Statele Unite au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a descris aceste consultări drept profesioniste, dar a estimat că este nevoie de compromisuri şi a cerut Washingtonului să nu subestimeze riscul unei confruntări, relatează Reuters, AFP şi EFE.
Wendy Sherman a mai spus că SUA au avut discuţii sincere şi directe cu delegaţia rusă pe durata a aproape opt ore. Ea a precizat că a evocat împreună cu omologul său rus la Geneva eventuale limite reciproce pentru rachete şi manevre militare în Europa.
Washingtonul a avertizat Moscova că "politica porţilor deschise" a NATO va continua în pofida solicitărilor ruse, a spus ea în cadrul unei teleconferinţe cu jurnalişti. Ea a adăugat că i-a transmis lui Serghei Riabkov că SUA sunt dispuse să continue aceste convorbiri pe viitor.
Dar ''am fost fermi (...) în respingerea propunerilor de securitate care sunt pur şi simplu inacceptabile pentru SUA'', a punctat adjuncta secretarului de stat american. ''Nu vom permite nimănui să oprească politica NATO a uşilor deschise, care a fost mereu de bază în alianţa NATO'', a asigurat ea.
Wendy Sherman a mai precizat că Rusia nu a dat niciun răspuns la cererea americană privind o "detensionare" a situaţiei la frontiera ucraineană cu prilejul consultărilor de luni de la Geneva.
Adjuncta secretarului american de stat le-a explicat jurnaliştilor că Moscova poate angaja această detensionare "trimiţând în cazărmi soldaţii" comasaţi la frontieră în aceste ultime săptămâni. Întrebată dacă omologul ei rus Serghei Riabkov a dat garanţii în acest sens, ea a răspuns: "Nu cred că ştim răspunsul la această întrebare".
De asemenea, Sherman a promis că Washigtonul nu va face înţelegeri cu Rusia despre Europa, Ucraina sau NATO fără participarea acestora. ''Nu vom renunţa la cooperarea bilaterală cu statele suverane care doresc să lucreze cu SUA şi nu vom lua decizii despre Ucraina fără Ucraina, despre Europa fără Europa sau despre NATO fără NATO'', a asigurat ea.
Riabkov a descris discuţiile cu SUA privind arhitectura de securitate drept ''complicate, dar foarte profesioniste, profunde şi concrete'' şi a estimat că este nevoie de un progres şi de compromisuri.
Rusia este mulţumită de ''seriozitatea'' cu care Statele Unite au primit luni solicitările Rusiei privind garanţiile de securitate, a spus Riabkov la conferinţa de presă ulterioară consultărilor cu SUA, el asigurând că Rusia ''nu are intenţia'' să atace Ucraina.
Moscova urmează să decidă asupra continuării discuţiilor cu SUA după întâlnirile prevăzute săptămâna aceasta cu NATO şi în cadrul OSCE, a precizat oficialul rus, atenţionând în acelaşi timp că aceste consultări ''nu se pot transforma într-un proces care să dureze luni sau ani''.
El a apreciat că există o bază pentru o înţelegere între Rusia şi SUA şi că ''situaţia nu este disperată'', dar a transmis Washingtonului să nu ''subestimeze'' riscul unei confruntări. Riabkov a confirmat că discuţiile de la Geneva nu au adus progrese în problema excluderii Ucrainei dintr-o eventuală nouă extindere a NATO, excludere cerută insistent de Moscova.
Rusia are nevoie de garanţii ''scrise în piatră'' că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO, a subliniat responsabilul rus. Garanţiile de securitate privind neextinderea NATO sunt un ''imperativ absolut'' pentru Rusia, la fel şi cele privind desfăşurarea armamentului ofensiv care ameninţă teritoriul rus, a explicat el.
Mai mult, NATO trebuie să renunţe la ''asimilarea'' teritoriului ţărilor care au intrat în această alianţă după 1997, a continuat Riabkov.
Dacă nu vor exista progrese în aceste trei direcţii cheie, Rusia nu va putea ''face concesii'', a conchis diplomatul rus, susţinând că Moscova caută ''compromisuri'' şi un ''echilibru de interese''.
Răspunsul Moscovei faţă de un eşec al negocierilor de securitate cu SUA va fi de natură tehnico-militară, a mai spus vice-ministrul de externe rus, refuzând să precizeze la ce măsuri se referă în mod concret, menţionând doar că deocamdată Moscova se concentrează pe diplomaţie şi nu doreşte să discute despre noi desfăşurări militare pe care le-ar putea întreprinde în eventualitatea unui eşec al discuţiilor cu Washingtonul.
