Situația de securitate din Orientul Mijlociu tinde să se deterioreze și mai mult după ce rebelii Houthi au lovit Israelul, duminică dimineața, cu o rachetă balistică, aproape sigur și hipersonică, de la o distanță de peste 2.000 de km.
Coreea de Sud a prezentat public complexul său de rachete strategice, Hyunmoo-V, expunând ceea ce se pare că este cea mai puternică rachetă balistică non-nucleară din lume.
Cântărind 36 de tone, racheta Hyunmoo-V este echipată cu un focos de 8-9 tone, special conceput, despre care experții în domeniul apărării spun că este capabil să distrugă centrele de comandă subterane inamice, bazele de rachete nucleare și alte facilități militare subterane.
Breaking news.
Hyunmoo-V was fully revealed along with other new variants of Hyunmoo series missiles just before the parade.
This almost ICBM class bizarre ballistic missile that most destructive conventional missile ever created is 36tons of total weight and equipped with… pic.twitter.com/oVsratkT6D— ハク Mason (@mason_8718) September 30, 2024
„Această rachetă aproape de clasa ICBM este cea mai distructivă rachetă convențională creată vreodată”, a menționat analistul militar Mason, subliniind puterea de foc pe care o are aceasta armă.
Se pare că racheta are o rază de acțiune de peste 3000 de kilometri având un focos ușor.
Raza de acțiune a rachetei cu un focos greu nu a fost dezvăluită oficial, dar, potrivit unor rapoarte, aceasta poate ajunge până la 300 de kilometri. Vizual, racheta are o lungime de 15-16 metri și un diametru al corpului de 1,6 metri.
Racheta utilizează tehnologia de pornire la rece, când este lansată de pe un lansator și motorul pornește la o anumită altitudine.
Se pare că sistemul de rachete utilizează un mecanism de lansare la rece pentru a preveni deteriorarea lansatorului din cauza forței puternice a propulsorului său. Această caracteristică de lansare la rece este esențială având în vedere puterea extremă a rachetei, permițând sistemului să rămână operațional după lansare.
În plus față de seria V, Coreea de Sud dezvoltă și produce în serie și alte variante, inclusiv rachetele Hyunmoo-II, III și IV. Se pare că industria militara sud-coreeana lucrează la rachete de croazieră hipersonice și vehicule cu planare, deși detaliile privind aceste sisteme rămân clasificate.
Viziunea strategică a Coreei de Sud pentru Hyunmoo-V include planuri de montare a rachetei pe nave de lupta, ceea ce ar crea prima navă arsenal de acest tip. Potrivit unor surse militare, Comandamentul strategic sud-coreean intenționează să desfășoare peste 200 de astfel de rachete în următorii ani, consolidându-și capacitățile de descurajare în regiune.
Hyunmoo-V este produsă de Hanwha Aerospace, o companie de apărare sud-coreeană care a fost un actor-cheie în dezvoltarea rachetelor utilizate in ultimii de ani de către forţele armate sud-coreene.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Situația de securitate din Orientul Mijlociu tinde să se deterioreze și mai mult după ce rebelii Houthi au lovit Israelul, duminică dimineața, cu o rachetă balistică, aproape sigur și hipersonică, de la o distanță de peste 2.000 de km.
Nu este nicio noutate că, din punct de vedere al modului în care își tratează proprii angajați, Ministerul Apărării Naționale (MApN) nu a ajuns încă la un nivel general de maturitate care să-i permită să fie considerat în zona civilizată. După ce au fost ademeniți de tineri în sistem cu etichete capcană precum “patriotism”, “onoare”, “demnitate”, “respect”, “ordine” etc., militarii de carieră au fost exploatați fără nicio limită fizică și psihică, iar după ce au fost storși de energie în cea mai frumoasă parte a vieții lor, MApN i-a aruncat în masa amorfă de balast social etichetată cinic “pensionari speciali”.
Germania nu va permite Ucrainei să lanseze atacuri cu arme germane departe în spatele frontului „chiar dacă alte țări decid altfel”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz. Declarația sa vine la scurt timp după ce președintele american Joe Biden și premierul britanic Keir Starmer nu au ridicat restricțiile privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune furnizate de Occident pe teritoriul Rusiei, în timpul întâlnirii lor de la Washington din 13 septembrie, în timp ce mass-media continuă să relateze despre semne încurajatoare că interdicția ar putea fi anulată.
