La trei decenii de la Revoluție, știm că Armata a tras. Sigur, trăim vremuri în care cei care încearcă din răsputeri să ”albească” Securitatea aruncă întreaga vină pentru morții din Decembrie 1989 pe umerii Armatei. În fapt, este fără putință de tăgadă că nu doar Armata a tras ci și Securitatea și Miliția.
Dar, la 30 de ani de la Revoluție, cei care au refuzat să tragă în manifestanți, într-un moment în care Nicolae Ceaușescu era încă la putere, sunt eroi uitați sau necunoscuți ce merită amintiți. Unul dintre ei e Corneliu Bânzaru, care în timpul Revoluției în Târgu-Mureș a refuzat să se supună ordinului de deschidere a focului.
Pe Corneliu Bânzaru l-am întâlnit la Târgu-Mureș. Are 82 de ani, marea sa pasiune e rebusul, fiind unul dintre cei mai mari rebusiști ai României. Dar în Decembrie 1989, Corneliu Bânzaru era șeful transmisiunilor Diviziei 6 Tancuri din Târgu-Mureș.
Foto: Corneliu Bânzaru
Târgu-Mureș a fost al treilea oraș care s-a ridicat după Timișoara și Lugoj. În seara zilei de 21 Decembrie 1989 șase oameni au fost împușcați mortal după o zi întreagă de confruntări cu forțele de represiune dictatoriale.
În momentul în care întreprinderea Imatex a răspuns apelului disperat al Timișoarei și a ieșit în stradă să înfrunte dictatura criminală ceaușistă, Divizia 6 Tancuri din Târgu-Mureș a primit ordin să iasă și să deschidă focul. Corneliu Bânzaru a refuzat, fiind trecut în rezervă cu gradul de soldat. Caduc pentru o zi, pentru că Revoluția avea să învingă iar Ceaușescu părăsea Comitetul Central, sediul puterii comuniste, pe 22 decembrie.
În cele ce urmează vă prezentăm un interviu eveniment cu Corneliu Bânzaru, șeful transmisiunilor Diviziei 6 Tancuri din Târgu-Mureș, care a refuzat să îndeplinească ordinul de a trage în Decembrie 1989.
„Domnule Bânzaru, care era în anii 1980 situația Armatei române?
CB: Armata era o executantă riguroasă. Existau și locțiitorii politici, deci era amestecată politica în Armată ceea ce nu era normal, dar pentru că erau salarii destul de bune nu simțeam o frustrare anume. Decât că făceam coadă ca toți ceilalți, nu aveam un magazin precum nomenclaturiștii. Tot greul în țară îl făcea Armata, era un instrument la mâna partidului. Incendii, cutremure, munci agricole, magistrale etc. Pregătirea nu știu cât de bună era dacă ne confruntam cu un război.
Făcând o paranteză, apropo de anii '80, credeți acum, la trei decenii de la Revoluție, că a existat în sânul Armatei un complot militar împotriva lui Ceaușescu?
CB: Nici vorbă! Au fost atunci zvonuri, după Revoluție, dar să nu ne ascundem după degete.Nimeni nu avea curajul. Ceaușescu, Securitatea și întreg aparatul lui erau prea puternici ca să poți mârâi. Eu unul nu cunosc și nu accept să cred că ar fi fost așa ceva în ani '80. La Revoluție, da, au scos capul, lucru care era de așteptat.
Personal ați mai sperat că se va întâmpla ceva? Trecuse al XIV-lea Congres, Ceaușescu a fost reales, Zidul Berlinului picase, România era tot mai izolată …
CB: Da, eram aproape convins că va veni și rândul nostru. Era prea mare vânzoleală în Europa, prea se umpluse paharul. Am crezut în căderea lui Ceaușescu. Nu în asemenea hal, să fie împușcat. A fost o treabă condamnabilă, dar altă soluție în acel moment nu exista.
Cum v-a prins Revoluția în Târgu-Mureș?