Moscova a dezvăluit pe 17 decembrie propunerile transmise Washingtonului, pe care le-a inclus în două proiecte de tratat, unul destinat SUA şi celălalt NATO. Rusia cere în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, inclusiv către Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare a acestei Alianţe şi a SUA în Europa de Est şi în spaţiul fost sovietic.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Potrivit Caspic Policy Center, cu sediul la Washington, NATO ar trebui să acorde o atenție mai mare rutelor din Marea Caspică și de pe Canalul Volga-Don, unde oportunitățile de intervenție militară ale alianței sunt încă limitate.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
După 1000 de zile de război, Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina. Dar în întreaga lume, în afara câmpului de luptă militar, Rusia continuă să avanseze în războiul său nedeclarat împotriva Occidentului. Generalul american Ben Hodges a explicat pentru Kyiv Post că alianța ruso-iraniană-nord-coreeană-chineză este o amenințare la adresa Occidentului, o amenințare pe care trebuie să o învingem înainte de a fi prea târziu.
Președintele Ucrainei avertizează asupra pericolului de a pierde războiul dacă SUA reduc substanțial sprijinul militar. Remarca a fost făcută de Zelenski, într-un interviu acordat Fox News în contextul trecerii a 1.000 de zile de război și a câștigării de Donald Trump a alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii.
Ministrul de externe al Estoniei a declarat că liderii din Europa ar trebui să se pregătească să trimită trupe în Ucraina pentru a susține un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, o inițiativă probabilă a președintelui ales al SUA, Donald Trump. Într-un interviu acordat Financial Times, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat că trupele din Europa după război ar trebui să descurajeze o nouă agresiune rusă dacă Ucraina nu reușește să adere la NATO.
E.S. Adrian Zuckerman, fost ambasador al Statelor Unite în România (2019-2021), semnează de la Mar a Lago un editorial înainte de alegerile prezidențiale din România.
Comentând publicarea noii doctrine nucleare revizuite a Rusiei, Pentagonul a declarat că nu a fost surprins de decizia Moscovei, dar nu a văzut niciun semn că Rusia se pregătește să utilizeze arme nucleare în Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, în cadrul unui briefing organizat marți, 19 noiembrie.
Grecia a anunțat joi restructurarea forțelor armate în contextul unui plan care se concentrează pe utilizarea de drone și pe îmbunătățirea capacităților de a face față războaielor cibernetice pe baza lecțiilor învățate din războiul din Ucraina.
În noaptea de marți, 19 noiembrie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au lovit pentru prima dată un obiect militar de pe teritoriul Rusiei, folosind rachete balistice ATACMS.
Pentagonul nu a confirmat rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi permis Ucrainei să utilizeze ATACMS pentru a lovi în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse. Cu toate acestea, luni, purtătorul de cuvânt adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a subliniat că există câteva minusuri cu care ATACMS vine la pachet. Oficialul de la Pentagon a adăugat că „diferite țări pot produce doar un număr limitat de astfel de rachete. Ele sunt extrem de scumpe”. De asemenea, Singh a subliniat că Statele Unite nu își vor reduce stocurile de rachete ATACMS „sub nivelul nevoilor” armatei.
Excelența Sa Prokopchuk, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, la împlinirea a 1.000 de zile de la invazia brutală, neprovocată și pe scară largă a ocupantului rus asupra țării noastre vecine, a semnat pentru DefenseRomania un editorial în care rememorează rezistența eroică a Armatei ucrainene și a poporului ucrainean în fața unui adversar atât de puternic. Șeful misiunii diplomatice a Ucrainei în București mulțumește României pentru sprijinul umanitar, militar și politic pe care țara noastră l-a acordat imediat după invazie și readuce aminte că Ucraina azi e în fața unui război de supraviețuire în care Rusia apelează la teroare, violuri, genocid, execuții și deportări ale populației civile. Redăm integral textul.
Dezvoltarea armelor hipersonice începe să devină, tot mai mult, un efort multinațional pe fondul provocărilor tehnologice ridicate de explorarea unui domeniu relativ nou. Departamentul american al Apărării (DoD) a anunțat, luni, un nou parteneriat de testare hipersonică cu Australia și Regatul Unit, un acord axat pe îmbunătățirea facilităților și a schimbului de informații în cele trei țări, potrivit Defense News.
