Amenințările oficialilor ruși vin constant, iar declarațiile au un scop precis: slăbirea unității în rândul aliaților NATO.
"Când un membru permanent al Consiliului de Securitate lansează un război neprovocat şi nejustificabil, un război care este condamnat de Adunarea Generală, suspendarea acelui membru din Consiliul de Securitate, în opinia mea, ar trebui să fie automată", a spus Michel, referindu-se la războiul Rusiei în Ucraina.
"Utilizarea dreptului la veto ar trebui să fie o excepţie dar a devenit, am văzut, regula. O reformă este necesară şi urgentă", a spus Michel, într-un discurs susţinut în faţa Adunării Generale a ONU la New York, potrivit Agerpres.
Cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate - China, SUA, Franţa, Marea Britanie şi Rusia - au drept de a-şi folosi dreptul de veto pentru a bloca adoptarea de decizii.
Consiliul de Securitate este cel mai puternic organism al ONU întrucât rezoluţiile sale sunt constrângătoare pentru ţările membre. În conformitate cu carta ONU, Consiliul de Securitate are "principala responsabilitate pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale".
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat în mod repetat ca Rusia să-şi piardă dreptul de veto în Consiliul de Securitate în timp ce este angrenată în acest război.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Amenințările oficialilor ruși vin constant, iar declarațiile au un scop precis: slăbirea unității în rândul aliaților NATO.
Ucraina trebuie să câștige, iar lumea trebuie să împiedice o situație în care să fie pur și simplu inclusă pe lista zonelor gri cu conflicte înghețate, deoarece astfel de zone sunt periculoase. Acest lucru a fost declarat de Douglas Lute, un general în retragere din armata SUA și ambasador al SUA la NATO în perioada 2013-2017.
Rusia intenționează să aibă o armată de 1,5 milioane de oameni, asta este mai mult decât are nevoie pentru Ucraina, spune un fost ambasador al SUA la NATO și consilier al președintelui Trump.
SUA încearcă să convingă Moscova să întrerupă programul pentru construirea unei arme spațiale.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, a declarat pe 20 februarie la Kiev că Statele Unite nu au "un plan B" în ceea ce privește pachetul de ajutor suplimentar care este dezbătut în prezent în Congres" pentru că suntem concentrați 100% pe planul A".
Războiul din Ucraina se află într-un "stadiu foarte periculos", iar dacă legea privind ajutorul suplimentar nu va fi adoptată în Congres, va fi extrem de dificil pentru ucraineni să își mențină chiar și pozițiile actuale în estul țării. Nu doar Harkov și Kiev, ci și granițele NATO ar putea fi în pericol, avertizează generalul în retragere al armatei americane Wesley Clark, fost comandant al Forțelor Aliate din Europa ale NATO.
În terminologia militară, ”linia de despărțire dintre unități” este o zonă relativ îngustă care separă dispozitivele de luptă ale unităților învecinate. Definiția se extinde, desigur, și la marile unități tactice, operative sau strategice.
Kievul va "răspunde cu fermitate" oricăror încercări de a implica regiunea Transnistria, controlată de Rusia, în războiul purtat împotriva Ucrainei și de a destabiliza situația din Moldova, a declarat Ministerul de ucrainean de Externe, pe fondul creșterii presiunii rusești asupra țării est-europene.
Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, i-a criticat dur pe omologii săi din UE pentru că nu au reușit să ofere Ucrainei suficientă muniție pentru a învinge Rusia, relatează The Guardian. Prezent la summitul miniștrilor de externe de la Bruxelles, Landsbergis a declarat că este "un miracol că a reușit să supraviețuiască până acum", având în vedere "avantajul de 6:1" pe care Rusia îl are în materie de muniție.
Dorința Rusiei de a rămâne un actor geopolitic global se sprijină, în cea mai mare măsură, pe puterea sa militară.
Statele europene duc, acum, greul ajutorului militar pentru Ucraina. După anunțul Danemarcei, care a dezvăluit că va trimite Kievului toate obuzele de artilerie de care dispune, guvernul de la Stockholm anunță cel mai important pachet de ajutor militar pentru Ucraina.