CB: Aveam gradul de locotenent-colonel, eram șeful transmisiunilor Diviziei 6 Tancuri. Duminică, 17 decembrie, eram acasă. Am fost chemat la unitate. Toți am fost chemați. Nu ni s-a spus bineînțeles nimic concret. Nimeni nu știa ce se întâmplă, ni s-a spus doar să rămânem acolo. Ca o paranteză, eu mereu am fost un tip foarte libertin în gândire și expresie. Am spus mereu ce am gândit. Nu a fost nicio mirare pentru unii când am spus că dacă rămânem în unitate unde dormim și ce mâncăm. Am părut un fel de ”Gică Contra”.
Erați la curent cu ce se întâmpla la Timișoara, erau confruntări, se cereau alegeri libere, se trăsese în manifestanți. Ați fost informați pe anumite canale?
CB: Da, știam ce se întâmpla. Ascultam Europa Liberă…
Doar de la Europa Liberă, surse oficiale …
CB: Nu, nu exista nimic, doar Europa Liberă. Mulți colegi după Revoluție sau în preajma ei, după ce au văzut atitudinea pe care am avut-o (n.a. – a refuzat să tragă în manifestanți) mi-au spus că știam ce se va întâmpla, că am relații fiind la transmisiuni. Nici vorbă! Nu știam nimic în plus față de ceilalți. Iar Europa Liberă am ascultat de când mă știu. Ulterior am aflat că se exagera numărul victimelor, dar așa e în presă.
În dimineața zilei de 21 decembrie Imatexul, întreprinderea de la care a pornit Revoluția în Târgu-Mureș, deja ieșise în stradă. Erați în cazarmă încă de pe 17 decembrie. Știați că lumea era pe străzi?
CB: Noi am aflat că a ieșit Imatexul din gura comandantului diviziei. Era alarmat. Spunea că e ordin să ieșim cu armata în stradă că a ieșit Imatexul. Era un consiliu din care făceam parte oameni cu funcții de răspundere. Atunci m-am ridicat și am întrebat ”Cum adică să iasă Armata în stradă? Ăștia nu sunt dușmanii noștri. Cum să tragem în ei?”
Se pusese deja problema să se deschidă focul?
CB: Da! Mi s-a spus că e ordin să se tragă la picioare. I-am spus ”tovarășe, a trage la picioare înseamnă că ricoșează din ciment și glonțul ajunge în cap, în piept, oriunde”. Nu trebuie să pregătire militară și nici nu ai nevoie de prea multă știință să îți dai seama de această treabă. Totul se întâmpla cam pe la ora 13:00, după teleconferința lui Ceaușescu. Am făcut notă discordantă. Bineînțeles că la ședință erau și niște politruci, doi reprezentanți de la Armată, trimiși pe teren. Unul a zis să merg în biroul comandantului și să mi se explice acolo.
Cine era comandantul?
CB: Colonelul Constantin Cojocaru care ulterior a fost promovat la gradul de general.
Atunci, de față cu toată lumea, i-am întrebat ironic, ”Și credeți că în biroul comandantului o să înțeleg mai bine?”.
Doar dumneavoastră v-ați opus din toată sala?
CB: Da…
Cam câți oameni cu funcții de răspundere erau în încăpere?
CB: Cam 15-20 de persoane… Sunt convins că la fel ca mine au gândit toți.
O spun mereu. Știți poveste cu acel copil care a spus că ”Împăratul este gol?” (n.a – aluzie la expresia ”Împăratul e gol” din povestea lui Hans Christian Andersen, ”Hainele cele noi ale împăratului”, când doar un copil a avut curajul să afirme că hainele noi ale Împăratului de fapt nu existau. Expresia e un apel la luciditate și acceptarea realității). Îmi cer scuze pentru comparație, e foarte plastică, dar așa a fost.
Ce s-a întâmplat după ce ați refuzat să puneți în aplicare ordinul?
CB: S-a dat imediat telefon la Cluj la comandantul Armatei a 4-a, la generalul Topliceanu. Divizia era subordonată Armatei a 4-a. Generalul Topliceanu a propus ministrului Apărării Vasile Milea să fiu trecut în rezervă cu gradul de soldat. Comandantul Diviziei a trecut la executarea ordinului.
