Perioada de valabilitate a expirat la sfârșitul lunii aprilie, iar Turcia nu intenționează să reînnoiască acordul, conform celor afirmate recent de președintele turc Recep Tayyip Erdogan omologul său rus Vladimir Putin. Cavusoglu a subliniat că cele două țări au convenit că Rusia nu va folosi spațiul aerian turc pentru a-și transfera forțele în Siria.
Este clar că decizia Ankarei este legată de o serie de poziții care au luat o întorsătură mai serioasă în ultimele luni, iar una dintre acestea este noua operație militară a Turciei împotriva kurzilor, nu doar asupra grupărilor armate kurde din Irak, ci și a celor din Siria. Este clar că Ankara nu vrea ca Moscova să i-o ia înainte în vreun fel.
Trebuie menționat că această operație, a treia a Ankarei împotriva kurzilor, se pare că nu este desfășurată cu acordul Washingtonului, deoarece este îndreptată parțial împotriva formațiunilor kurde loiale Forțelor Democratice Siriene susținute de SUA.
În încercarea de a stăpâni fervoarea militară a Turciei, se pare că Washingtonul a exercitat presiuni asupra acesteia să ia niște măsuri antiruse și, ca urmare, Ankara și-a închis spațiul aerian pentru aeronavele militare și civile ruse.
Statele Unite în sine sunt interesate inclusiv de reducerea operațiilor militare ale Rusiei în Siria și se pare că intenționează să deschidă un al doilea front în confruntarea cu Moscova, după cel din Ucraina.
În acest sens, pe 23 aprilie, Statele Unite au trimis un convoi de 35 de vehicule cu camioane încărcate cu muniție și provizii tehnice, precum și cisterne pentru a transporta petrol din zonele din Siria aflate sub control kurd.
Pe 25 aprilie, un alt convoi militar american a sosit pe aeroportul Khrab al-Jir din districtul al-Malikiyah al guvernoratului Al-Hasakeh. Potrivit unui corespondent al agenției siriene SANA, acesta era format din 36 de vehicule încărcate cu cutii, panouri de beton și generatoare, susținute de 4 vehicule blindate militare americane.
În încercarea de a-și consolida poziția în conflictul cu regimul sirian, se pare că Washingtonul și-a încurajat aliatul Israelul să lanseze atacuri militare pe teritoriul sirian. În dimineața zilei de 27 aprilie, rachetele israeliene au lovit zone de la periferia Damascului, al treilea astfel de atac în mai puțin de o lună.
Washingtonul este, de asemenea, îngrijorat de faptul că Moscova ar putea redistribui forțele ruse și voluntari sirieni de la bazele Khmeimim și Tartus la propria operație din Ucraina.
Pe scurt, decizia Turciei de a-și închide spațiul aerian Rusiei este în întregime în concordanță cu interesele sale și ale Washingtonului.
În ultimele luni, Turcia a încercat un act de echilibru foarte delicat, încercând să evite sabotarea propriilor interese prin antagonizarea Washingtonului sau Moscovei. A arătat Moscovei că pune în aplicare Convenția de la Montreux și face tot ce îi stă în putere pentru a preveni ciocnirile dintre NATO și forțele ruse în Marea Neagră
De asemenea, pe 26 aprilie a început o nouă rundă de discuții cu Moscova privind achiziționarea din nou a sistemului rusesc de apărare aeriană S-400. Discuțiile au fost conduse de Ismail Demir, șeful industriilor turcești de apărare, care a declarat că Ankara nu dorește să-și oprească cooperarea cu Rusia în probleme de aprovizionare cu armament din cauza situației din Ucraina.
De remarcat, de asemenea, Ankara a îndemnat toate părțile implicate să rezolve criza de la Uzina Azovstal Steel, în special să evacueze civilii și militarii prinși acolo. Cu toate acestea, este clar că aceste inițiative nu sunt doar gesturi spontane sau motivate de considerente umanitare.
