Pericolul e cu atât mai mare cu cât China revendică în cvasitotalitate Marea Chinei de Sud, existând divergențe teritoriale cu aproape toți vecinii ei.
China revendică aproape întreaga mare, prin care trec în fiecare an mii de miliarde de dolari în schimburi comerciale. Zona este revendicată şi de Brunei, Malaezia, Filipine, Taiwan şi Vietnam.
Mai mult, China ignoră hotărârea din 2016 a unui tribunal internaţional care a considerat fără fundament pretenţiile sale istorice.
Tensiunile din jurul Taiwanului și îngrijorările cu privire la o criză mondială generată de o intervenție militară a Chinei în insulă sunt cu atât mai mari cu cât inclusiv liderul comunist Xi Jinping a declarat recent că problema Taiwanului va trebui rezolvată în „cursul vieții noastre”.
În pofida războiului fără precedent declanșat de Rusia în Europa - cea mai mare criză de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial -, Federația Rusă rămâne un „pitic” economic în comparație cu China. Cu un PIB de 18 trilioane USD, China suflă în ceafă SUA a cărui PIB se ridică la 23 trilioane USD. În comparație, PIB-ul Rusiei, o țară cât un continent cu resurse enorme, e de doar 1.7 trilioane USD.
Și militar China investește enorm în tehnologii de ultimă generație, devenind practic a doua armată a lumii după SUA.
În aceste condiții alianțele AUKUS (alianță militară între Australia, Marea Britanie și SUA) și QUAD (alianța dintre India, Japonia, Australia și SUA) au ca scop îndiguirea Chinei și descurajarea ei pentru a nu recurge la acțiuni militare în regiune.
Armata chineză, sursă foto: Ministerul Apărării din China
În tot acest context, factorul uman e o nouă resursă importantă.
Profesorul Iulian Chifu, expert în securitate și relații internaționale, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate și fost consilier de stat al premierului Nicolae Ciucă, atrage și el atenția asupra pericolului reprezentat de ascensiunea agresivă a Chinei în ultima ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic difuzat de DefenseRomania.
În acest sens e important de înțeles că alianțele QUAD și AUKUS din Indo-Pacific au scop defensiv și au obiectivul de a descuraja China să recurgă la aceeași măsură militară pe care Rusia a ales-o în Ucraina.
Iulian Chifu subliniază că în cazul în care China ar alege să recurgă la tactica Rusiei cu privire la „infanteria dispensabilă”, întreaga gândire militară la nivel mondial va fi dată peste cap.
„Gândiți-vă că Rusia a introdus la Bahmut ceea ce se numește infanteria dispensabilă. Adică oameni recrutați din închisori, din regiunile etnice îndepărtate, aruncați cu armament rudimentar în linia întâi pentru a identifica de unde se trage. Unde se află artileria, liniile ucrainene, pentru ca apoi să fie lovite. O altă utilizare a infanteriei dispensabile e ca în al Doilea Război Mondial, adică luarea cu asalt, în valuri, a tranșeelor ucrainene. (...) Cine își permite să introducă un asemenea element precum infanteria dispensabilă? Niciun stat democrat care respectă drepturile omului! Gândiți-vă, mutatis mutandis, că în față nu mai e Rusia cu 120 de milioane de cetățeni ci China cu 1.4 miliarde care ar utiliza tactica infanteriei dispensabile. S-ar arunca în aer toată gândirea militară”, arată Iulian Chifu.
Urmărește integral podcastul Obiectiv EuroAtlantic „DE CE RISCĂ RUSIA TOT PENTRU UCRAINA?”, unde profesorul Iulian Chifu analizează inclusiv ascensiunea Chinei
Profesorul Chifu explică totodată ce aduce nou pentru NATO summitul de la Vilnius în ceea ce privește definirea Chinei, stat care nu și-a respectat mai multe promisiuni, inclusiv angajamentul că nu va submina sistemul democratic al Hong Kong-ului.
„Dacă vă uitați la declarația finală a summitului de la Vilnius apar două lucruri noi. Saltul NATO la NATO global. Sunt cel puțin 15 locuri în care se vorbește despre amenințări și securitate globale, despre relevanța globală a NATO. Apare în declarație și legătura de securitate între zona Euro-Atlantică și cea Indo-Pacifică. Aici sunt relevate două elemente fundamentale: În primul rând că acțiunea Rusiei poate fi replicată de către China, că Rusia și China au un parteneriat strategic. Iar mai apoi SUA asigură și acum, o vor face și în cazul Indo-Pacificului, coloana vertebrală. E normal ca toate democrațiile care sprijină în chestiunea Ucrainei să o facă ulterior și în Indo-Pacific. Mă aștept ca la summitul NATO de anul viitor să avem o consemnare și mai puternică a conceptului de NATO global, avem legătura între securitatea Euro-Atlantică și cea Indo-Pacifică și mai avem un al treilea element definirea Chinei”, arată profesorul Chifu.