M-a dezarmat, lucru dezonorant pentru un militar. Mă mir că nu mi-a smuls și tresele. M-a dezarmat, m-am conformat. L-am chemat pe un coleg, i-am zis că îmi pare rău de el, dar el urma să mă înlocuiască. Nu i-a convenit. Nu era o sarcină ușoară organizarea legăturilor pe întreaga Divizie.
Am stat pur și simplu în birou din 21 decembrie până pe 22 decembrie la prânz când a plecat Ceaușescu cu elicopterul.
Ce vi s-a spus atunci?
CB: Am fost chemat pe 22 decembrie. Mi s-a oferit să preiau din nou funcția și mi s-a întins pistolul. De față erau mai mulți ofițeri. I-am spus că nu îl accept decât înmânat în fața cadrelor militare cu scuzele de rigoare. Nu s-a întâmplat bineînțeles, nu mi l-a mai dat niciodată, m-am trezit cu el la rastel după câteva săptămâni. Cam așa s-a întâmplat totul …
Un episod interesant s-a petrecut în 16 februarie 1990, deci în anul următor, când am fost chemat prin notă telefonică la ministrul Apărării Naționale.
Generalul Nicolae Militaru era în funcție …
CB: Da, Militaru era în funcție. Culmea că atunci a fost ultima zi a lui de ministeriat. Dar în dimineața respectivă am ajuns acolo, nu știam despre ce e vorba, nu se spunea nimic în nota respectivă. Îmi puneam fel de fel de probleme, nu găseam niciun răspuns.
Am intrat în biroul ministrului, m-am prezentat. Era cu șeful cadrelor și un aghiotant. Mi-a spus să îi povestesc tot, absolut tot ceea ce s-a întâmplat în Divizie pe 21 decembrie 1989. M-a ascultat, apoi i-a transmis șefului cadrelor să meargă cu mine să scriu pe hârtie tot ce i-am povestit.
M-am conformat, m-am dus, am scris declarația. Apoi mi s-a dat un plic din partea ministrului în care am fost avansat în mod excepțional în gradul de colonel. Nu a fost mare lucru, nu era ca și cum mi s-a făcut un mare serviciu.
A mai fost un episod interesant trăit de mine. După o vreme de la Revoluție, nici nu mai știu când, am fost chemat la ÎCCJ în calitate de martor..
Martor la?
CB: Martor la judecarea lui Topliceanu. În două s-au trei rânduri nu m-am prezentat. Când m-am dus le-am răspuns tutoror întrebărilor, apoi le-am spus că îi rog să nu mă mai cheme, pentru că eu nu sunt martor, eu sunt victima (zâmbește). Președintele completului le-a spus avocaților să se lase de prostii că au în față o rara avis (n.a. – pasăre rară). Recunosc, mi-a căzut tare bine la inimă … Nu am mai fost chemat. Topliceanu a fost judecat, pedepsit, a făcut închisoare.
Pe parcursul carierei l-ați cunoscut pe generalul Iulian Topliceanu. Cum era ca om?
CB: Era îngâmfat. Țin minte că la un moment dat l-am contrat, era înainte de Revoluție. Mi-a spus că sunt un obraznic. Am plecat capul și am tăcut, nu aveam ce să fac, avea cuțitul și pâinea în mână. Era comandant de Armată.
Revenid la ziua de 21 decembrie în Târgu-Mureș …
CB: Da… Eu i-am spus atunci comandantului Diviziei, Cojocaru. Dacă vrea să devină un erou, să dea ordin să nu iasă Armata în stradă.
Ce v-a răspuns?
CB: (râde) Ce să îmi spună. Nu era mare lucru de zis. Mi-a râs în nas.
Dumneavoastră erați conștient atunci că dacă Armata iasă în stradă se va lăsa cu victime?
CB: Știu că majoritate victimelor, nu doar în Târgu-Mureș, au căzut din cauza timidității luptătorilor de pe taburi și tancuri. Erau niște copii, niște ”pufuleți”, erau speriați…
După ce ați refuzat să executați ordinul, ați stat în birou. Dar v-ați speriat de ceea ce vi s-ar fi putut întâmpla dacă Revoluția nu ar fi învins?