Turcia, împreună cu alți membri NATO, continuă să furnizeze regimului de la Kiev arme și alte echipamente militare. Printre acestea se numără dronele Bayraktar TB2, care au fost deja folosite în lovituri pe pământul rusesc.
Îngrijorarea Ankarei este de înțeles, deoarece luptătorii asediați în Azovstal Steel de soldații ruși, includ foarte probabil sute de mercenari din Turcia și Europa și instructori de rang înalt din țările NATO, care conduc operația militară de la Kiev în Donbas.
Astfel, nu ar fi în interesul Occidentului ca ei să cadă în mâinile Rusiei sau ca existența lor să fie cunoscută comunității internaționale, sugerând rolul provocator jucat de Washington și Bruxelles în războiul din Ucraina. Prin urmare, în ultimele zile, Occidentul a permis Ankarei să aibă un rol mai mare în reglementarea situației actuale.
În ceea ce privește închiderea de către Turcia a spațiului său aerian pentru aeronavele rusești care se îndreaptă spre Siria, această decizie va avea cu siguranță un impact asupra dezvoltării relațiilor dintre Moscova și Ankara.
Este probabil ca Rusia să riposteze în mai multe moduri. Poate, de exemplu, să restricționeze importurile de fructe și legume din Turcia, sau să restricționeze numărul de turiști ruși care vizitează țara, întrucât 18% din bugetul național al Turciei provine de la turiștii ruși. Având în vedere problemele economice actuale ale Turciei, Ankara nu își poate permite să piardă această sursă de venit.
Moscova ar putea lua măsuri împotriva proiectului TurkStream, pe care Ankara îl promovează în încercarea de a înlocui Ucraina ca principal hub de gaze din regiune.
Rusia are multe alte surse de influență asupra Turciei, inclusiv în Asia Centrală, iar Ankara este conștientă de acest fapt, iar în ultimii ani a reușit să facă un act de echilibru atent pentru a evita pierderea sprijinului Moscovei.
De asemenea, trebuie amintit că Rusia nu va avea nicio problemă în a găsi rute alternative de zbor către Siria. Moscova poate muta toate proviziile necesare, inclusiv echipamente militare, prin Marea Caspică și Iran, care este bucuros să permită aeronavelor civile și militare rusești să-i folosească spațiul aerian 24 de ore pe zi în scopuri legate de operațiile militare comune ale celor două țări în Siria.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
La doar trei luni după anunțul privind semnarea primului contract de export pentru avioanele Su-57E (E, de la varianta pentru export), rușii anunță nu doar că prima unitate va fi livrată anul acesta, ci și că avionul va începe să fie operat în 2025.
La data de 4 iunie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au testat cu succes o nouă versiune de 226 de kilograme a armei anti-navă QUICKSINK. Muniția a fost lansată dintr-un bombardier stealth B-2 Spirit deasupra poligonului de testare din Golful Eglin, Florida. QUICKSINK, un program al Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL), transformă o bombă standard ghidată cu precizie într-o armă anti-navă eficientă. Varianta mai ușoară, de 226 de kilograme, permite aeronavelor de luptă să transporte mai multe muniții per misiune și să angajeze multiple ținte maritime aflate la mare distanță.
Germania intenționează să achiziționeze din Norvegia rachete de croazieră cu lansare din aer de tip JSM de ultimă generație, a anunțat joi Ministerul norvegian al Apărării, relatează Agerpres și DPA.
Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I). Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.
Rușii nu au reușit să vândă încă nimănui Su-57, dar tocmai s-au luat pe piața externă la „trântă” cu F-35 Lightning II american. Provocarea rusă? Ca Su-57 să ia fața F-35 într-un contract gigant iar pentru asta rușii plusează.