„China nu e un inamic, dar există amenințări directe. E vorba de constrângeri, de capacitarea și confiscarea resurselor fundamentale pentru tehnologie, deturnarea lanțurilor de furnizori pentru a trece cât mai mult prin China, e vorba despre comportamentul în regiune. În Hong Kong angajamentul era că rămâne democratic iar Beijingul nu intervine. Ei bine, nu s-a mai întâmplat”, a mai precizat Iulian Chifu care a amintit de problemele majore cu drepturile omului în ceea ce privește comunitatea uigură din Xinjiang și problemele la fel de mari din Tibet.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia nu mai are nici resurse, nici forță pentru un război total cu Occidentul, iar regimul de la Kremlin se află într-un proces ireversibil de degradare internă, afirmă optimist diplomatul ucrainean Volodimir Ohryzko, ambasador și fost ministru de Externe al Ucrainei.
Criza politică în Franța e una majoră iar perspectivele pentru președintele Emmanuel Macron sunt, în cel mai optimist scenariu, sumbre.
Războiul dronelor atinge un nou nivel de escaladare. Pe de o parte, Rusia a început să utilizeze drone-interceptoare pentru a doborî sistematic cele mai importante drone ucrainene de atac la mare distanță, precum FP-1 și „Liutîi” (Furious). Pe de altă parte, Moscova răspunde ofensivei aeriene tăind masiv internetul mobil în zeci de regiuni rusești, o măsură disperată care sabotează rețelele de ghidare ucrainene, dar care, în același timp, paralizează economia internă și perturbă viața civililor, readucând Rusia în era comunicării offline.
În plină eră a războiului de înaltă tehnologie, statele din flancul estic al NATO rescriu regulile de apărare, apelând la una dintre cele mai simple, mai ieftine și mai eficiente arme: mina terestră. Cinci țări NATO, Polonia, Finlanda, Lituania, Estonia și Letonia, au anunțat că se retrag oficial din Tratatul de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea minelor antipersonal.
Ofensiva-surpriză a Rusiei de pe 3 august, cel mai puternic avans reușit în ultimul an pe frontul de Est, s-a izbit de rezistența acerbă a Ucrainei în jurul satului Dobropillia. Locotenent-colonelul Arsen „Lemko” Dmytryk, șeful de Stat Major al Corpului 1 Azov al Gărzii Naționale a Ucrainei, a oferit un interviu exclusiv pentru publicaţia americană The War Zone în care a dezvăluit cum a reușit Kievul să întoarcă soarta bătăliei și a descris noua tactică de asalt a Moscovei: „tanc pumn” urmat de valuri de infanterie sacrificate în „mașina de tocat”.
Ucraina lovește cu rachete grele în adâncimea strategică a Rusiei iar apărarea antiaeriană rusă nu are suficiente capabilități pentru a se întinde atât de mult. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina folosește deja cu succes rachetele Neptun și Flamingo în pereche.
Surse ruse și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 10.10.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra teritoriului Ucrainei, care a vizat, în special, obiective ale infrastructurii energetice.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 10 octombrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
NATO discută modificări ale regulilor de gestionare a amenințărilor externe, în principal din cauza percepției unei Rusii din ce în ce mai agresive, scrie Financial Times. Referindu-se la declarațiile a patru oficiali anonimi ai alianței militare occidentale, corespondentul FT la Bruxelles a aflat că scopul măsurilor discutate este creșterea costului „războiului hibrid” pentru Rusia.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a dat asigurări că România este pregătită să reziste în fața unui eventual atac, subliniind însă că cea mai mare amenințare a momentului nu este cea convențională. Într-un interviu amplu acordat Euronews România, generalul Gheorghiță Vlad a avertizat că Moscova duce un intens „război cognitiv” menit să distrugă coeziunea internă a societăţii noastre și a detaliat planurile Armatei, de la înzestrare masivă la reintroducerea serviciului militar voluntar.
Pentru prima dată de la începerea războiului, 24 februarie 2022, pe o direcție importantă de operații nu se întâmplă nimic de peste 48 de ore. Este ceva total atipic pentru acest nou tip de război caracterizat de confruntare constantă pe tot frontul. În același timp, conducerea armatei ucrainene reformatează liniile de apărare după cinci luni de la ultima modificare importantă.
