Am fi tentați să credem că acesta este unul dintre cele mai rele scenarii, depășit doar de cel în care rușii, într-un efort de care nu s-au arătat capabili până acum, ar reuși să ajungă până la Odesa și să aibă graniță comună cu România pe Dunăre sau în Zona Economică Exclusivă din Marea Neagră.
Nu este însă exclus ca în vara sau chiar în primăvara anului următor războiul ruso-ucrainean să se fi încheiat în urma unor negocieri grele ajunse uneori în prag de blocare, alteori în situații de escaladare și mai gravă a conflictului. Nu este exclus ca avioanele occidentale F-16 cu piloți antrenați în România, sau sistemele de apărarea antiaeriană Patriot să nici nu mai apuce să fie introduse în luptă și să rămână doar niște elemente importante în acest proces de negociere a păcii tot mai dorite.
De această dată, am fi tentați să credem că asta e soluția cea mai bună pentru toată lumea, mai ales că ne este familiar tuturor truismul “pacea este mai bună decât războiul”.
Despre pace și relația dintre pace și război s-a scris mult, teoriile fiind dezbătute de-a lungul timpului de numeroase școli de gândire. Toți cei care au ajuns la concluzia că războiul poate fi evitat (teoriile liberale, constructiviste, pacifiste) susțin că menținerea păcii nu se poate face decât prin democrație, relații economice, respectarea normelor în relațiile internaționale însoțite de schimbări în percepții și în autoidentificare, în timp ce războiul este privit ca imoral.
Însă din toată această listă de criterii bine filtrate de ceea ce istoria ne-a demonstrat în timp, câte se regăsesc în realitatea socială rusă și în preocupările liderilor acestei țări, pentru a putea spera că se poate ajunge la o pace reală în Ucraina și, în general în Europa? Singurul aspect, pe care Europa a și mizat în dorința ei aproape naivă de pace, a fost cel al relațiilor economice cu Rusia. Dar chiar și pe acesta rușii l-au transformat rapid într-un instrument hibrid de luptă.
Prin urmare, nu putem să nu ne întrebăm cât de trainică poate fi o pace negociată cu o Rusie aflată în ofensivă armată și în plină extindere a influenței în rândul țărilor nedemocratice. Poate aduce această pace stabilitate în regiune, sau va fi doar o altă stare de pregătire între două războaie regionale, așa cum Rusia a început să ne demonstreze după atacul Georgiei din 2008?
O retrospectivă sumară a evenimentelor ulterioare momentului Georgia - din 2014, când a fost anexată Crimeea și desprinse părți din regiunile Lugansk și Donețk, sau din februarie 2022, când a fost invadată Ucraina - nu face decât să arate că în cel mult zece ani Rusia va genera un alt conflict, foarte probabil și mai agresiv și mai aproape de granița estică a României.
Spre deosebire de teoriile pacifiste, care devin aproape idealiste când vorbim despre Rusia, abordarea curentului realist susține că războiul este uneori necesar pentru a restabili echilibrul de putere și pentru a preveni hegemonia unui stat asupra altora. Pacea este văzută ca un echilibru de putere între state, menținut prin descurajare și alianțe.
Această idee, cunoscută sub denumirea "Pax Per Bellum" (pace prin război), sugerează că pacea poate fi menținută prin pregătiri constante pentru conflict și prin demonstrații de forță militară. În mod aproape cinic, războiul de apărare dus de Ucraina împotriva Rusiei a devenit practic un efort de “pax per bellum” al Europei împotriva Moscovei. Orice ezitare sau pas înapoi în susținerea Ucrainei nu va face decât să încurajeze trecerea la agresiuni ulterioare și mai mari din partea Rusiei.
O adaptare a abordării realiștilor la situația din Ucraina conduce la ideea că războiul trebuie continuat până la slăbirea semnificativă a capacității de luptă a Rusiei, în special prin afectarea componentei economice. O astfel de evoluție, care presupune stimularea apetitului pentru luptă al Kremlinului și menținerea conflictului într-o dinamică alternantă, ar putea duce Rusia în câțiva ani în starea de colaps economic la care a mai ajuns în anii ‘90 și ar asigura astfel câteva decenii de pace. În acest timp, în societatea rusă s-ar putea produce schimbările necesare pentru ca pacea regională cu Rusia să fie menținută pe căi pacifiste.