O analiză a celor mai recente eveniment de pe frontul aerian ucrainean relevă o transformare fundamentală a echilibrului de putere, marcată de erodarea progresivă a apărărilor aeriene rusești. Această schimbare este rezultatul unei integrări strategice a capabilităților aeriene, ucrainenii utilizând atât aeronave occidentale avansate, cât și platforme modernizate de origine sovietică pentru a efectuat mişini tactice coordonate.
Atacurile forțelor armate ucrainene asupra aerodromurilor militare ale Rusiei, atacuri soldate cu pierderi istorice ale ocupantului, au generat o dezbatere între experții militari ruși cu privire la viitorul aviației strategice.
F-16 Block 70, cea mai modernă versiune a F-16 american, cu elemente inclusiv de generația a 5-a, rămâne un avion alfat la mare căutare nu doar în Europa unde Bulgaria și Slovacia au ales versiunea Viper, dar și în Asia unde SUA urmăresc contracararea Chinei.
Într-un comunicat de presă dat publicității astăzi (03.06.2025), Ministerul ceh al Apărării a anunțat că oferta suedeză de prelungire a închirierii a 12 avioane de vânătoare de tip JAS-39 Gripen pentru o sumă de 16,695 miliarde de coroane (670 de milioane de euro) a fost aprobată de Colegiul ministerului.
Belgia se pregătește să finalizeze o comandă pentru alte 21 de avioane de vânătoare F-35A, mărind flota sa totală la 55 de unități. Această decizie, publicată de De Morgen și programată înaintea viitorului summit NATO de la Haga, face parte dintr-un plan de investiții de 36 de miliarde de euro, menit să modernizeze forțele armate ale țării până în 2035. Decizia subliniază angajamentul Belgiei de a atinge standardele Alianței, în special ținta de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, pe fondul tensiunilor geopolitice cu Rusia.
La data de 3 iunie 2025, un avion de vânătoare ucrainean Su-27 a lovit un sistem rusesc de apărare antiaeriană cu o rachetă antiradar AGM-88 HARM, furnizată de SUA. Incidentul, relatat de publicația ucraineană de apărare Militarnyi, a avut loc în sprijinul unui grup de avioane de atac și a implicat un pilot din Brigada 39 de Aviație Tactică a Ucrainei.
Nu mai e niciun secret că ucrainenii au reușit să distrugă sau să avarieze 41 de bombardiere rusești, într-o operațiune demnă de scenariu de film hollywoodian. Și, cu jumătate, de gură, rușii recunosc lovitura de proporții încasată. Ea e cu atât mai mare cu cât aceste bombardiere „scoase din joc” de ucraineni nu se mai produc. Avioanele erau folosite intens pentru lovirea ucraineni de către aviația militară a ocupantului.
Zilele trecute, rușii au atacat Ucraina cu un nou tip de avion de atac de tip dronă, Dan-M, a cărui altitudine de zbor poate ajunge până la 9 kilometri.
Compania rusească Fores a anunțat vineri, 30 mai 2025, că a acordat recompense in valoare de 15 milioane de ruble (aproximativ 165 000 de dolari) unui grup de 12 militari pentru distrugerea unui avion de vânătoare F-16 în Ucraina. Aceasta este cea mai recentă recompensă acordată în cadrul inițiativei companiei de a oferi stimulente financiare pentru distrugerea echipamentelor militare occidentale furnizate Ucrainei.
Germania și Ucraina au semnat un acord de cooperare în producția de rachete cu rază lungă de acțiune. Berlinul a promis, de asemenea, un sprijin militar de cinci miliarde de euro.
Noua cursă a înarmărilor vizează forțele de drone, care devin arme-cheie și în conflictul India–Pakistan. Așa-numita ”dronizare” a războiului o întâlnim în Ucraina, acolo unde UAV-urile sunt folosite în aproape orice misiune, de la cele kamikaze, la cele de culegere de informații, inclusiv pentru reglarea focului artileriei.