La 13 septembrie 2024, unități ale forțelor ucrainene de asalt aerian au respins un asalt mecanizat al forțelor aeropurtate ruse în regiunea Kursk. Forțele ucrainene au publicat mai multe imagini pe Telegram, prezentând momentul confruntării cu trupele ruse.
Într-un interviu acordat publicației Business Insider, comandantul Diviziei 11 Desant Aerian din cadrul Forțelor Armate ale SUA, general maior Joseph Hilbert, a declarat, pe 14.09.2024, că unități ale diviziei au fost dislocate în Insulele Aleutine, Alaska, în legătură cu exercițiile rusești de amploare Ocean-2024.
„Trebuie să ne îndepărtăm de o eră care era axată exclusiv pe eficiență. Acum trăim într-o eră care necesită eficacitate.” Interesul comercial pe termen scurt pune în pericol interesul colectiv pe termen lung, a spus amiralul Rob Bauer într-un discurs ce pune un semnal de alarmă pe dimensiunea economică a apărării NATO.
Expertul ucrainean în probleme de politică internațională Ivan Iakovina a explicat la Radio NV de ce crede că dictatorul rus Vladimir Putin s-ar putea pregăti serios pentru un război cu NATO și ce l-ar putea determina să facă asta. Războiul ia acum o turnură foarte interesantă, și anume, Vladimir Putin pare să fie serios hotărât să lupte împotriva țărilor NATO. Cel puțin vorbește despre asta și nu pare să blufeze.
SUA și Regatul Unit ar putea fi pe punctul de a face ceea ce ar putea fi o mișcare extrem de importantă în ceea ce privește războiul din Ucraina, rapoartele sugerând că ambele țări ar putea permite în curând Kievului să își folosească armele cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte aflate adânc pe teritoriul Rusiei. În acelaşi timp, Suedia și Finlanda sar etap ''ar putea'' şi spun răspicat că nu vor interzice Ucrainei să lovească Rusia cu armele pe care le-au furnizat, în contextul amenințărilor lui Vladimir Putin la adresa NATO.
Forțele Armate Ucrainene au făcut o pătrundere într-o nouă secțiune a liniei frontului din regiunea Kursk. Un material video cu momentul în care se desfăşoară noul atac a fost publicat de militarii unității ucrainene ''Khorne Group'' din cadrul Brigăzii 116 Mecanizată. Potrivit mass-mediei ucrainene, străpungerea frontierei ruse a avut loc în zona satului de frontieră Vesele.
Descoperirea de microelectronică de fabricație americană în armele rusești confiscate în Ucraina ridică semne de întrebare alarmante cu privire la eficacitatea sancțiunilor și a controalelor la export ale SUA. În ciuda eforturilor de a preveni acest lucru, tehnologia americană alimentează în mod involuntar mașina de război a Rusiei. Situația evidențiază nevoia urgentă de supraveghere mai strictă a lanțurilor de aprovizionare globale și dezvăluie provocările complexe în prevenirea deturnării tehnologiilor cu dublă utilizare către adversari.
Informațiile publicate miercuri de presa ebraică au susțínut că în timpul atacului aerian major lansat duminica trecută de forțe speciale israeliene asupra unei unități de producție de arme aparținând Gărzii Revoluționare Iraniene din regiunea Masyaf din centrul Siriei, acestea au confiscat echipamente și documente importante. Comandourile au aterizat din elicoptere pentru a aresta iranieni și a îndepărta materiale înainte de a distruge amplasamentul.
Administrația președintelui american Joe Biden își propune să îmbunătățească „poziția strategică” a Ucrainei pe linia frontului cât mai mult posibil înainte de expirarea mandatului său prezidențial în ianuarie 2024, a relatat Wall Street Journal pe 12 septembrie, citând un înalt oficial american sub protecţia anonimatului.
Uitând că armata sa folosește în Ucraina rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune Hwasong-11 și că forțele ruse tocmai au primit din Iran rachetele balistice Fath-360, Vladimir Putin a reacționat dur la posibilitatea ca Kievului să i se permită utilizarea rachetei britanice cu rază lungă de acțiune Storm Shadow pe teritoriul Rusiei.
