Conform documentelor clasificate, Serviciile de informaţii din Turcia au desfăşurat operațiuni de culegere de informaţii şi spionaj, având ca ţintă mai mulţi critici ai guvernului președintelui Recep Tayyip Erdogan, aflaţi în mai multe țări din întreaga lume, precizează Nordic Monitor.

Documentele au fost întocmite de o agenție guvernamentală secretă care a fost înființată în 2016, în urma unei dispoziţii speciale a președintelui Erdogan și care funcționează sub umbrelă Direcției Generale de Securitate (Emniyet).

O analiză atentă a documentelor indică faptul că spionii turci au colectat informații în următoarele țări: Statele Unite, Canada, Germania, Regatul Unit, Belgia, Italia, Olanda, Grecia, Norvegia, România, Brazilia, Angola, Africa de Sud , Egipt, Irak, Uzbekistan, Pakistan și Kârgâzstan.

Document secret, datat 19.10.2018, conţine numele persoanelor pe care serviciile de informaţii din Turcia le urmăreau în străinătate

Documentul arată că informaţiile culese din aceste ţări au fost trimise la Ministerul pentru Combaterea Infracţiunilor împotriva Siguranţei Naţionale (Ulusal Güvenliğe Yönelik Suçlarla Mücadele Şube Müdürlüğü), un departament special înfiinţat la data de 12 mai 2016 la Ankara.

Erdogan s-a implicat în înființarea departamentului

Erdogan a cerut personal înfiinţarea departamentului şi l-a aprobat într-o şedinţă a consiliului ministerial condus pe atunci de premierul Ahmet Davutoglu, prin decizia nr. 2016/8591, aprobată în 14 martie 2016. Registrul guvernamental oficial nu a dezvăluit numele acestui nou departament, ci vorbeşte doar de unul din cele patru noi departamente create de Direcţia Generală pentru Securitate.

Autorităţile turceşti erau îngrijorate în mod evident de posibilitatea scurgerii de documente, după cum reiese dintr-o scrisoare însoţitoare găsită printre documentele clasificate. În scrisoarea din 8 noiembrie 2018, Kayhan Ay, adjunctul comandantului regional al departamentului de poliţie de la Ankara, şi-a avertizat colaboratorii să trateze informaţiile cu atenţie.

El a subliniat că informaţiile trebuie transmise către anumite baze de date şi nu trebuie „comunicate unor persoane sau agenţii neautorizate". El le-a cerut de asemenea să revizuiască protocoalele pentru a asigura securitatea informaţiilor secrete în timp ce sunt întreprinse acţiuni împotriva unor persoane care au profil pe teritorii străine. Guvernul lui Erdogan era îngrijorat în mod evident de prăbuşire în cazul unei expuneri a documentelor şi dorea să se asigure că nu există scurgeri de informaţii.

Cine a intrat în vizorul lui Erdogan

Oamenii care intră în vizorul braţului lung al guvernului Erdogan în străinătate se crede că au legături cu mişcarea lui Gülen, care după cum notează Nordic Monitor, este „un grup sincer extrem de critic la adresa lui Erdogan şi al aliaţilor săi într-o serie de probleme, de la corupţia larg răspândită în cadrul guvernării până la ajutorul acordat de Turcia şi conspiraţiile cu grupuri islamiste radicale din Siria, Irak şi Libia".

Publicaţia mai arată că efectele înregistrării în astfel de documente ar putea fi catastrofale pentru oamenii aflaţi în străinătate. Ei riscă arestarea dacă se întorc în ţară, nu sunt primiţi la serviciile consulare ale ambasadelor şi consulatelor turceşti, iar averile lor le-au fost confiscate în Turcia în urma unor acuzaţii contrafăcute de terorism. În realitate, persoanele menţionate în rapoartele de informaţii au fost investigate apoi de Departamentul pentru Crimă Organizată (KOM), după cum arată documentele.

Mulţi dintre aceştia au făcut obiectul unor urmăriri penale pentru acuzaţii îndoielnice.

Cum acționează „Securitatea” lui Erdogan

Un raport de anchetă ataşat la documentele de informaţii şi semnat de Resul Holoğlu, şeful KOM, notează că autorităţile turceşti aveau tendinţa de a distruge viaţa oamenilor spionaţi în alte ţări. Fiecare este identificat cu o scurtă notă explicativă care arată că guvernul urmăreşte persoanele respective pentru activităţi care ar fi fost legale în orice ţară guvernată de statul de drept.

Notele redactate de Organismul Naţional de Informaţii al Turciei (Milli İstihbarat Teşkilatı în limba turcă sau MIT) au fost ataşate la arhive utilizate pentru crearea unor cauze false împotriva acestor critici ai guvernului Erdogan. Cu toate că informaţiile au fost strânse de agenţi secreţi turci în cele mai multe cazuri, există şi cazuri în care la spionaj au participat diplomaţi turci.

De exemplu, diplomaţi de la ambasadele Turciei de la Londra, din Danemarca şi Uzbekistan au fost implicaţi în supravegherea ilegală a unor cetăţeni turci, transmiţând rapoartele lor la Ministerul de Interne de la Ankara. Informaţiile strânse cu încălcarea clară a convenţiilor de la Viena cu privire la conduita diplomaţilor pe teritoriu străin au fost incluse de asemenea în dosarul cauzelor.