Au trecut aproape trei săptămâni de la ceea ce se poate numi bătălia aeriană cu cele mai multe superlative din ultima jumătate de secol, care a avut loc între Pakistan și India. Dar la fel de inedit poate fi considerat faptul că, pe cât de repede s-a trecut de la declarații ostile la lovituri aeriene, pe atât de repede părțile au ajuns la armistițiu.
Țările de Jos și-au îndeplinit angajamentul de a furniza Ucrainei 24 de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon, ultimul avion aterizând luni în Ucraina. Această livrare marchează un moment crucial în apărarea Ucrainei, care se confruntă cu intensificarea atacurilor aeriene rusești și încearcă să-și modernizeze forțele aeriene care au o misiune grea, aparaea spatiului aerian ucrainean.
Ucraina a primit până acest moment avioane F-16 Fighting Falcon și Mirage 2000 franceze, dacă vorbim strict de avioane occidentale. F-urile americane de altfel vor deveni „coloana vertebrală” a aviației militare ucrainene. Însă un alt avion occidental s-ar plia cel mai bine pe nevoile Ucrainei în contextul războiului rus de agresiune.
Forțele Aeriene Ucrainene au efectuat cu succes o lovitură aeriană asupra unei clădiri din regiunea rusă Kursk, despre care se crede că găzduiește personal militar rus, inclusiv operatori de drone. Lovitura de precizie, efectuată de un avion de vânătoare ucrainean MiG-29 înarmat cu o bombă ghidată de precizie AASM Hammer furnizată de Franța, marchează un alt exemplu în care armele occidentale avansate au impact semnificativ pe câmpul de luptă.
Compania finlandeză de radio și televiziune Yle a informat, pe 23.05.2025, citând surse proprii, că, în luna iunie, NATO va efectua primele lansări-test ale dronelor de cercetare strategică de tip RQ-4D Phoenix de la baza aeriană Pirkkala din Finlanda. Zborurile de testare vor dura câteva săptămâni, iar în prezent pregătirea infrastructurii necesare este în curs de finalizare la bază.
Ministrul polonez al apărării a dezvăluit astăzi (23.05.2025) că un bombardier tactic rusesc de tip Su-24 a fost interceptat de Forţele Aeriene ale Poloniei deasupra Mării Baltice noaptea trecută.
Dominanța aeriană a Americii se bazează pe capacitatea de a lovi orice țintă, în orice moment, de oriunde, și toate acestea fără a fi detectată. Ultimul element, adică capabilitățile de invizibilitate (stealth) sunt de fapt componenta-cheie a puterii aeriene americane care îi ține treji noaptea pe adversarii Statelor Unite. Iar când vorbim de avion „invizibil” referirea este semnătura radar redusă a acestora. F-35 precum F-22 sunt cele mai elocvente exemple.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
După ce acumulase deja întârzieri serioase în programul de modernizare a avionului de antrenament IAR-99, în octombrie anul trecut directorul Avioane Craiova informa printr-un SMS că până la finalul anului va preda Armatei 5 din cele 10 avioane de antrenament. Se întâmpla în contextul în care jurnalistul Adelin Petrișor, cel care s-a interesat intens de programul IAR-99 de-a lungul timpului, publica un material despre situația celor 10 avioane care trebuiau modernizate. La șapte luni distanță, nici acesta precum nici liderul de sindicat al fabricii nu au răspuns apelurilor și solicitărilor lui Adelin Petrișor. Surpriză, niciun avion modernizat.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon, din cele achiziționate de România de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 22 mai, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu" din Câmpia Turzii. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino", de la Mihail Kogălniceanu.
Industriile Aerospațiale Turcești (TUSAŞ) lucrează la extinderea testelor de zbor și la accelerarea producției de prototipuri ale avionului de vânătoare de a cincea generație din Turcia.
