, la sfârșitul anului trecut. Această deplasare poate fi considerată un moment cheie, marcând începutul negocierilor pentru redefinirea relației strategice dintre Damasc și Moscova.
Vântul s-a întors la Bruxelles, iar ecoul schimbării bate puternic pe holurile sediului NATO. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a livrat miercuri, 15 octombrie 2025, cel mai clar și mai tranșant mesaj al administrației Trump de până acum: „Dacă nu există o cale către pace pe termen scurt, atunci Statele Unite, împreună cu aliații noștri, vor lua măsurile necesare pentru a impune costuri Rusiei pentru agresiunea sa continuă.”
De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, Republica Cehă a oferit Kievului ajutor militar în valoare de 17,4 miliarde de coroane (aproape 717 milioane de euro). Prin finanțare UE sau donații de echipamente militare din Germania și Statele Unite, Praga a primit în schimb 25 de miliarde de coroane (aproximativ un miliard de euro). Premierul ceh, Petr Fiala, a declarat acest lucru miercuri (15.10.2025), după o ședință de guvern, relatează corespondentul TASR din Praga.
Generalul american în rezervă Ben Hodges, fostul comandant al Armatei Statelor Unite în Europa (USAREUR), trage un semnal de alarmă categoric. Într-o analiză fără echivoc, generalul avertizează că, în eventualitatea unui atac rusesc pe teritoriul NATO, exclava strategică Kaliningrad și Sevastopolul, baza-cheie din Crimeea, ar fi „distruse în primele ore” de o ripostă masivă și fulgerătoare a Alianței Nord-Atlantice. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor de securitate tot mai mari și al unei noi faze de pregătire a Rusiei pentru un eventual conflict, identificată de analiști. O radiografie a scenariului în care un război direct Rusia-NATO nu ar semăna deloc cu cel din Ucraina.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a prezentat la Londra, în fața oficialilor britanici, o dronă Shahed doborâtă, semnalând un pericol iminent. Dincolo de sprijinul pentru Ucraina, mesajul lui Sikorski a fost unul cât se poate de clar pe care nu avem voie să-l ignorăm: Europa trebuie să se apere, iar planul rusesc vizează atacuri în adâncimea spațiului european.
Comisia guvernamentală pentru activități legislative din Rusia a susținut luni (13.10.2025) proiectul de lege al Ministerului rus al Apărării privind atragerea cetățenilor care au semnat voluntar un contract de a rămâne în rezervă, pentru a îndeplini misiuni în domeniul apărării pe timp de pace, a declarat o sursă familiarizată cu decizia relevantă a comisiei.
Uniunea Europeană se confruntă cu o realitate inconfortabilă și care cere o implicare urgentă în domeniul apărării: nu este pregătită să contracareze amenințarea tot mai complexă și iminentă a dronelor rusești, iar termenul autoimpus pentru atingerea capacității de apărare, anul 2030, este deja depășit și nerelevant. Avertismentul a venit din partea Comisarului European pentru Apărare, Andrius Kubilius, în cadrul celei de-a cincea Conferințe Europene pentru Securitate și Apărare de la Bruxelles, citat de publicația italiană La Repubblica.
Dificultatea de a aduce și menține tinerii pe front este o provocare majoră și comună cu care se confruntă deopotrivă Ucraina și Rusia, în contextul războiului de uzură. Ambele state se luptă cu fenomenul de sustragere de la datorie, dar modul în care gestionează această criză dezvăluie o diferență fundamentală în ceea ce privește valorizarea vieții umane.
Institutul Kiel din Germania a atras atenția, într-un raport publicat pe 14 octombrie, că ajutorul militar pentru Ucraina a scăzut dramatic în ultimele luni. Astfel, în perioada iulie-august, ajutorul militar destinat Ucrainei a scăzut puternic, în pofida introducerii Listei de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL), care le permite aliaților europeni ai Ucrainei din cadrul NATO să cumpere arme pentru Kiev din SUA.
În contextul unei escaladări nucleare retorice fără precedent, generată, în principal, de războiul Rusiei din Ucraina, NATO a dat startul, la 13 octombrie, exercițiului său nuclear anual, Steadfast Noon 2025. Deși liderii Alianței insistă că este un antrenament de rutină, fără legătură cu evenimentele curente, amploarea și sincronizarea sa trimit un semnal clar și nuanțat oricărui potențial adversar: descurajarea nucleară a NATO este credibilă, sigură și efectivă.