Ucrainenii sunt un popor incredibil de inovator, iar armata SUA învață multe de la ei. Acest lucru a fost declarat de Christine Wormuth, secretar al Armatei Statelor Unite , joi, 12 septembrie, la Centrul Stimson din Washington, DC. Armata Statelor Unite ajută de mult timp la instruirea ucrainenilor care luptă pe front și contribuie la împărtășirea experiențelor lor, a spus ea.
În timpul unei conferințe de presă cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, la Varșovia, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a cerut ca Ucrainei să i se permită să utilizeze arme occidentale pentru a putea desfăşura atacuri în interiorul Rusiei în scopul autoapărării, deoarece „Rusia comite crime de război prin atacarea țintelor civile” din Ucraina.
Coreea de Nord continuă să furnizeze Rusiei rachete balistice avansate cu rază scurtă de acțiune. În același timp, dictatorul nord-coreean a anunțat că își va dubla eforturile pentru a se asigura că arsenalul său nuclear este pe deplin pregătit să lupte cu Statele Unite și aliații săi.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 13 septembrie 2024, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Ministrul lituanian al apărării, Laurynas Kasciunas, a solicitat o schimbare a logicii desfășurării misiunii de poliție aeriană a NATO în statele baltice, ca urmare a prăbușirii recente a unei drone militare rusești în Letonia, potrivit radioului național lituanian LRT. Balticii cer simplificarea procedurilor în Alianță astfel încât avioanele militare aliate, care efectuează misiuni de poliție aeriană, să doboare dronele rusești ce violează spațiul aerian național. Amintim că în România e o întreagă dezbatere cu privire la cadrul legislativ care permite sau nu doborârea dronelor ce survolează teritoriul național, după ce o dronă rusă a pătruns 30 de kilometri în adâncimea României.
”Escaladarea nucleară” ar putea fi unul dintre principiile viitoarei politici a Rusiei privind armele nucleare.
Uzina constructoare de tancuri Omsktransmash, singura întreprindere specializată în restaurarea și modernizarea tancurilor T-80, este în flăcări în Rusia. Imagini cu incendiul au fost publicate de presa locală. În jurul orei locale 12:00, unul dintre atelierele de producție de la uzina tehnică de transport Omsk Omsktransmash a luat foc. Locuitorii din zonă au raportat o coloană mare de fum vizibilă din toate părțile orașului.
Regatul Unit a decis deja, în mod independent, să permită Ucrainei să utilizeze rachetele Storm Shadow furnizate de Marea Britanie pentru atacuri în interiorul Rusiei, a relatat The Guardian la 11 septembrie, citând oficiali britanici anonimi. Kievul susține de mult timp că restricțiile privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune îi limitează unele acţiuni pe câmpul de luptă, în timp ce Washingtonul a susținut că permiterea Ucrainei să lovească cu armele sale adânc în teritoriul Rusiei ar putea escalada situația.
Secretarul de stat american Antony Blinken a anunțat un nou pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de peste 700 de milioane de dolari. Acesta include 325 de milioane de dolari pentru refacerea rețelelor distruse de atacurile rusești și sprijinirea sectorului energetic al Ucrainei în contextul atacurilor sistematice ale Rusiei.
Unii oficiali occidentali împing Ucraina să-și stabilească „obiective de război realiste” în războiul împotriva unei Rusii agresive, ca parte a „planului său de victorie”.
Statele Unite vor notifica oficial în curând Ucraina cu privire la permisiunea de a utiliza rachete balistice cu rază scurtă de acțiune ATACMS în interiorul Rusiei. Publicaţia americană The War Zone a făcut publice aceste informaţii, cu referire la președintele Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților. Antony Blinken, împreună cu omologul său din Marea Britanie, ministrul de externe David Lammy, urmează să viziteze Kievul pentru a-l informa oficial pe președintele Zelenski.
Belgia, stat membru NATO, nu dispune de niciun sistem terestru de apărare aeriană pentru a-și proteja spaţiul aerian. În schimb, responsabilitatea pentru apărarea spațiului său aerian revine celor aproximativ cincizeci de avioane de luptă F-16 din dotarea Belgian Air Component. În mod surprinzător, acest aranjament părea să fie suficient pentru politicienii și liderii militari belgieni chiar și în timpul primilor doi ani de acțiuni agresive ale Rusiei în Ucraina.
Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că se analizează în prezent posibila ridicare a restricțiilor privind utilizarea de către Ucraina a armelor cu rază lungă de acțiune, a relatat Reuters pe 10 septembrie. Întrebat în legătură cu acest subiect, Biden a confirmat că administrația sa „lucrează în prezent la acest aspect”.
Analiştii politici occidentali sunt împărțiți cu privire la cine a câștigat dezbaterea prezidențială dintre fostul președinte american Donald Trump și vicepreședintele Kamala Harris.
Cine spune că dezbaterile nu au capacitatea să influențeze votul final se înșală. Iar cel mai bun exemplu e dezbaterea dintre Donald Trump și Joe Biden, care după prestația dezastruoasă a președintelui în funcție a dus la schimbarea candidatului democrat cu Kamala Harris, actualul vicepreședinte. Dar de ce dezbaterea din această noapte va fi decisivă?
Țările de Jos ridică restricțiile privind utilizarea armelor pentru Ucraina - avioanele de luptă F-16, de asemenea, nu au limite de rază de acțiune. Forțele ucrainene trebuie doar să se conformeze dreptului internațional. Ministrul Apărării, Ruben Brekelmans încurajează partenerii să facă același pas.
Serviciul britanic de informații militare a publicat imagini din satelit ale bazei aeriene ruse din Marinovka, atacată de ucraineni la 22 august. Atacul a fost un succes, iar baza a fost distrusă. În raportul său zilnic despre situaţia războiului din Ucraina, serviciul britanic de informații a revenit luni asupra atacului efectuat de ucrainenii asupra bazei aeriene Marinovka, situată în regiunea Volgograd. Atacul a avut loc la 22 august anul acesta.
Iranul a lansat ieri un atac cu 181 de rachete asupra Israelului. Atacul vine după ce IDF l-a eliminat pe liderul terorist Hassan Nasrallah în Liban, conducătorul grupării teroriste Hezbollah, proxy-ul Iranului. E al doilea atac al Iranului după cel din aprilie și, chiar dacă Iranul nu dispune nici de capacitatea militară și nici de susținere politică în regiune pentru un război de mare intensitate cu Israelul, Teheranul amenință cu conflictul total orice stat care va interveni direct.
Statele Unite au declarat marţi că doresc să "se coordoneze" cu israelienii pentru a da un răspuns Iranului după atacul său cu rachete asupra Israelului, notează Agerpres și AFP.
Casa Albă declară că președintele american Joe Biden a convocat o întâlnire cu vicepreședintele Kamala Harris și consilierii lor pentru securitate națională pentru a discuta despre ceea ce era la momentul respectiv atacul iminent al Iranului asupra Israelului. Declarația Casei Albe este emisă după ce atacul a început deja. „Ei au trecut în revistă stadiul pregătirilor SUA pentru a ajuta Israelul să se apere împotriva acestor atacuri și pentru a proteja personalul american din regiune”, afirmă Casa Albă într-un comunicat.
Armata israeliană afirmă că acum au fost lansate rachete din Iran către Israel, transmite Reuters. Au fost deja activate sirenele de raid aerian în Tel Aviv și acum sirenele de avertizare sună în Ierusalim, potrivit agenției de știri. Iată o postare pe X de la Forțele de Apărare ale Israelului (IDF), în care se afirmă că toți civilii israelieni se află în adăposturi antiatomice, deoarece rachete lansate din Iran sunt îndreptate spre Israel.
Rusia își va crește cheltuielile pentru apărare cu 25%, ajungând la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, în timp ce Vladimir Putin promite să-și continue eforturile de război în Ucraina și să-și intensifice și mai mult confruntarea cu Occidentul.
Președintele american Joe Biden ar putea fi de acord să avanseze statutul candidaturii Ucrainei la aderarea la NATO înainte de a-și părăsi funcția în ianuarie, a relatat Financial Times (FT) la 1 octombrie, citând un oficial occidental anonim.
Cel mai mare producător de tancuri din Rusia, Uralvagonzavod, a anunțat că un tanc de fabricație germană furnizat Ucrainei a fost adus de pe câmpul de luptă în laboratoarele sale de cercetare. În scop propagandistic şi laudativ, mass-media rusă a publicat un material video cu momentul sosirii tancului în incinta uzinei Uralvagonzavod.