Consiliului de Stat al Chinei a lansat recent o nouă Cartă Albă intitulată „Liniile directoare ale PCC pentru guvernarea Xinjiangului în noua eră: practică și realizări”. Documentul, lansat în contextul vizitei Secretarului General Xi Jinping în regiune pentru a celebra 70 de ani de la înființarea acesteia sub RPC, este o justificare triumfalistă a politicilor PCC și o respingere fermă a îngrijorărilor internaționale privind drepturile omului.
Epuizarea constantă a stocurilor masive de armament ale Rusiei nu mai este o ipoteză, ci o realitate demonstrată de imagini din satelit. Un nou studiu realizat de cercetătorul OSINT (Open Source Intelligence) Jompy, publicat pe X, face lumina in ceea ce priveste capacitățile Moscovei de a susține războiul de agresiune din Ucraina.
De unde ar fi putut porni în Republica Moldova un semnal de redresare din punct de vedere militar? Dacă nu chiar de la un Ministru al Apărării care recunoaște, franc, că Armata Națională a fost „prost gestionată, neglijată și subfinanțată” timp de decenii, ajungând să fie cea mai mică din Europa. Sau poate chiar de la o realitate sfâșietoare, descrisă cu brutalitate: agresiunea militară a Rusiei în Ucraina nu este un simplu conflict regional, ci o sursă permanentă și gravă de amenințări la adresa securității Republicii Moldova.
Noua Strategie militară pentru perioada 2025-2035, aprobată miercuri de guvernul premierului Dorin Recean, prevede reorganizarea structurii de forţe, modernizarea echipamentului, dezvoltarea apărării aeriene şi cibernetice, precum şi majorarea treptată a bugetului apărării până la 1% din PIB până în 2034, cu o utilizare eficientă şi transparentă a fondurilor.
Deși războiul din Ucraina se poartă la peste 2.500 de kilometri distanță, frica de capabilitățile de atac la distanță ale Ucrainei a ajuns până în cercul arctic. Imaginile din satelit, proaspăt actualizate, dezvăluie o mișcare defensivă fără precedent a Moscovei: instalarea de „cuști anti-dronă” deasupra depozitelor de combustibil esențiale de la situl de testare nucleară Novaya Zemlya.
Pe măsură ce Rusia își intensifică loviturile în adâncimea teritoriului ucrainean, bombardând inclusiv obiective civile, o veche amenințare este adusă în actualitate – centrala nucleară de la Zaporojie care poate fi oricând fi transformată într-un nou Cernobâl sau poate în ceva mai grav.
Uzina Sverdlov, cel mai mare producător de hexogen și octogen din Rusia, lovită de o ploaie de drone cu rază lungă de acțiune. Forțele armate ucrainene au confirmat o lovitură reușită asupra unuia dintre cele mai critice obiective ale industriei de apărare rusești: Uzina Federală de Stat Ya. M. Sverdlov din Dzerjinsk, Regiunea Nijni Novgorod. Situată la o distanță impresionantă de aproximativ 750-800 de kilometri de granița ucraineană, această uzină este considerată "Ținta Nr. 1" datorită rolului său esențial în producția de explozibili de înaltă calitate pentru întregul arsenal armatei ruse.
Președintele american Donald Trump a confirmat că a luat o decizie „într-o anumită măsură” (sau „pe jumătate”) cu privire la furnizarea de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Tomahawk către Ucraina, deși a subliniat că hotărârea finală depinde de modul în care Kievul intenționează să folosească aceste arme. Declarația, făcută în fața reporterilor la Casa Albă, indică o dilemă majoră la nivelul administrației americane: susținerea militară a Kievului versus riscul unei escaladări majore a conflictului cu Rusia.
Comisarul European Andrius Kubilius trage un semnal de alarmă extrem de serios, citând date ale serviciilor de informații germane care sugerează că la Kremlin se poartă discuții despre un eventual atac asupra Alianței Nord-Atlantice. Deși președintele rus Vladimir Putin neagă vehement astfel de intenții, Occidentul este sfătuit să-și accelereze pregătirile militare, învățând din lecțiile Ucrainei și chiar din adaptabilitatea Moscovei pe front.
România a anunțat recent debutul unei achiziții record ce va fi finalizată în următorii ani, prin procedură de licitație, în care Armata României va fi înzestrată cu 216 tancuri moderne noi. Achiziția a născut în unele medii controverse cu privire la viitorul armei tanc. Dar România nu e un caz singular. În ceea ce privește arma tanc sunt două școli de gândire cu viziuni opuse la nivel mondial.