Printre aceste abordări, tot mai multe voci importante atrag atenția asupra faptului că situația creată este una fără o finalitate pașnică.
"Rezultatul pe teren este teribil, teribil de important, dar nu ne putem face iluzii. La sfârșitul conflictului din Ucraina, indiferent de cum se va termina, vom avea o problemă foarte, foarte mare cu Rusia", a declarat recent Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul american Christopher Cavoli. „Vom avea o situație în care Rusia își reconstituie forța, este situată la granițele NATO, va fi condusă în mare măsură de aceiași oameni ca și acum, este convinsă că noi suntem adversarul și este foarte, foarte înrăită."
De asemenea, pe 18 iulie, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că aliații NATO trebuie să se pregătească pentru cel mai rău scenariu, acela al unui război de zece ani în Ucraina. Aceeași idee a prezentat-o și consilierul pentru politică externă și de securitate al cancelarului german Olaf Scholz spunând că, „prin decizia lui Putin, intrăm într-o fază a unui conflict lung și prelungit cu Rusia."
Concluzii
În situația actuală din Ucraina nu se pot aplica soluții clasice unitare pentru instaurarea păcii, ci mai degrabă o combinare a acestora eșalonată în timp.
În timp ce pregătirea Europei pentru război și sprijinirea apărării Ucrainei pot acționa ca un factor de descurajare și pot conduce în final la un anumit tip de pace prin echilibrul de putere, aceasta nu este o soluție sustenabilă sau de dorit pe termen lung pentru menținerea păcii. Pacea durabilă necesită abordări non-violente, cooperare internațională, dezvoltare economică interactivă și respectarea drepturilor omului. Însă pentru a se ajunge la aceasta, este nevoie ca toate părțile implicate în conflict să aibă un anumit nivel de cultură a păcii, iar Rusia condusă de Putin nu pare încă interesată de o astfel de pace.
Indiferent de direcția în care va evolua conflictul ruso-ucrainean, ne așteaptă o perioadă lungă de vecinătate cu războiul fizic și de intensificare fără precedent a celui hibrid. Cetățeanul român va trebui să învețe să trăiască cu acest factor stresant suplimentar, devenind de aceea foarte important ca el să înțeleagă situația reală de securitate din regiune și să aibă capacitatea de a discerne între informațiile corecte și manipulările abile.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
Forțele speciale britanice au fost plasate în stare de alertă maximă în vederea unei potențiale mobilizări în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii conduse de Regatul Unit, a relatat The i Paper pe 18 martie, citând surse militare. Potrivit a două surse citate de publicație, unitățile forțelor speciale britanice au fost instruite să se pregătească pentru o posibilă mobilizare în Ucraina.
Președintele Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au avut miercuri o „convorbire telefonică foarte bună”, a declarat Trump, la o zi după ce liderul american a convenit cu președintele rus Vladimir Putin asupra unei încetări limitate a focului în Ucraina, care ar proteja obiectivele infrastructurii energetice atât în Ucraina, cât și în Rusia.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a criticat la 19 martie convorbirea telefonică dintre președinții american și rus din ziua precedentă, afirmând că încetarea parțială a focului anunțată ulterior „nu înseamnă de fapt nimic”. Vorbind pentru radioul german ZDF, Pistorius a declarat că discutia dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin a echivalat cu un „nullnummer” (o remiză zero-zero).
Abilitatea cu care Kremlinul speculează orice oportunitate prin care poate afecta unitatea occidentală și încrederea în sistemul valoric occidental este deja cunoscută. Aceasta capătă însă noi valențe și devine extrem de agresivă atunci când este alimentată chiar din rândul unor state țintă, cum a fost și va mai fi America.