În acest timp, atât opinia publică din România, dar și din Ucraina, află din clipuri video cum sprijină țara noastră efortul de apărare al Ucrainei.
Gruparea teroristă Hamas a răpit în cursul atacului fără precedent din 7 octombrie anul trecut împotriva Israelului circa 250 de israelieni şi străini, majoritatea civili, şi a ucis alţi aproximativ 1.200. Dintre ostatici, circa 130 se află încă în Gaza, iar potrivit israelienilor 29 sunt morţi.
Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a avertizat că Rusia ar putea lansa un atac surpriză asupra țărilor NATO și a subliniat importanța unității la nivelul Alianței pentru apărarea statelor care o compun.
Vineri seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat la Paris un acord de securitate pe termen lung cu Franța, după ce în prima parte a zilei a încheiat un acord similar cu Germania. Acordul include un angajament de ajutor francez de până la 3 miliarde de euro pentru anul 2024, în contextul în care Parisul a sprijinit Ucraina cu 2,1 miliarde de euro în 2023 și cu 1,7 miliarde în 2022.
Guvernele occidentale au avertizat din ce în ce mai mult cu privire la un posibil atac al Rusiei asupra țărilor NATO, pe baza unor noi evaluări ale capacităților militare ale Rusiei și a amenințărilor la adresa securității Alianței, potrivit Financial Times. "Trăim vremuri cu adevărat periculoase [și] într-un moment în care un conflict pe scară largă este mai probabil decât a fost în istoria recentă", a declarat un oficial britanic din cadrul serviciilor de informații militare.
Președintele SUA, Joe Biden, a reacționat la faptul că Camera Reprezentanților a intrat în vacanță fără să voteze un proiect de lege care include ajutor pentru Ucraina. "Eșecul de a sprijini Ucraina în acest moment critic nu va fi uitat niciodată", a precizat Biden.
Urgența este imperativul acestor vremuri și prioritățile trebuie aliniate în consecință.
Încă de la începutul războiului din Ucraina, analiștii au avertizat asupra riscului ca Moldova ar putea să fie următoarea țintă aflată în vizorul Kremlinului.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 16 februarie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Excelența Sa Reuven Azar, ambasadorul Israelului în România, în contextul războiului din Gaza ca urmare a atrocităților comise de Hamas, a acordat un interviu în exclusivitate DC Media Group.
Dacă rata semnificativă de succes a loviturilor ucrainene care duc la avarierea gravă sau scufundarea navelor militare ruse poate lăsa impresia că aceste acțiuni de luptă sunt unele destul de facile și puțin costisitoare, trebuie să spunem că lucrurile nu stau tocmai așa.
Europa nu are de ales decât să înceapă pregătirea unui Plan B.
Statele Unite ar fi respins încercările președintelui rus Vladimir Putin de a se angaja în discuții de pace deoarece Ucraina nu a fost inclusă în negocierile propuse, a relatat Reuters la 13 februarie, citând oficiali ruși anonimi. Cu excepția discuțiilor eșuate din primăvara anului 2022, nu au existat negocieri de pace directe între Ucraina și Rusia. Kievul a declarat categoric că o retragere completă a Rusiei este o condiție prealabilă pentru orice discuții.
Declarația din weekend-ul trecut a fost un duș rece pentru europeni, care caută soluții în eventualitatea în care liderul american ar duce SUA în direcția izolaționismului și s-ar dezangaja din Europa.
Rusia s-a transformat, treptat, într-un uriaș gulag. Poate doar atmosfera din Româna anilor '80 ar putea concura cu restricțiile majore Kremlinului, aplicate în toate zonele societății ruse.