Rapoartele conform cărora Statele Unite ar fi acordat Ucrainei permisiunea de a efectua atacuri în adâncimea teritoriului Federaţiei Ruse Rusia, utilizând sistemul de rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, au fost întâmpinate cu reacții diverse în Europa. Președintele polonez Andrzej Duda a salutat vestea și a declarat că decizia SUA ar putea fi un „moment decisiv” în contextul războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
România alocă 2.5% din PIB, prag pe care ce-i drept nu l-a atins până în prezent. Situația e și mai grea când ne uităm la banii cheltuiți pentru înzestrarea Armatei României. Iar pentru că până la „Dumnezeu te mănâncă sfinții”, pe lângă problemele birocratice s-a adăugat problema alegerilor prezidențiale și parlamentare care par să blocheze ministerele de resort.
Rusia și-a intensificat bombardamentele asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, implicând trupe nord-coreene, ceea ce reprezintă o „escaladare masivă” a războiului, a declarat Casa Albă. Luni, vorbind în fața mai multor jurnalişti, consilierul adjunct pentru securitate națională al SUA, Jonathan Feiner, a refuzat să comenteze informațiile apărute în presa conform cărora SUA ar fi permis Ucrainei să lanseze atacuri în adâncimea teritoriului rusesc folosind rachetele americane ATACMS.
Pe fondul mesajelor că administrația președintelui Joe Biden a revizuit restricțiile privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor americane împotriva țintelor de pe teritoriul Rusiei, partenerii europeni semnalează că ar putea lua măsuri similare.
Franța și Marea Britanie au acordat Ucrainei permisiunea de a lovi adânc în interiorul teritoriului rusesc folosind rachete SCALP/Storm Shadow, potrivit Le Figaro. Această decizie se aliniază cu aprobarea SUA din partea administrației președintelui Joe Biden, care a autorizat recent forțele ucrainene să utilizeze rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor rusești.
Ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a îndemnat liderii occidentali să se abțină de la efectuarea altor apeluri telefonice către președintele rus Vladimir Putin, ca urmare a apelului recent al cancelarului german Olaf Scholz, a declarat Valtonen la televiziunea germană pe 17 noiembrie. „Cel mai important lucru este să înțelegem că nu trebuie să ne angajăm într-o altă cursă pentru atenția Kremlinului chiar acum”, a declarat Valtonen la ARD. „Nu va ajuta dacă liderii statelor europene au apeluri telefonice coordonate sau necoordonate cu Putin”, a adăugat Valtonen, îndemnând la cooperarea Occidentului cu Kievul în această privință.
În ciuda apelurilor din partea mai multor politicieni importanți, inclusiv membri ai guvernului de coaliție pe care îl conduce, cancelarul german Olaf Scholz s-a opus în mod constant ideii de a furniza rachetele de croazieră Taurus pe care Ucraina le solicită de aproape doi ani.
Purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenchuk, a explicat cum podul Kerci ajută în acest moment armata ucraineană, deoarece ruşii prefere să desfăşoare aici un număr însemnat de sisteme de apărare aeriană şi nu direct în apropierea altor facilitaţi militare mai importante, cum ar fi depozitele de muniţii şi echipamente militare.
Rușii spun că Vladimir Putin „nu va începe negocierile de pace până când nu va scoate toți soldații ucraineni din Kursk”. Konstantin Remchukov, redactor-șef al ziarului rus Nezavisimaya Gazeta, a declarat pentru The Washington Post. Potrivit agenției britanice Sky News, trupele Moscovei au recâștigat controlul asupra a aproximativ o treime din teritoriul cucerit de forțele ucrainene începând cu luna august.
Imagini recente din satelit, realizate în luna septembrie 2024, au scos la iveală construirea unor adăposturi mari la o bază aeriană tactică a Forțelor Aeriene ale Republicii Islamice Iran de lângă orașul Hamadan. Aceste hangare, care măsoară aproximativ 25 pe 30 de metri, par a fi prea mari pentru aeronavele F-4 Phantom staționate în prezent acolo. Acest lucru sugerează că Iranul construiește aceste adăposturi pentru a adăposti avioane de luptă rusești Su-35S, care se potrivesc perfect dimensiunilor acestor hangare.
Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt războiului prin mijloace diplomatice, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat publicaţiei Suspilne, difuzat pe 16 noiembrie. În timpul interviului, Zelenski a menţionat că nu crede că președintele rus Vladimir Putin își dorește pacea, ci va folosi negocierile pentru a se apropia de statele occidentale care l-au izolat de la începutul agresiunii militare.
Resursele Rusiei nu sunt suficiente pentru un război prelungit - inflația ridicată subminează dezvoltarea complexului militar-industrial, iar declinul demografic reduce numărul de viitori militari. Sprijinul occidental și internațional constant acordat Ucrainei pentru rezista pe câmpul de luptă agravează și mai mult problemele economice ale Rusiei, astfel încât Kremlinul blufează atunci când răspândește naraţiunea „invincibilității” sale, scriu în analiza lor cercetătorii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Acestia adaugă că această narațiune este impusă cu succes de ruși partenerilor occidentali ai Ucrainei.
Președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Olaf Scholz au vorbit la telefon pe 15 noiembrie, prima lor convorbire directă în aproape doi ani, potrivit unei declarații a guvernului german. Mai devreme în cursul zilei, ziarul Bloomberg a relatat că Putin și Scholz şi-au program să poarte o convorbire telefonică, deși nu se cunoşteau informaţii despre ora sau subiectele de discuție. Convorbirea, neanunțată nici de Moscova, nici de Berlin, a durat aproximativ o oră, potrivit Reuters.
SUA au deschis o nouă bază de apărare aeriană în nordul Poloniei, subliniind garanția de securitate pe flancul estic al NATO, a declarat președintele polonez Andrzej Duda pe 13 noiembrie. Facilitatea, situată în Redzikowo, în apropierea coastei baltice, face parte din sistemul de scut antirachetă al NATO la nivel european. Kremlinul a condamnat demersul ca fiind o încercare de a „îngrădi militar” Rusia. Construcția bazei a început la începutul anilor 2000 și face parte din scutul antirachetă „Aegis Ashore” al NATO, conceput pentru a proteja Europa de potențiale amenințări cu rachete.
Forțele luptătoare din Siria aflate sub conducere kurdă, aliate cu Statele Unite, au doborât luni, 9 decembrie, o dronă MQ-9 Reaper aparținând Air Force, după ce au identificat-o în mod eronat ca fiind o amenințare. Potrivit informațiilor de pe platformele de socializare, drona americană ar fi fost confundată cu un aparat Bayraktar turcesc vizat.
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu insistă că ocuparea zonei tampon ONU este temporară, până când securitatea graniței cu Israel este garantată.
Fostul fotbalist Kavelashvili devine președintele Georgiei, o lovitură adusă aspirațiilor europene ale micului stat din Caucazul de Sud.
Serviciul Securității de Stat din Abkhazia susține că a reținut un cetățean român, acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei.
Probabil, în viitorul apropiat, forțele Phenianului vor primi ordin să participe la operațiuni de asalt în direcția Kursk.
Publicația Financial Times a informat, pe 13.12.2024, că Rusia își retrage o parte din forțele sale dislocate în Siria. Jurnaliștii britanici au ajuns la această concluzie în urma analizării unor imagini din satelit ale bazelor și coloanelor de echipamente militare.
Forțele Terestre (US Army) și Marina (US Navy) au efectuat cu succes primul test de luptă al rachetei hipersonice cu rază lungă Dark Eagle.
Parlamentul sud-coreean a adoptat sâmbătă o moţiune de suspendare a preşedintelui Yoon Suk Yeol, ca urmare a încercării sale eşuate de a impune legea marţială în Coreea de Sud pe 3 decembrie, relatează AFP.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, și echipa sa au purtat discuții cu Casa Albă și oficiali ucraineni, ca parte a unui efort comun de a găsi o modalitate de a pune capăt războiului declanșat de Rusia, relatează NBC News , citând surse bine informate.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, are în vedere o lovitură preventivă asupra Iranului pentru a opri programul nuclear în curs de desfășurare al Iranului.
BAE Systems , Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC) au ajuns la un acord pentru a forma o nouă companie în cadrul unui joint venture pentru Global Combat Air Program (GCAP).