Forțele Armate Române se confruntă astăzi cu o ecuație dificilă: pe de o parte, imperativul modernizării capabilităților și, pe de altă parte, o fisură tot mai adâncă în rândul personalului cheie al rezervei, cauzată de inechități salariale și de pensii. Această discrepanță amenință însăși calitatea și fiabilitatea rezervei operaționale într-un moment de maximă tensiune geopolitică.
La peste trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, statele NATO, și în special Uniunea Europeană, se confruntă cu mari probleme logistice: în ciuda miliardelor de euro alocate și a declarațiilor despre „unitate” și „viteză de reacție”, mecanismul logistic vital pentru apărarea Flancului Estic se mișcă la viteza unei melc.
Compania de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.10.2025, că Întreprinderea de aviație V.P. Chkalov (NAZ) din Novosibirsk, a fabricat și predat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Sub asaltul tăcut al dronelor, Europa a intrat într-o nouă fază de alertă de securitate, săptămâna trecută marcată de haos aerian și suspiciuni de spionaj militar. Seria de incidente cu drone de la Aeroportul din Munchen s-a încheiat sâmbătă dimineața cu reluarea anevoioasă a zborurilor, dar nu înainte de a bloca aproximativ 11.500 de pasageri și de a provoca zeci de anulări.
România trăiește un paradox, adică încă unul dintre nenumăratele paradoxuri și ciudățenii. Avem unul dintre cele mai dinamice sectoare IT din regiune, cu centre de excelență care exportă competență și inovație, dar acest avantaj nu reușește să difuzeze în restul economiei. Raportul DESI/Digital Decade Country Report 2024 arată o realitate îngrijorătoare: competențele digitale de bază rămân la doar 27,7% din populație (față de 55,6% media UE), iar ponderea specialiștilor TIC este de 2,6% din forța de muncă (aproape jumătate din media europeană - 4,8%) . În același timp, doar 19% dintre IMM-uri adoptă tehnologii digitale avansate, comparativ cu 55% în UE.
George Scutaru, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională și actual CEO al think tank-ului New Strategy Center, a avertizat că orice reducere a prezenței militare americane în Europa, în special pe Flancul Estic, ar fi o greșeală strategică gravă. Acesta prezintă trei argumente geopolitice solide pentru care România e norocoasă să aibă un as în mânecă în ceea ce privește prezența trupelor americane.
Președintele rus Vladimir Putin, un simbol al dictaturii de zi, a lansat un avertisment direct, isteric și tăios către elitele conducătoare ale Europei, acuzându-le că „stârnesc isteria” unui presupus „război cu rușii” și promițând un răspuns „rapid” și „foarte convingător” la ceea ce a numit „escaladarea militarizării Europei”. Declarațiile, făcute în cadrul discursului său anual de la Clubul de Discuții Valdai din Soci, subliniază o adâncire a prăpastiei dintre Moscova și Occident, cu Ucraina ca epicentru al celei mai mari confruntări de la Criza Rachetelor din Cuba din 1962.
De la „artizanul păcii” la facilitatorul de atacuri la mare distanță, retorica lui Donald Trump față de conflictul din Ucraina ar putea să i-a o turnură neașteptată și extrem de riscantă? Decizia recentă de a autoriza agențiile de informații și Pentagonul să sprijine Ucraina cu date pentru identificarea țintelor din sectorul energetic pe teritoriul rusesc nu este o simplă speculație, ci un semnal clar și al unei noi etape de escaladare. Este o mișcare strategică menită să pună presiune reală pe Kremlin sau doar o reacție de moment, alimentată de frustrarea președintelui american față de încăpățânarea lui Vladimir Putin?
Cine credea că luptele aeriene de tip dogfight sunt de domeniul trecutului s-ar putea înșela foarte mult. La intersecția spațiului rusesc cu cel al NATO se vor vedea tot mai des abilitățile piloților puse la încercare.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază îngrijorătoare, odată cu confirmarea faptului că trupele nord-coreene nu doar că sunt prezente în Rusia, dar participă activ la operațiuni militare împotriva Ucrainei.
Ucraina face un salt strategic major, trecând de la statutul de beneficiar de armament occidental la cel de partener industrial în producția acestuia. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat un acord „istoric” cu Suedia pentru localizarea producției avioanelor de vânătoare JAS 39 Gripen pe teritoriul ucrainean.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Companii din Lituania, Letonia și Estonia furnizează în secret combustibil navelor flotei din umbră rusești care transportă petrol sancționat prin Marea Baltică, a dezvăluit o investigație a postului public de radio lituanian LRT.