Rusia se pregătește pentru o confruntare militară cu Occidentul în următorul deceniu, sună ultima avertizare venită din partea oficialilor din Estonia.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania, în care dă asigurări că SUA nu vor abandona Europa. Mai mult, el afirmă că declarațiile președintelui Donald Trump au fost scoase din context și subliniază necesitatea ca toți membri să își achite echitabil contribuția și să respecte angajamentele pe care le-a luat NATO l-a summitul din Țara Galilor din 2014. Azi, SUA contribuie singură cu 70% din bugetul NATO, în timp ce state din vestul Europei, cu economii uriașe, sunt încă foarte departe chiar și de ținta de 2%, la doi ani după invadarea neprovocată a Ucrainei. Iar ele sunt primele care ar trebui să conștientizeze pericolul rusesc și că prin nerespectarea angajamentelor pun în pericol toate celelalte state din Alianță. Redăm integral textul semnat de Adrian Zuckerman:
Președintele Joe Biden a subliniat în repetate rânduri că Statele Unite vor apăra "fiecare centimetru de teritoriu NATO", și asta ar trebui să spună și comandantul-șef al SUA. Acest lucru a fost declarat de John Kirby, consilierul pentru comunicare în domeniul securității naționale de la Casa Albă, comentând declarațiile recente ale fostului președinte Donald Trump cu privire la NATO, în care acesta a sugerat că Statele Unite ar putea să nu fie în măsură să protejeze aliații NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare de o potențială invazie rusă.
Cancelarul german, Olaf Scholz, l-a criticat pe fostul președinte american, Donald Trump, care a spus că va „încuraja Rusia” să atace țările NATO care nu investesc suficient în apărare.
Diplomatul și istoricul Mihail Dobre semnează o analiză pentru DefenseRomania după conferința ambasadorului rus Valeri Kuzmin și derapajele împotriva României la care s-a angajat din nou șeful misiunii diplomatice ruse.
Este probabil ca forțele rusești să își continue eforturile ofensive actuale în primăvară și să se pregătească pentru noi atacuri preconizate în vară. Asistența occidentală în materie de securitate poate juca un rol crucial în capacitatea Ucrainei de a menține teritoriul acum și de a respinge o nouă ofensivă rusă în lunile următoare. Aceasta este opinia Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
La 13 martie, în fața interpelărilor parlamentarilor germani, cancelarul Olaf Scholz a spus din nou "nu" livrării rachetei cu rază lungă de acțiune Taurus către Ucraina. "Prudența nu este ceva ce poate fi calificat drept o slăbiciune. Prudența este ceva la care au dreptul cetățenii țării noastre", a declarat el. A doua zi, Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, a votat împotriva unei moțiuni privind trimiterea de rachete Taurus către Kiev pentru a treia oară în 2024. Ucraina a cerut oficial Berlinului să furnizeze una dintre cele mai puternice rachete cu rază lungă de acțiune la sfârșitul lunii mai 2023, dar a primit un răspuns incert, iar ulterior o serie de refuzuri constante.
Germania și Polonia intenționează să colaboreze pentru a crește producția de muniție pentru Ucraina și creează o coaliție pentru a furniza vehicule blindate Ucrainei. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a făcut această declarație la o conferință de presă ținută cu omologul său polonez Wladyslaw Kosiniak-Kamysh, luni, 18 martie, la Pruszkowm (Polonia).
O imagine foto analizată cu atenție confirmă faptul că francezii se mișcă rapid. Franța a livrat deja Ucrainei bombe ghidate AASM cunoscute și ca Hammer, pe care le-a integrat pe avioane sovietice de tip MiG.-29.
România urmează să lanseze anul acesta etapa întâi a achiziției primului satelit militar. Dar programul de înzestrarea e unul mult mai ambițios și vizează achiziția mai multor sateliți.
În cadrul unui discurs susținut în Piața Roșie din Moscova, cu ocazia aniversării a 10 ani de anexarea Peninsulei Crimeea, președintele Vladimir Putin a anunțat, pe 18.03.2024, că partea rusă construiește o nouă cale ferată prin teritoriile noilor regiuni către Crimeea.
Statele Unite au lovit luni drone, sisteme de rachete antinavă şi containere de depozitare a armelor aparţinând rebelilor houthi în Yemen, a anunţat Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), notează Agerpres, care citează AFP.