Potrivit unui articol publicat de Politico pe 18 martie, fiul președintelui american Donald Trump, Donald Jr., prezentatorul de știri Tucker Carlson, ginerele lui Trump, Jared Kushner, și trimisul special Steve Witkoff au participat la discuții secrete cu adversarii politici ai președintelui Volodimir Zelenski. Anterior, la 6 martie, Politico dezvăluise că membri ai echipei lui Trump purtau discuții confidențiale cu aliați ai fostului președinte Petro Poroșenko și ai fostului prim-ministru Iulia Timoșenko, deoarece nemulțumirea față de Zelenski creștea în cadrul administrației Trump. Potrivit raportului, aceste discuții secrete urmăreau să îl încurajeze pe Zelenski să fie mai conciliant și să sugereze că SUA are parteneri alternativi în Ucraina.
Miercuri, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat o Carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030.
Operatorii ucraineni de drone din cadrul Regimentului 14 Separat al Forțelor de Sisteme fără Pilot au identificat și coordonat lovituri de artilerie asupra a trei unități nord-coreene de artilerie autopropulsată M1989 Koksan.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat pe 18 martie, operația din regiunea Belgorod ca parte a descurajării rușilor.
Donald Trump și Vladimir Putin au vorbit astăzi timp de cel puțin 90 de minute. Ca urmare, Rusia a fost de acord cu o încetare parțială a focului privind atacarea infrastructurii energetice ucrainene, pentru o perioadă de 30 de zile.
Liderii Uniunii Europene constată că Rusia și China folosesc „arsenale digitale masive” pentru a interveni în democrațiile occidentale, în timp ce mesajele acestora despre războiul din Ucraina au devenit din ce în ce mai aliniate.
Franța va desfășura avioane de luptă Rafale echipate cu focoase nucleare supersonice de-a lungul graniței sale cu Germania în 2035, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron la 18 martie la baza aeriană Luxeuil-Saint-Sauveur, potrivit BFMTV.
Kremlinul dorește ca toate livrările de arme occidentale către Ucraina să înceteze în timpul unui armistițiu propus, dar prioritizează o pauză a armamentului american ca „obiectiv de bază”, a relatat Bloomberg pe 18 martie, citând două surse confidențiale din Moscova. Președintele rus Vladimir Putin a declarat la 13 martie că Moscova este deschisă la o încetare a focului de 30 de zile, convenită de SUA și Ucraina, dar numai dacă Kievul încetează să primească arme străine și să recruteze și să antreneze forțele sale.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga.
Analizând răspunsul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, la propunerea de încetare a focului convenită de Statele Unite cu Ucraina în cadrul discuțiilor de la Jeddah, Arabia Saudită, experții iau în considerare diferite opțiuni privind comportamentul Moscovei și ce ar însemna acestea pentru procesul de pace. Aceștia discută, de asemenea, despre ceea ce poate oferi Ucrainei încrederea că Moscova nu va ataca din nou.
Declarațiile lui Donald Trump despre Ucraina din ultimele săptămâni i-au oferit lui Friedrich Merz acoperirea politică necesară pentru a acționa imediat. În contextul în care viitorul cancelar german a pus sub semnul întrebării predictibilitatea alianței cu SUA, Berlinul urmărește un plan istoric de împrumut care ar putea genera cheltuieli de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. E o schimbare radicală a doctrinei economice care va fi votată în Bundestag, pentru amendarea Constituției în ceea ce presa numește printre cele mai importante voturi din istoria Germaniei de după Războiul Rece.
E o naivitate să crezi că Europa se poate decupla peste noapte de SUA. Criza din Ucraina a demonstrat că Europa e încă profund dependentă de America din punct de vedere al securității iar industriile de apărare europene încă nu sunt capabile să țină singure o situație de criză majoră. E o realitate pe care întâi trebuie să o admitem dacă vrem să o schimbăm.
Michael Waltz, consilier pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump, a declarat că un acord pentru Ucraina este posibil, în cadrul căruia această țară ar putea primi garanții de securitate, însă ar putea de asemenea să suporte pierderi teritoriale. Într-un interviu pentru ABC News, Waltz a subliniat că un astfel de acord ar putea determina statutul viitor al Ucrainei, dar nu a specificat ce formă ar putea avea aceste garanții de securitate, conform Ukrainskaia Pravda.