Guvernul rus a aprobat un proiect de lege care îi conferă președintelui Vladimir Putin autoritatea de a chema rezerviștii nu doar în timp de război sau mobilizare formală, ci și pe timp de pace. Analiza arată că Moscova creează o portiță legală pentru a susține "operația militară specială" din Ucraina cu noi forțe, fără a declanșa impopulara mobilizare generală. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează că sistemul de recrutare pe bază de contract se prăbușește, iar acest pas marchează o schimbare majoră în strategia Kremlinului de mobilizare a forțelor sale armate.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat pe 12 octombrie un decret prin care suspendă reducerile subvențiilor pentru combustibil până în mai 2026, într-o tentativă disperată de a stabiliza piața rusă a benzinei. Această mișcare vine în contextul în care atacurile ucrainene cu drone, susținute de informații americane, au avariat 16 din cele 38 de rafinării ale Rusiei, declanșând penurii generalizate.
În timp ce războiul de la granițele NATO continuă să fie o ameninţare, Polonia și-a mobilizat cele mai puternice unităţi de blindate într-un test de foc pentru mobilitatea Alianței. Exercițiul DZIELNY BÓBR-25 (Castorul Curajos), lansat oficial pe 11 octombrie, nu trebuie privit ca o simplă manevră, ci o repetiție strategică esențială: traversarea unui obstacol acvatic, sub amenințare înaintării trupelor inamice.
Luni, pe fondul unei euforii politice rar întâlnite în tumultuoasa scenă israeliană, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a marcat ceea ce susține că este o victorie istorică: încetarea focului în Gaza, după doi ani de confruntări violente, și eliberarea ultimilor 20 de ostatici israelieni în viață deținuți de Hamas.
Prim-ministrul Ilie Bolojan l-a primit marţi, la Palatul Victoria, pe amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem aliat pentru Transformare - SACT, pentru a discuta priorităţile României în cadrul NATO şi modul în care armata şi industria românească de apărare se adaptează transformărilor tehnologice necesare pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate.
Dronele sunt tehnologii emergente care și-au dovedit utilitatea în războiul din Ucraina, dar e oare înțelept să pariezi doar pe drone? Tot în baza lecțiilor din Ucraina vedem că tehnica grea, tancurile și sistemele de artilerie, rămân esențiale chiar și în războiul modern. Acest lucru a fost arătat și într-o demonstrație de forță de către Armata Franței.
Ucraina și Republica Moldova pot deveni membre ale Uniunii Europene în următorii cinci ani dacă vor realiza toate reformele necesare, a anunțat oficial marți Comisia Europeană.
Luna noiembrie se anunță o lună „aglomerată” pentru Armata României. Pe lângă programele ce trebuie depuse în mecanismul SAFE, de unde România poate obține finanțări la dobânzi avantajoase de aproximativ 16 miliarde de euro pentru programe de înzestrare, în țară vor ajunge și 256 de blindate 4x4 Cobra II. În același timp la Automecanica SA Mediaș va începe producția de restul de blindate Cobra II, cu transfer de tehnologie.
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania va participa la eveniment și va transmite cele mai importante aspecte publice din cadrul Forumului.
Belgia ia primele măsuri. Armata belgiană a primit ordin să doboare dronele neidentificate care zboară deasupra bazelor sale, a anunțat luni șeful Apărării belgiene, Frederik Vansina.
O nouă lovitură, de data aceasta învăluită în mister și fum, zguduie Flota Rusă a Mării Negre, ce a mai rămas din ea după aproape trei de când ucrainenii tot o atacă. O navă antisubmarin din clasa Albatros-M (Proiectul 1124-M) a fost cuprinsă de flăcări în portul Sevastopol din Crimeea ocupată.
Operația ucraineană de curățire și contrainfiltrare, desfășurată în zona orașului cheie Pokrovsk, a intrat în ziua a cincea. Capul de pod stabilit de militarii Direcției de Informații Militare (GUR) a Ucrainei a rezistat, permițând altor unități GUR să străpungă liniile rusești pentru a face joncțiunea cu trupele din capul de pod. GUR a prezentat, în dimineața de 4 noiembrie, o actualizare a acțiunilor sale din Pokrovsk.
Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat, pe 04 noiembrie, că Rusia a lansat un număr record de bombe de aviație dirijate asupra Ucrainei în luna octombrie.
Europa încearcă febril să își recâștige autonomia în domeniul apărării, conștientă brusc de cât de periculos de mult s-a bazat pe Statele Unite, inclusiv în zona vitală a informațiilor. Războiul brutal al Rusiei în Ucraina a acționat ca un duș rece, iar acum Germania face o mișcare strategică majoră: Berlinul își va suplimenta semnificativ flota de avioane de spionaj, o decizie cu implicații directe și pentru Kiev.