În 2024, alegătorii și candidații care candidează în multe țări din întreaga lume se vor confrunta cu un "potop de minciuni" și dezinformare, datorită, în parte, dezvoltării rapide a inteligenței artificiale și a social media. Acest lucru a fost declarat luni, 18 martie, de secretarul de stat american Antony Blinken în timpul discursului său la cel de-al treilea Summit pentru democrație de la Seul.
Președintele rus Vladimir Putin a fost prezent în Piața Roșie, unde a avut loc un concert pentru a marca zece ani de la anexarea peninsulei Crimeea, primul act al conflictului dintre Rusia și Ucraina. Putin a fost aclamat de o mulțime adunată acolo după realegerea sa zdrobitoare la un scrutin prezidențial fără opoziție, relatează Agerpres, care citează AFP. De precizat că pe scenă, alături de Putin, au sărbători și cei trei „contracandidați” ai săi.
Regimul de la Phenian a lansat, luni dimineață, rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, pentru prima dată după două luni, în timp ce Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, vizitează Seulul pentru o conferință găzduită de președintele Yoon Suk Yeol despre promovarea democrației.
Potrivit site-ului itamilradar.com, în ultimele zile, sursele deschise (OSINT) au monitorizat deplasarea cargourilor rusești Sparta IV (IMO: 9743033) și Ursa Major (IMO: 9538892), care au părărsit portul Tartus din Siria și se îndreaptă spre Rusia (probabil către Sankt Petersburg). Cele două nave sunt urmate de petrolierul rusesc Yaz (IMO: 9735323).
În cei doi ani care s-au scurs de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, agențiile de aplicare a legii din Ucraina au descoperit aproximativ 400 de rețele criminale specializate în evitarea efectuării serviciului militar și facilitarea plecării în străinătate a cetățenilor apți pentru mobilizare, după cum a anunțat un purtător de cuvânt al Serviciului Graniței de Stat al Ucrainei, pe 17 martie.
Ministerul rus al apărării a informat că, pe 17.03.2024, ministrul Serghei Șoigu a ordonat creșterea capacității de supraviețuire a navelor și a securității infrastructurii Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). (Video)
Războiul dronelor din Ucraina a devenit un aspect semnificativ al conflictului cu Rusia, arătând modul în care evoluează acest război. Utilizarea dronelor de către Ucraina a evoluat destul de repede în timpul conflictului, adaptându-se la dinamica schimbătoare a câmpului de luptă. În contextul în care Ucraina se confruntă cu o invazie rusă, dronele au devenit cruciale în strategia de apărare a ucrainenilor, evidențiind importantă şi utilitatea pe care acestea au căpătat-o pe câmpul de luptă. Recent, operatorii ucraineni de drone kamikaze FPV au lovit două drone terestre rusești în regiunea Donețk. Imagini care au surprins confruntarea între cel două tipuri de drone de luptă - unele aeriene şi celelalte terestre - au fost publicate pe reţele de socializare.
Printre furnizorii de muniție care participă la inițiativa condusă de Cehia de a furniza Ucrainei obuze de artilerie se numără "unii aliați ai Rusiei", a relatat Wall Street Journal (WSJ), citând oficiali cehi sub protectia anonimatului. Președintele ceh Petr Pavel a declarat în februarie că Praga a identificat 500.000 de obuze de 155 mm și 300.000 de obuze de 122 mm în afara Uniunii Europene care ar putea fi cumpărate și trimise Ucrainei după ce fondurile necesare vor fi alocate inițiativei.
Administrația prezidențială a transmis Parlamentului o informare privind faptul că președintele Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea teritroiului României a unor echipamente militare destinate Ucrainei și începerea instruirii la noi în țară pentru 50 de militari ucraineni.
Agenția de presă slovacă TASR a informat, pe 18.03.2024, preluând o știre de la agenția germană DPA, că, în cursul nopții de duminică spre luni, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că este în favoarea unei încetări a focului în Ucraina în timpul viitoarelor Jocuri Olimpice de la Paris. Anterior, în timpul weekendului, președintele Franței, Emmanuel Macron, declarase, în cadrul unui interviu acordat Televiziunii ucrainene, că Parisul intenționează să facă apel la Moscova ca să accepte un armistițiu pe parcursul desfășurării Olimpiadei, care va avea loc în perioada 26 iulie - 11 august.