Trupele ruse au devenit mai active de-a lungul întregii linii a frontului.
”Nu vom lăsa Bruxellesul să ne oblige să acceptăm aderarea Ucrainei la UE. Aceasta este o problemă uriașă, cu implicații pe scară largă pentru securitatea, economia și agricultura noastră”, a declarat astăzi premierul ungar Viktor Orban.
Avioanele suedeze JAS 39 Gripen au reușit recent să spargă gheața după aproape 12 ani în care au pierdut pe bandă rulantă toate competițiile împotriva F-16 sau a altor tipuri de avioane în cadrul unor programe de modernizare desfășurate de diferite state. Acum se pare că JAS 39 Gripen contestă chiar F-35, încercând să profite de noul context politic internațional.
Politicienii români par să se arate cu degetul când vine vorba de subiectul navelor de suprafață care ar trebui să intre în dotarea Armatei României. De la ce a plecat totul? De la achiziția unei corvete ușoare din Turcia.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
Comandantul bazei Forțelor Spațiale americane Pituffik din Groenlanda, colonelul Susan Meyers, a fost revocat joi din funcție, la scurt timp după ce vicepreședintele SUA JD Vance a vizitat facilitatea, pe 28 martie.
Președintele chinez Xi Jinping a avertizat că țara sa „nu va ceda niciodată unui comportament nerezonabil” și i-a spus premierului spaniol Pedro Sánchez că Uniunea Europeană ar trebui să ajute China să reziste „bullying-ului tarifar unilateral” impus de președintele american Donald Trump.
Președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), deputatul Petre-Florin Manole (PSD), a participat, în perioada 5–6 aprilie, la reuniunea Comisiei Permanente, structura de conducere a Adunării.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, demisionează din funcția sa în urma unor dezacorduri tot mai mari cu administrația președintelui Donald Trump.
Un avion al Forțelor Aeriene Ucrainene a distrus un centru de comandă al unei companii rusești și o clădire care adăpostea personal militar al armatei ruse în teritoriul temporar ocupat al regiunii Herson. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe canalul de Telegram Soniashnyk, afiliat Forțelor Aeriene Ucrainene. Se menționează că lovitura a fost efectuată de un avion de vânătoare MiG-29, folosind două bombe franceze AASM HAMMER. Imaginile arată cum, în urma unor lovituri precise, clădirile situate aproape una de cealaltă au fost distruse.
La 9 aprilie 2025, un raport al publicației online marocane Defense Arabic a dezvăluit că Algeria a finalizat o nouă bază aeriană militară la doar 72 de kilometri de granița marocană, o acțiune care a atras atenția întregii Africi de Nord și nu numai.
Cooperarea industrială în domeniul apărării aeriene europene a făcut un nou pas înainte odată cu semnarea unui acord strategic între compania norvegiană Kongsberg Aviation Maintenance Services și compania slovacă de apărare Letecke opravovne Trencín (LOTN).
Pe 9 aprilie, Biroul de informare privind apărarea națională al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze a anunțat elaborarea unei carte albe intitulată „Poziția Chinei cu privire la o serie de probleme legate de relațiile economice și comerciale cu SUA”.
Până la jumătatea anului 2026, Franța intenționează să testeze un sistem de rachete de artilerie dezvoltat pe plan intern ca alternativă la HIMARS-ul american, o decizie menită să ofere o variantă de alegere aliaților aflați în căutarea unei capabilități europene de acest tip. La acest moment, Direcția Generală pentru Armament (DGA) din Franța este în faza identificării soluțiilor tehnice care vor permite ca primul foc demonstrativ să aibă loc peste un an.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 aprilie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Președintele american Donald Trump a semnat miercuri un ordin executiv pentru o revizuire a regulilor care reglementează exporturile de echipamente militare pentru firmele americane din domeniul apărării.
„Pentru ruși, nu suntem ființe umane, ne luptăm într-o echipă sinucigașă și nu le pasă dacă murim”, a declarat Zhou Ziqiang, un soldat chinez în serviciul rus care luptă în Ucraina, potrivit The Times.