Încetarea focului în războiul din Ucraina va fi subiectul principal al întâlnirii convocate miercurea viitoare la Bruxelles de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că, în timpul ultimului atac executat asupra unor ținte de pe teritoriul ucrainean, trupele ruse au întrebuințat 93 de rachete (inclusiv una de producție nord-coreeană), precum și aproximativ 200 de drone.
La o întâlnire cu membrii guvernului de joi, președintele rus Vladimir Putin a cerut adoptarea unor măsuri extraordinare de sprijinire a companiilor rusești de exploatare a cărbunelui.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit noul prim-ministru pe șeful partidului MoDem, Francois Bayrou, și i-a încredințat sarcina formării unui guvern, a anunțat Palatul Elysée într-un comunicat emis vineri.
Alte trei aeronave F-16 Fighting Falcon, achiziționate de România din Norvegia, au aterizat vineri, 13 decembrie, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, în vederea dotării Escadrilei 48 Vânătoare.
Franța va continua să furnizeze Ucrainei rachete SCALP cu rază lungă de acțiune și consideră că instalațiile militare de pe teritoriul Rusiei sunt ținte legitime pentru ucraineni, a declarat ambasadorul Republicii Franceze în Ucraina, Gael Vessier.
România și Olanda au semnat azi o scrisoare de intenție pentru extinderea și în viitor a Centrului de pregătire pentru F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea, Fetești. Aici România asigură logistica, Olanda avioanele și echipamentele iar Lockheed Martin instructorii.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, joi, 12 decembrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, Brașov.
Publicația Financial Times (FT) a informat, pe 12.12.2024, că membrii europeni ai NATO negociază o creștere a obiectivului anual de cheltuieli pentru apărare din cadrul alianței de la nivelul actual de 2% la 3% din produsul intern brut (PIB). Un acord în acest sens ar trebui să fie obținut până în iunie anul viitor, când va avea loc summitul anual al Alianței Nord-Atlantice în Olanda.
Kratos Defence and Security a finalizat recent primul zbor al vehiculului său de luptă fără echipaj (UCAV) stealth Thanatos, în timp ce compania se concentrează pe dezvoltarea unui sistem complet integrat.
În dimineața zilei de 13.12.2024, bombardiere strategice din cadrul Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse și nave de luptă aparținând Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) au executat un atac masiv cu rachete de croazieră împotriva unor ținte de pe teritoriul ucrainean.
Industria de apărare din Polonia a reușit o performanță notabilă după ce au parafat un contract extern pentru dronele de recunoaștere de tip FlyEye dezvoltate autohton.
Preşedintele chinez Xi Jinping nu va participa la ceremonia de învestire a preşedintelui ales Donald Trump, care va avea loc pe 20 ianuarie la Washington, a informat vineri CBS News, transmit Agerpres și EFE.
Statele Unite au anunţat joi un nou ajutor militar pentru Ucraina, estimat la 500 de milioane de dolari, într-un moment în care administraţia Biden îşi înmulţeşte gesturile de sprijin pentru Kiev înainte ca republicanul Donald Trump să vină la putere în ianuarie, notează Agerpres și AFP.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-au întâlnit cu ministrul Apărării din Regatul Belgiei, Ludivine Dedonder, și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Frederik Vansina, joi, 12 decembrie, la Centrul Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, Brașov.
Presa ucraineană a relatat, pe 12.12.2024, citând surse anonime și informații de pe rețelele de socializare și din mass-media rusă, că, în timpul unei operațiuni speciale desfășurate în apropiere de Moscova, Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării l-a eliminat pe Mihail Shațski, proiectant de rachete și drone rusești folosite în Ucraina.
Guvernul a adoptat azi un proiect legislativ care reglementează combaterea dronelor în spațiul aerian al României.
Cel de-al treilea sistem PATRIOT al României a fost operaționalizat în luna decembrie 2024.
România a semnat recent contractul pentru achiziția primelor 32 de avioane de luptă de generația 5-a de tip F-35 Lightning II, în ceea ce e cel mai mare contract de înzestrare din istoria țării noastre.
Elicopterul Black Hawk cu echipaj opțional va ajuta Corpul de Infanterie Marină al SUA să evalueze capabilitățile de zbor autonom pentru a alimenta trupele în zone de luptă disputate.
În dimineața de 11 decembrie, o serie de explozii au izbucnit în Taganrog, iar primele rapoarte notau despre avarii la un important complex industrial - Complexul științific și tehnic de aviație Taganrog, TANTK.