O postare recentă pe rețelele sociale a dezvăluit un sistem de arme hipersonice în Japonia, generând un interes semnificativ în cadrul comunității de apărare. Un utilizator pe nume 1ZZ-FETaz a distribuit o imagine care arată un lansator de rachete parcat într-o zonă aflată pe marginea drumului. Acest sistem de rachete, cunoscut oficial sub numele de „Hyper-Velocity Gliding Projectile” (HVGP), ar trebui să intre în dotarea forțelor terestre de autoapărare ale Japoniei (JGSDF) până în 2026, cu trei ani mai devreme decât se prevăzuse inițial.
Cu ani în urmă, Rusia a început dezvoltarea mai multor arme strategice noi, așa cum le-a numit președintele rus Vladimir Putin, pentru a moderniza forţele armate și a le oferi un avantaj în fața așa-numitului ''Occident agresiv'', în cazul un posibil conflict. Printre aceste arme se număra și rachetă balistică intercontinentală (ICBM) RS-28 Sarmat, cunoscută sub numele de Satan ÎI. După începerea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, racheta a fost oficial declarata operațională, potrivit oficialilor statului rus.
NATO trebuie să se asigure că Ucraina „prevalează ca națiune suverană, independentă și democratică”, a declarat Mark Rutte la 1 octombrie, când a preluat conducerea în calitate de nou secretar general al alianței militare. Vorbind alături de fostul secretar general Jens Stoltenberg în timpul unei conferințe de presă la sediul NATO din Bruxelles, Rutte a lăudat realizările predecesorului său în timpul mandatului.
Forțele ruse avansează din ce în ce mai mult spre oraș, care s-a dovedit a fi o nucă greu de spart pentru forțele de ocupație, dar se pare că după mai bine de doi ani și jumătate ar putea cădea în mâinile Rusiei, scrie The Telegraph. Pe canalele rusești de propagandă, au apărut deja imagini care arată steaguri rusești ridicate, probabil, în zona Vuhledar.
Forțele armate sud-coreene au prezentat sistemul de rachete strategice Hyunmoo-V, care are cea mai puternică rachetă balistică non-nucleară din lume. Acest lucru a fost semnalat de analistul militar sud-coreean ''Mason'' în pagina sa de X. Complexul a fost prezentat în cadrul unei expoziții de arme înainte de o paradă care va avea loc la 1 octombrie în onoarea fondării Forțelor Armate ale Republicii Coreea.
Danemarca a comandat de la Rheinmetall turele pentru apărarea aeriană mobilă și muniție, iar comenzile ar trebui finalizate în 2027 și 2028.
Odată cu intrarea Suediei în alianța NATO în luna martie a acestui an, toate țările cu acces la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, sunt membre ale acestei organizații militaro-politice nord-atlantice.
Statele Unite vor trimite „câteva mii de soldați” în Orientul Mijlociu, gata să apere Israelul dacă va fi nevoie. Vor fi în primul rând escadrile de avioane de luptă și personal care să le asigure sprijinul.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat, pe 01.10.2024, că nave de luptă din Rusia și China au format o grupare navală tactică și au trecut la îndeplinirea unor misiuni de patrulare în Regiunea Asia-Pacific.
Israelul a lansat marți noaptea o operațiune la sol în sudul Libanului. Potrivit declarației armatei israeliene, aceasta este o acțiune limitată și precis țintită, în încercarea de a distruge operațiunile mișcării Hezbollah de lângă graniță, de unde teroriștii bombardează nordul Israelului.
România a îndeplinit toate condiţiile tehnice pentru a face parte din Visa Waiver.
Fostul prim-ministru al Țărilor de Jos își va prelua oficial noua funcție în cadrul unei ceremonii de la Bruxelles.
Un avion de vânătoare rusesc Su-35 aproape a intrat în coliziune cu un avion militar american în timpul unei misiuni de interceptare, potrivit imaginilor difuzate de Comandamentul nord-american de apărare aerospațială (NORAD). Incidentul, care a avut loc pe 23 septembrie, a implicat ceea ce oficialii americani numesc comportament „nesigur și neprofesionist” din partea pilotului rus.