Suedia a oferit Armatei Cehe un nou contract de închiriere pentru avioanele de luptă Gripen. Noua propunere este mult mai avantajoasă decât precedentele condiții, respinse public de ministerul ceh al apărării.
AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.
Aproximativ cincisprezece țări, ca parte a unei coaliții de partide dispuse, doresc să-și trimită soldații în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de încetare a luptelor.
Rachetele de croazieră Neptune au fost modernizate semnificativ, și dispun acum de o capacitate de lovire mult mai ridicată decât rachetele care au lovit nava Moskva acum trei ani.
Tancurile M1A2 Abrams SEPv3 recent achiziționate de Polonia au efectuat primele exerciții cu foc real, marcând o nouă etapă în procesul rapid de modernizare a forțelor terestre poloneze. Exercițiile, coordonate de personalul militar de la Centrul polonez de Instruire a Forțelor Terestre (CSWL) din Poznan și de Brigada 1 Blindată din Wesola, fac parte dintr-un program mai amplu de instruire lansat în urmă cu mai bine de trei ani. Aceste evenimente ridică, de asemenea, întrebări cu privire la sistemele de protecție ale flotei blindate a Poloniei în contextul amenințărilor moderne de pe câmpul de luptă.
Balcanii de Vest sunt descriși drept „următorul punct fierbinte” de către oficiali de la cel mai înalt nivel al guvernului britanic și, în contextul în care tensiunile sunt în creștere, Marea Britanie insistă ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei.
Președintele Donald J. Trump a semnat, la 9 aprilie 2025, un ordin executiv intitulat „ Reforming Foreign Defense Sales to Improve Speed and Accountability”, o măsură care promite să remodeleze modul în care Statele Unite livrează echipamente militare aliaților lor din întreaga lume.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a efectuat primul interogatoriu a doi cetățeni chinezi capturați în timp ce luptau pentru Rusia în Ucraina, a declarat SBU la 9 aprilie. Kievul a anunțat capturarea celor doi luptători chinezi care luptau pe teritoriul ucrainean la 8 aprilie. Potrivit unui document al serviciilor de informații analizat de Kyiv Independent, cel puțin 163 de cetățeni chinezi lupta de partea Rusiei pe frontul din Ucraina.
Oficiali militari ucraineni, francezi și britanici au discutat despre solicitările Ucrainei pentru o potențială misiune de menținere a păcii, Ucraina urmărind să obțină forțe de menținere a păcii pentru a preveni o viitoare agresiune rusă.
Un institut rus de cercetare a făcut, pe 8 aprilie 2025, o dezvăluire surprinzătoare: Armata rusă a recunoscut oficial că se confruntă cu o lipsă critică de armură reactivă explozivă, cunoscută în mod obișnuit că ERA, pentru tancurile sale. Conform unui studiu realizat de NII Stali, un important institut rus de cercetare axat pe tehnologii, tehnicienii militari ruşi au fost nevoiți să improvizeze, dezvoltând un nou tip de blindaj reactiv neexploziv, sau NERA, și sugerând chiar că echipajele tancurilor să umple golurile dintre plăcile de blindaj ERA existente cu nisip sau ciment.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe platforma Truth Social, o majorare spectaculoasă a tarifelor pentru importurile din China la 125%, în timp ce pentru toate celelalte zeci de alte țări a decis o pauză de 90 de zile. Deși mulți spun că decizia a fost luată după prăbușirea burselor, Casa Albă spune că de fapt acesta a fost de la început planul președintelui.
Comisia Europeană a prezentat miercuri un plan de acțiune pentru consolidarea infrastructurii în domeniul inteligenței artificiale, pentru a face din Europa un lider global în domeniu.
India a aprobat achiziționarea a 26 de avioane de luptă Rafale din Franța pentru Marina Indiană, au declarat miercuri sursele Reuters.
Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri tarifare dure ca răspuns la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife „reciprocale” tuturor partenerilor comerciali ai SUA.
Rusia răspunde cu o măsură similară, după ce luna trecută atașatul militar al Rusiei la București și adjunctul acestuia au fost declarați ”persona non-grata” de către MAE român.