Cât timp mai poate lumea să întoarcă privirea? În timp ce la conferințe internaționale se discută despre „consens”, un genocid este documentat pe baza imaginilor obţinute cu ajutorul sateliţilor. Ororile din El Fasher, Sudan, unde Forțele de Sprijin Rapid (RSF) paramilitare sunt acuzate că au masacrat peste 2.000 de civili neînarmați, nu mai sunt doar mărturii disparate. Sunt date concrete, analizate de experți, care arată o baie de sânge la o scară ce amintește de primele 24 de ore ale genocidului rwandan.
Rusia continuă să terorizeze porturile ucrainene de la Dunăre, la doar câteva sute de metri de teritoriul României. În noaptea de duminică spre luni (3-4 noiembrie), două valuri de atacuri rusești au vizat din nou infrastructura portuară, provocând explozii puternice pe malul ucrainean și punând în alertă maximă forțele NATO dislocate în țara noastră.
Ministerul Apărării de la Varșovia a confirmat o veste care, deși pare tehnică, are o rezonanță strategică majoră: încă două avioane F-35A Lightning II destinate Poloniei au efectuat primele zboruri de test. În total, șapte aparate au ieșit de pe linia de asamblaj a Lockheed Martin.
Serviciul de Informații Militare (GUR) al Ucrainei au confirmat o operațiune de succes în noaptea de 1-2 noiembrie 2025, care a distrus elemente importante ale apărării aeriene rusești aflate în Crimeea. Ținta principală: un post de comandă al unui batalion S-400 „Triumf” și radarul său, o lovitură care continuă campania sistematică a Kievului de a „orbi” și fragmenta rețeaua de apărare a peninsulei.
Statele Unite un pas pentru a găsi o soluție la una dintre cele mai mari vulnerabilități ale războiului modern: dronele ieftine. Într-o cursă contra-cronometru pentru a schimba raportul de forțe pe câmpul de luptă, Armata SUA a lansat o cerere oficială pentru sisteme laser de mare energie.
Rusia a capturat 461 de kilometri pătrați în Ucraina în octombrie, a informat luni (03.11.2025) agenția de presă AFP, citând propria analiză a datelor furnizate de Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) și de Proiectul de Amenințări Critice (CTP), ambele din SUA. În septembrie, câștigurile teritoriale rusești s-au ridicat la 447 de kilometri pătrați, ceea ce a reprezentat o încetinire a avansului rusesc, potrivit AFP.
Ascensiunea militară a Chinei, inclusiv în ceea ce privește tehnica militară de ultimă generație, nu mai e un secret pentru nimeni. Așa cum nu e nici faptul că Beijingul încearcă să egaleze puterea militară americană, iar în zona navală China a investit imens. China deține deja trei portavioane, iar pe ultimul, Fujian, l-a dezvoltat autohton cu tehnologii de ultimă generație. În comparație, SUA dețin 11 portavioane, din care 10 sunt din bătrâna clasă Nimitz și unul din noua clasă Ford, chiar portavionul ce poartă numele clasei, USS Gerald R. Ford. Atât Fujian al Chinei, cât și USS Gerald R. Ford dispun de sisteme de catapultare electromagnetice, fapt ce permit avioanelor o decolare mai rapidă, în timpi mai scurți și cu încărcătură mai mare.
Dacă SUA ezită încă să livreze rachete Tomahawk către Ucraina, rachete care ar putea lovi adânc în teritoriul Rusiei ținte militare și logistice, Marea Britanie tocmai a livrat un nou lot de rachete de croazieră de tip Storm Shadow către Forțele de Apărare ale Ucrainei. Londra rămâne unul din cei mai mari furnizori de armament pentru Ucraina.
România a semnat azi oficial contractul prin care Olanda donează, la prețul simbolic de un euro, o escadrilă de avioane F-16 Fighting Falcon. E vorba de escadrila aflată la Baza 86 Aeriană Borcea și care va continua să fie utilizată în cadrul Centrului de pregătire de aici, unde piloți români și ucraineni fac trecerea pe F-16. Această donație a fost anunțată în exclusivitate, pe surse, de publicația noastră încă din primăvara acestui an și ulterior confirmată de MApN la summitul NATO din această vară.