După un weekend de discuții intense, oficialii americani au declarat că sunt de părere că Israelul plănuiește doar incursiuni mai mici, țintite, în sudul Libanului. Luni, oficialii americani au declarat că sunt convinși că au convins Israelul să nu efectueze o invazie terestră majoră în sudul Libanului.
Raportul Mario Draghi, prezentat în septembrie 2024, conturează o strategie de consolidare a competitivității și a autonomiei strategice a Uniunii Europene (UE). În centrul acestei analize se află punctul de cotitură pentru politica europeană de apărare. Având în vedere provocările geopolitice în creștere, inclusiv războiul din Ucraina și tensiunile globale, raportul subliniază că Europa trebuie să își reformeze profund mecanismele de apărare pentru a asigura securitatea pe termen lung.
Lumea s-a schimbat dramatic, iar sistemul de apărare bine stabilit și structurat al Occidentului s-a trezit brusc confruntat cu provocări fără precedent. Schimbarea sau realitatea o cere. Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu provocat de atacul Hamas asupra Israelului și insecuritatea continuă din regiunea Indo-Pacific au creat amenințări care obligă sistemul de apărare al SUA și NATO în ansamblu să se schimbe rapid. Ce anume trebuie să se schimbe? Și de ce este atât de important? o arata un raport al Institutul Hudson.
Israelul a declarat duminică că efectuează noi atacuri aeriene asupra a „zeci” de ținte ale Hezbollah în Liban după uciderea liderului grupării susținute de Iran, Hassan Nasrallah. Hezbollah a confirmat sâmbătă că liderul său Nasrallah a fost ucis într-un atac israelian asupra unei suburbii din sudul Beirutului cu o zi înainte, dând o lovitură puternică grupării pe care acesta a condus-o timp de decenii.
Mișcarea Hamas a anunțat luni, 30 septembrie, că liderul său din Liban, un membru al conducerii din străinătate a organizației, Fatah Sharif Abu Al-Amin, a fost ucis împreună cu câțiva membri ai familiei sale într-o lovitură israeliană în sudul Libanului.
Ministrul ungar al apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky, a anunțat primirea de noi tancuri Leopard 2A7HU de către armata ungară, numărul total al acestor vehicule de luptă moderne ajungând la 24 de unități. Această achiziție face parte din programul mai amplu de modernizare a forțelor armate maghiare, inițiat în urmă cu mai mulți ani. Cele mai recente livrări, efectuate pe 25 septembrie și 28 august, au adăugat încă cinci tancuri, apropiind Ungaria de obiectivul său de 48 de tancuri Leopard 2A7HU comandate în 2018.
Forțele ucrainene au lovit arsenalul militar Kotluban din regiunea rusă Volgograd, a informat Statul Major General al Ucrainei pe 29 septembrie. Arsenalul militar a fost utilizat pentru depozitarea și modernizarea rachetelor și artileriei, potrivit Statului Major ucrainean. Drone Shahed de fabricație iraniană fuseseră, de asemenea, aduse la această facilitate cu puțin timp înainte ca atacul să aibă loc.
Agenția de presă rusă Interfax a informat, pe 30.09.2024, că, prin semnarea unui decret prezidențial, Vladimir Putin a dispus încorporarea, în perioada octombrie-decembrie, a 133.000 de recruți pentru executarea serviciului militar obligatoriu. Decretul a fost publicat pe portalul cu informații juridice.
Marocul a încheiat un parteneriat cu compania Tata Advanced Systems Limited (TASL) din India pentru a produce pe plan intern vehiculele de luptă blindate WhAP (Wheeled Armored Platform) 8×8 .
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și omologii săi din Burkina Faso și Mali au fost primii care au semnat o declarație prin care se angajează să nu desfășoare arme în spațiu în această săptămână.
Comisia Helsinki - cu un rol important în stabilirea priorităților politicii externe a SUA în Europa - propune ca SUA să renunțe la abordarea post-Război Rece în relațiile cu Rusia și să clasifice Moscova drept o amenințare „persistentă” la adresa securității globale.
De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, Danemarca a fost una dintre cele mai active țări donatoare militare în ceea ce privește achiziționarea de materiale și arme de la industriile de apărare daneze și străine.