Biroul de Reintegrare al Republicii Moldova a contestat la 18 martie afirmațiile potrivit cărora o dronă ar fi lovit o bază militară din Transnistria, regiunea controlată de Rusia în Moldova. Canalele locale de Telegram au susținut pe 17 martie că o dronă a lovit o bază militară din Tiraspol, capitala regiunii ocupate de Rusia, și care a distrus un elicopter. Biroul a declarat că "tehnica militară din imagini nu mai este funcțională de mai mulți ani". Acesta a adăugat că "incidentul în cauză este o încercare de a provoca teamă și panică în regiune".
Insuficiența muniției pentru unele dintre sistemele de apărare antiaeriană utilizate de forțele ucrainene ar putea ajunge la un punct critic fi la sfârșitul lunii martie, după cum informează mai multe surse occidentale citând oficiali neprecizați.
Putin se pricepe foarte bine să "semene frica" în societățile occidentale, dar se teme de un război cu NATO, a declarat premierul estonian Kaja Kallas într-un interviu acordat BBC. Kaja Kallas a făcut apel la liderii țărilor să se gândească și la "de ce se teme Putin însuși".
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România va găzdui cea mai modernă fabrică de pulberi pentru muniție, la care va fi partener și Uniunea Europeană.
În cadrul unui mesaj postat pe canalul său de Telegram, săptămâna trecută pe 11.03.2024, analistul militar rus, Vladislav Shuryghin, a evaluat demiterea comandatului-șef al Forțelor Navale ale Federației Ruse, amiralul Nikolai Evmenov, care avusese loc în urmă cu câteva zile.
Vladimir Putin a câștigat alegerile prezidențiale din Rusia cu 87% din voturi, conform unui exit-poll realizat de institutul oficial Vtsiom, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Războiul din Ucraina schimbă planurile multor armate, iar cea a României nu face excepție.
Autoritățile olandeze au confirmat prin secretarul de stat pentru Apărare, Christophe van der Maat, că Naval Group a fost selectat pentru înlocuirea celor patru submarine din clasa Walrus ale Forțelor Navale olandeze.
În pofida rundelor de sancțiuni impuse de puterile occidentale, economia rusă a înregistrat o creștere semnificativă în 2023, după o recesiune din anul precedent. Alimentată de creșterea cheltuielilor publice – în special a celor militare – industria a beneficiat din plin de războiul din Ucraina, revigorarea economică a țării fiind ajutată și de veniturile continue din exporturile de petrol și gaze naturale.
Ambasada Statelor Unite ale Americii în România a răspuns ironic derapajelor la adresa României lansate de Dmitri Medvedev, fost președinte al Federației Ruse.
Gabriel Escobar, adjunct al secretarului adjunct al SUA care supraveghează politica față de țările din Balcanii de Vest, a declarat că nu există loc de teamă cu privire la posibilitatea ca Republica Srpska, entitate cu majoritate sârbă a Bosniei, să-și declare independența în cazul în care Donald Trump câștigă alegerile prezidențiale din SUA, așa cum a anunțat președintele entității Milorad Dodik.
The head of the Directorate General for Armaments, Lieutenant General Engineer Teodor Incicaș, confirmed in an interview when the first MANPAD KP-SAM Chiron systems will arrive from South Korea.
Separatiștii din Transnistria au semnalat o explozie și incendiu în incinta unei unități militare din Tiraspol, în urma unui atac cu dronă kamikaze.
Armata britanică ar trebui să ia în considerare recrutarea suplimentară pentru a descuraja agresiunea lui Vladimir Putin în Europa, a sugerat ministrul de externe al Letoniei, Krisjanis Karins.
Opoziţia a anunţat duminică la prânz acţiunea de protest Noon Against Putin. Este vorba de inițiativa regretatului lider al opoziției Alexei Navalny, a cărui implementare a fost încurajată de soția sa Yulia.