Forțele Aeriene ale Statelor Unite (USAF) trag un semnal de alarmă și cer o creștere semnificativa a flotei de avioane de luptă. Un nou plan strategic pe zece ani, trimis Congresului și obținut de presa americană, stabilește o țintă de 1.558 de avioane gata de luptă până în 2035. Este un salt uriaș, cu aproape 300 de avioane mai mult decât inventarul estimat pentru anul fiscal 2026 (1.271).
Rheinmetall și Guvernul român au semnat acordul final pentru a construi o fabrică de pulbere pentru muniție în Victoria, județul Brașov, contractul final fiind semnat azi și anunțat într-o conferință comună de presă de către Armin Papperger, CEO Rheinmetall și premierul Ilie Bolojan.
A devenit „viral” printre unitățile militare ucrainene și reprezintă exemplul perfect al automatizării tot mai accelerate a războiului. Ucraina a implementat un sistem de atacuri cu drone în stilul jocurilor pe calculator, care recompensează soldații pentru atacurile reușite. Miza: puncte care pot fi folosite pentru a cumpăra mai multe arme dintr-un magazin online.
Indonezia intenționează să comande patru avioane militare suplimentare A400M de la corporația europeană Airbus, a anunțat luni președintele Prabowo Subianto cu ocazia livrării unui prim asemenea aparat, informează agențiile Agerpres și AFP.
De la bordul Air Force One, președintele Donald Trump a transmis duminică nu doar un refuz militar, ci o sentință geostrategică. Întrebat dacă va furniza Ucrainei rachete Tomahawk, capabile să lovească Moscova, răspunsul său a fost de o nonșalanță care îngheţa sângele în vene aliaților Americii: „Nu, nu prea...”.
Ministerul Apărării rus a anunţat luni că forţele sale au avansat în oraşul ucrainean Pokrovsk şi au efectuat lovituri asupra unor obiective militare şi industriale, transmit agențiile Agerpres și Reuters.
Armata Republicii Cehe este deja clară în ceea ce privește numărul de militari pe care dorește să îi recruteze anul viitor. Și este unul dintre cele mai ambițioase obiective stabilite vreodată. Potrivit Ministerului Apărării, în mod ideal, peste 2.200 de noi soldați noi ar trebui să intre în rândul forțelor armate. Cu toate acestea, pe termen lung, oficialii apărării au vorbit despre baza armatei. Obiectivul de recrutare pentru 2025 a fost îndeplinit, iar cel pentru anul viitor este mai mare.
Hotărârea recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care obligă Rusia să plătească Georgiei despăgubiri de 253 de milioane de euro pentru acțiunile sale din 2008, oferă o perspectivă sumbră și, totodată, un model juridic crucial pentru viitorul Ucrainei.
Dezbaterea privind descurajarea nucleară în cadrul NATO se învârte, în ultimii ani, în jurul a două mari teme, lăsând în umbră cea mai presantă problemă internă a Alianței. Pe de o parte, agresiunea Rusiei în Ucraina a veni cu întrebarea dacă arsenalul nuclear aliat, în principal armele americane din Europa, trebuie modernizat sau consolidat. Pe de altă parte, încă din mandatul lui Donald Trump, persistă îndoiala dacă SUA mai pot fi considerate un partener de încredere și ce s-ar întâmpla dacă Washingtonul și-ar retrage umbrela nucleară.
China pare să dezvolte o nouă și enigmatică navă de luptă, care ar putea marca o schimbare de paradigmă în războiul naval prin capacitatea sa de a opera autonom, fără echipaj. Potrivit unui raport detaliat publicat de Naval News, acest vas misterios este în prezent în construcție la șantierul naval Huangpu din Guangzhou.
În septembrie, Pakistanul și Statele Unite au semnat un acord istoric prin care firma americană US Strategic Metals (USSM), specializată în reciclarea și procesarea mineralelor critice, se angajează să investească aproape 500 de milioane de dolari în Pakistan pentru explorarea, dezvoltarea și rafinarea zăcămintelor rare.
Cele mai recente lovituri ucrainene cu UAV-uri au avut obiective diverse, fiind atacate elemente de infrastructură petrolieră portuară, sistemul de energie electrică, precum și obiective importante de sprijin de luptă și logistic.
Rușii au acumulat stocuri de rachete balistice și au crescut de cinci ori intensitatea atacurilor efectuate cu acestea în luna octombrie. În total au fost folosite 87 de rachete Iskander și 14 Kinjal. Presa ucraineană a semnalat sâmbătă (01.11.2025) că atacurile din ce în ce mai dese ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei provoacă lovituri de represalii din partea Moscovei, care au fost intensificate în ultima lună.