Germania intenționează să achiziționeze arme pentru sectoarele terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic în valoare de 377 de miliarde de euro.
Președintele american Donald Trump, în cadrul turneului său în țările asiatice, s-a întâlnit marți, 28 octombrie, cu noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi.
Compania petrolieră rusă Lukoil intenționează să își vândă activele externe ca răspuns la sancțiunile impuse acesteia și filialelor sale de către Statele Unite săptămâna trecută.
Marea Britanie și Turcia au semnat astăzi un acord major de apărare, în valoare de până la 8 miliarde de lire sterline, pentru livrarea a 20 de avioane de luptă multirol Eurofighter Typhoon către Forțele Aeriene Turce. Primele aeronave sunt așteptate să fie livrate începând cu anul 2030.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
Propagandiștii ruși au distribuit din nou informații false cu privire la presupusa capturare a orașului Rodînske din regiunea Donețk, o tactică menită să amplifice iluzia de succes pe front. Realitatea de pe teren, confirmată de forțele ucrainene, demontează însă aceste pretenții.
Pe fondul unei strategii accelerate de înarmare și modernizare a forțelor sale, Polonia face un pas major, devenind un hub de producție pentru tehnologie militară de ultimă oră. Compania poloneză de stat Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ) și gigantul american de tehnologie de apărare Anduril au semnat un acord strategic pentru dezvoltarea și producția a unei versiuni modificate a rachetei de croazieră Barracuda-500M.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
DefenseRomania a participat săptămâna trecută, la invitația Hanwha Aerospace, la expoziția militară Adex 2025, una din cele mai mari expoziții de tehnică din Asia. Vestea bună e că și România a avut un stand la Adex, unde au fost prezente peste 35 de țări și 600 de companii.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Două aeronave ale Marinei Statelor Unite s-au prăbușit în eouă incidente separate, în timp ce efectuau operațiuni de rutină de pe portavionul USS Nimitz, aflat în Marea Chinei de Sud. Incidentele au avut loc duminică, 26.10.2025, fiind confirmate oficial de US Navy.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Un grup de bombardiere chineze H-6K a survolat recent împrejurimile Taiwanului pentru a exersa "exerciţii de luptă", a relatat duminică seara media de stat chineză, făcând publice aceste exerciţii cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre preşedinţii SUA şi Chinei, preconizată să se desfăşoare în Coreea de Sud, remarcă agențiile Agerpres și Reuters. Ministerul Apărării taiwanez a calificat aceste informaţii drept o manevră propagandistică.
Franța se află într-un moment dificil în contextul în care programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF), lansat în 2017 de Franța și Germania și la care ulterior s-a alăturat Spania, bate pasul pe loc. Programul ar trebui să dezvolte un viitor avion de luptă de generația a 6-a, dar neînțelegerile majore dintre industriile de apărare ale statelor implicate îl pun sub semnul întrebării. Între timp, celălalt program al unui avion de generația a 6-a european continuă. E vorba de Tempest, deși și aici sunt unele neînțelegeri, în program fiind Marea Britanie, Italia și recent alăturându-se Japonia. Francezii nu par să aștepte la nesfârșit după SCAF și, se pare, vor miza pe versiunea F5 a avioanelor Rafale, o versiune care va oferi Franței un „avion nou”.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Compania petrolieră și gazieră de stat chineză Sinopec a anunțat descoperirea unui nou zăcământ petrolier de șist în bazinul Sichuan.
Rusia a denunţat duminică 'tentative' de sabotare a dialogului său 'constructiv' cu Statele Unite în vederea unei reglementări a conflictului în Ucraina, la câteva zile după amânarea sine die a unui proiect de întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Donald Trump, transmit Agerpres și AFP.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Rușii au reușit să mai piardă trei radiolocatoare și o vedetă de debarcare.
Lituania închide din nou aeroportul din Vilnius din cauza baloanelor. De asemenea, ambele puncte de trecere a frontierei cu Belarus au fost închise sâmbătă noapte, după ce baloane umplute cu heliu au survolat teritoriul național pentru a doua zi consecutiv.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
O actualizare din 25 octombrie a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), a raportat că forțele rusești continuă să avanseze în zonele centrale și vestice ale orașului Pokrovsk, regiunea Donețk, și au ocupat poziții de-a lungul căii ferate, deși conturul exact al liniei frontului în și în jurul orașului rămâne neclar. Rușii susțin chiar că au încercuit mii de militari ucraineni, dar imaginile geolocalizate infirmă informațiile propagandei ruse.