Un studiu recent de o echipă de cercetători şi experţi militari chinezi a stârnit controverse, identificând Boeing B-52 Stratofortress, un bombardier proiectat în anii 1950, drept cea mai semnificativă amenințare a Statelor Unite într-un eventual atac nuclear tactic împotriva Chinei. Publicat în revistei chinezi, Modern Defence Technology, cercetarea, condusă de Wang Bingqie de la Academia Forțelor Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare din Wuhan, a simulat o operațiune aeriană de penetrare a Forțelor Aeriene ale S.U.A. care viza flote navale chineze sau situri interne.
Portalul rusesc de propagandă topcor.ru a informat că o dronă de cercetare strategică a NATO de tip RQ-4D Phoenix, care a lucrat astăzi (21.05.2025) deasupra Mării Negre a fost forțată să se întoarcă la baza de dislocare permanentă de pe insula italiană Sicilia. Drona a pierdut contactul cu dispeceratul, comunicând codul de pericol 7600.
Mai sunt două luni până la alegerile parlamentare din Republica Moldova și laboratoarele de inventat aberații s-au pornit la turații maxime, avertizează președinta Maia Sandu.
Armele pe care țările NATO urmează să le achiziționeze de la Statele Unite pentru nevoile Ucrainei sunt aproape complet gata pentru livrare imediată.
Din cauza „amenințării rusești” tot mai mari, este „foarte probabil” ca în Europa să aibă loc un război de amploare până în 2030, se precizează în documentul de bază intitulat Analiza Strategiei Naționale a Franței – 2025, pe care Secretariatul General pentru Apărare și Securitate Națională l-a făcut public chiar de Ziua Națională a Franței, pe 14 iulie.
Într-o conferință de presă susținută duminică seara, 14 iulie, alături de secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele american Donald Trump a făcut o serie de declarații referitoare la războiul din Ucraina și la relațiile cu Federația Rusă. Sunt vești bune, dar e nevoie de un optimism rezervat. Corespondentul de război Radu Hossu a analizat pe larg cele mai importante puncte din discursul lui Trump.
Începând din această dimineață întreaga presă vuiește anunțând că România cumpără celebrul sistem israelian Iron Dome, țara noastră fiind anunțată ca „primul stat european care cumpără Iron Dome”. Lucrurile stau însă diferit.
Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut o întrevedere marți, 15 iulie, la Bruxelles, cu omologul polonez, Radosław Sikorski. Întâlnirea a avut loc în marja Consiliului Afaceri Externe.
Republica Cehă nu se va alătura acum achiziționării de arme americane pentru Ucraina, care se apără împotriva invaziei rusești. Prim-ministrul Petr Fiala a declarat acest lucru marți (15.07.2025) pentru serverul cehesc Publico. Potrivit precizărilor sale, partea cehă se concentrează pe alte modalități de a ajuta Ucraina.
Un raport preliminar al Biroului Indian pentru Investigarea Accidentelor Aeriene (AAIB), publicat la o lună după catastrofa aviatică din 12 iunie, în care au murit 260 de persoane, nu a oferit încă un răspuns clar asupra cauzei tragediei. În lipsa unor concluzii ferme, speculațiile continuă să se înmulțească, generând frustrare atât în rândul familiilor îndurerate, cât și al specialiștilor din domeniul aviației. Dar mai ales în rândul publicului larg.
Ucraina are nevoie de ceva care să poată fi extins la fel de repede cum rușii își lansează dronele de atac.
O companie fantomă din Spania, o mașină CNC austriacă veche de 40 de ani și un intermediar din Hong Kong – aceasta este rețeta prin care Rusia a reușit să obțină un echipament industrial esenţial pentru producția de artilerie, expunând lacunele adânci în regimul de sancțiuni al Uniunii Europene.
Preşedintele SUA, Donald Trump, pune presiuni pentru încetarea războiului din Ucraina, prin ameninţarea partenerilor comerciali ai Rusiei cu suprataxe vamale, principalele ţări care ar putea fi vizate de aceste măsuri fiind China, India şi UE, transmit Agerpres și AFP.
Potrivit agenției de presă slovace TASR, care a preluat o știre de la săptămânalul american Newsweek, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a declarat marți (15.07.2025) că Rusia nu este interesată de “ultimatumurile teatrale” ale lui Donald Trump.
Rusia intenționează să își intensifice ofensiva în Ucraina în următoarele două luni, iar liderul rus Vladimir Putin i-a spus-o deschis președintelui american Donald Trump în timpul ultimei lor conversații.
Germania a făcut luni un pas decisiv pentru a-și consolida capacitatea de descurajare, solicitând oficial Statelor Unite achiziționarea sistemului de rachete Typhon. Anunțul a fost făcut la Washington de ministrul germanl al Apărării, Boris Pistorius, după o întâlnire crucială cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Dotat cu o rază de acțiune de 2.500 km ce îi permite tehnic să lovească adânc în teritoriul Rusiei, acest demers reprezintă nu doar un salt tehnologic pentru armata germană, ci și primul test major al relației dintre Berlin și noua administrație de la Casa Albă.
Războiul din Ucraina continuă de mai bine de trei ani provocând pierderi umane din ce în ce mai mari. Pe lângă acestea, amplificarea conflictului, ca urmare a aruncării în luptă a tot mai multe trupe și mijloace de către Rusia, duce la tranziția economiei mondiale către un profil bazat pe produse militare care cu greu vor putea fi convertite mai târziu în bunuri civile. O astfel de evoluție, în care Rusia atrage intenționat sau nu, tot mai multe țări, va provoca cu siguranță și mai multe distrugeri în toată lumea. Deocamdată, situația nu este gravă, este gestionabilă dar nu trebuie așteptat pănă să se ajungă într-un punct critic.
Ambasadorul Franței la București, Excelența Sa Nicolas Warnery, a transmis un puternic mesaj de solidaritate, cooperare și susținere față de România, în cadrul unei recepții grandioase organizate cu ocazia Zilei Naționale a Franței, desfășurată în grădinile Reședinței Franței din Capitală.
Într-o mișcare strategică menită să umple o lacună critică în sistemul său de apărare, România se pregătește să semneze în toamna anului 2025 un contract de miliarde de euro cu firma israeliană Rafael pentru achiziția unui sistem avansat de apărare aeriană. Decizia subliniază o reorientare a politicii de securitate a Bucureștiului și marchează un pas decisiv în consolidarea flancului estic al NATO, într-un context regional tot mai volatil.
Într-o răsturnare de situație spectaculoasă ce redefinește politica americană față de războiul din Ucraina, președintele Donald Trump a orchestrat un plan masiv de înarmare a Kievului, semnalând o schimbare fundamentală față de retorica sa anterioară de neimplicare. Planul, în valoare de miliarde de dolari, utilizează o schemă ingenioasă prin care SUA vând armament avansat aliaților NATO, care apoi îl transferă Ucrainei.
Germania pariază 70 de miliarde de euro pe compania Rheinmetall pentru a deveni puterea terestră a Europei. Un acord-mamut pentru mii de vehicule blindate semnalează o transformare istorică a Bundeswehr-ului, pe fondul amenințării rusești.
Într-un moment în care se confruntă cu un val de decizii în care e obligat din cauza situației financiare să ia măsuri fiscale nepopulare, Guvernul României are o șansă uriașă să și construiască. Iar această „construcție” ar însemna nu doar salvarea cu adevărat a industriei de apărare din România, ci ar fi un pilot esențial pentru securitatea țării. E vorba de implementarea strategiei industriei de apărare, o strategie de o complexitate fără precedent, fără iz politic și care e deja aprobată. Mai e un singur pas, implementarea ei. Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei pentru industria națională de apărare, proiect la care se lucrează din 2022 și care are la bază și lecțiile războiului de agresiune rus asupra Ucrainei, a lansat un apel cu privire la soarta celei mai ample strategii sectoriale realizată vreodată în România, dedicată industrie de apărare, domeniu esențial pentru securitatea națională. Oficialul atrage atenția că, în ciuda complexității și profesionalismului cu care a fost elaborată, documentul riscă să aibă aceeași soartă ca și strategia precedentă, adică să rămână neaplicată. De ce? Situația e explicată pe înțelesul tuturor în cele ce urmează.
„SUA, Georgia și Turcia încep exercițiul la Marea Neagră”, a titrat serviciul de presă al Forțelor Terestre Americane din Europa (US Army Europe), pe 14 iulie.
Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare (ECDI) a semnat un contract de 200 de milioane de euro cu compania franceză de apărare MBDA pentru furnizarea de ”Mistral 3”- sisteme antiaeriene portabile cu rază scurtă de acțiune (MANPAD).
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunțat trimiterea a 17 sisteme de apărare aeriană Patriot în Ucraina. Potrivit acestuia, majoritatea acestor sisteme vor fi pe câmpul de luptă. Această declarație a fost făcută în timpul briefingului său cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Su-35 e cu siguranță cel mai promovat avion de luptă al Rusiei. În ciuda faptului că rușii au reușit să vândă Algeriei avioanele de generația 4 ++, apar semne de întrebare cu privire la capacitățile tehnice ale acestei aeronave, folosite intens de ruși și în războiul lor de agresiune împotriva Ucrainei. Semne de întrebare care, coroborat cu presiunea SUA, au făcut ca rușii să piardă inclusiv un contract major pentru Su-35.
În acest an, au fost înregistrate șase atacuri reușite, care au fost efectuate împotriva Flotei din Umbră a Rusiei, așa cum este numită flota de petroliere rusești care susține financiar războiul din Ucraina și care - până de curând - naviga inclusiv pe sub radarul sancțiunilor europene.
Generalul francez a apreciat că utilizarea pe scară largă forței și obișnuința cu violența au devenit elemente definitorii ale peisajului global.
Zelenski și Yermak au considerat că guvernul lui Șmîhal devenise prea lent și insuficient de eficient în implementarea reformelor cheie.
Generalii ruși i-au sugerat președintelui Vladimir Putin lansarea unei ofensive majore în viitorul apropiat, al cărei scop ar fi obținerea controlului asupra unor zone întinse din Ucraina care nu sunt încă ocupate de Rusia în acest an, scrie ziarul Bild, citând bloggeri ruși.
„Acest acord consolidează aceste angajamente și ne permite să partajăm mai ușor informații, tehnologii și procese pentru o mai mare reziliență logistică”, a declarat viceamiralul american Jeff Jablon. Australia, Japonia și Statele Unite au semnat, vineri – 11 iulie, un acord pentru a îmbunătăți interoperabilitatea logistică între forțele lor maritime, marcând prima stabilire oficială a unui acord logistic trilateral între națiunile respective.
Președintele american Donald Trump schimbă din nou strategia față de Kiev, supărat de refuzul lui Vladimir Putin de a negocia. Dar, ca întotdeauna în era Trump, detaliile contează, iar costurile sunt pasate altora.
Confruntată cu o modernizare militară rapidă a Chinei, administrația americană mizează pe o nouă generație de aeronave invizibile pe radar și interconectate digital pentru a se asigura că spatiul aerian rămâne sub controlul său, indifernt unde se vor afla prezente avioanele U.S. Air Force. În centrul acestei strategii de miliarde de dolari se află bombardierul stealth B-21 Raider, care deja efectuează zboruri de test, și enigmaticul program Next Generation Air Dominance (NGAD), un ,,ecosistem de luptă'' menit să redefinească însăși noțiunea de război aerian.
Fluxurile de imigranți din Libia au început să crească din nou făcând Italia tot mai îngrijorată de influența în creștere pe care Rusia o are în țara din Africa de Nord, exercitată prin furnizarea de arme și o potențială nouă bază navală în portul nord-estic Tobruk.