CB: Vă spun sincer, personal nu m-am speriat deloc. Sunt convins că alții erau mai speriați decât mine. Evident că am căzut pe gânduri, despre ce s-ar fi putut întâmpla. Niciodată nu știi de unde putea apărea un tâmpit radicalizat care mă putea și împușca.
Dar îmi mai aduc aminte de un episod amuzant. În noaptea dinspre 21 spre 22, secretarul comandamentului, era căpitanul Toma, împreună cu cei doi politruci de la Cluj au venit la mine în birou să mă anunțe că pe 22 decembrie, din cauza atitudinii mele voi fi exclus din partid (râde). Vă rog să mă credeți, Toma trăiește, dacă are obraz recunoaște. I-am spus ”Măi Tomiță, nu trebuie să mă excludeți, eu mâine vă pun carnetul pe masă. Nu vă obosiți”. Ca să vedeți ce preocupări aveau ei în seara respectivă.
V-a mai susținut cineva în acele momente?
CB: Asta recunosc că m-a deranjat. Un singur coleg din întreg comandamentul, și aveam mulți prieteni, un singur coleg a venit la mine să mă întrebe ce fac, ce e cu mine, dacă am nevoie de ceva. M-a deranjat. Fie frica, fie să nu fie văzuți că partizează cu ”dușmanul”.... Eu eram ”dușmanul”. Una peste alta, nu mi-a căzut bine. Dar a trecut și asta…
Să facem un exercițiu de imaginație. Care credeți că ar fi fost soarta dumneavoastră dacă Revoluția ar fi fost înfrântă?
Chiar nu știu ce s-ar fi întâmplat dacă Revoluția eșua (râde). Nu vreau să fac pe eroul acum, dar vă mărturisesc că eram atât de convins că bolovanul a pornit și nu mai poate fi oprit. Eventual poate s-ar fi amânat cu o săptămână. Dar experiența și cultura mea m-au determinat să îmi dau seama că bolovanul a început să se rostogolească.
Era necesară domnule Bânzaru intervenția Armatei?
CB: În primul rând Armata prin asta se caracterizează. Execuți ordinul fără să îl discuți. Puțini au fost ca mine care au refuzat. Toți comandanții au executat. Pe de altă parte Miliția nu impresiona ci Armata.
Dar trebuie să scoți tancuri să oprești lumea?! Sigur, tancul dă impresia de frică, are un efect psihologic.
Soldații din taburi erau cuprinși de frică că vor fi linșați. Nu le iau apărarea, dar imaginați-vă la ce presiune psihică au fost supuși.
Se fac nenumărate reconstituiri, dar lucrurile nu le vom știi niciodată. Adevărul este numai atunci și acolo. Restul este istorie și literatură.
Comandantul Diviziei era îndoctrinat, că a ieșit Imatextul în stradă. Era o frică mare de Ceaușescu, fusese teleconferința cu el. Am spus și atunci, și ce dacă a ieșit Imatextul, sunt oameni, nu sunt dușmanii Armatei României”.
In memoriam eroilor-martiri căzuți în timpul Revoluției în Târgu-Mureș pentru libertatea poporului român
*BODONI SANDOR – (n. 30 sept. 1955, Luduș, jud. Mureș – m. 21 dec. 1989, Târgu-Mureș), frezor la Prodcomplex Târgu-Mureș. Împușcat în fața Magazinului Romarta din Târgu-Mureș).
*HEGYI LAJOS – (n. 19 oct. 1964, Târgu-Mureș, jud. Mureș – m. d. 21 dec. 1989, Târgu-Mureș, jud. Mureș), profesor de matematică. Împușcat în fața magazinului Romarta din Târgu-Mureș de către un militar în termen de la UM 01318 Târgu-Mureș.
*ADRIAN HIDOȘ – (n. 26 mai 1968, Târgu-Mureș, jud. Mureș – m. 21 dec. 1989, Târgu-Mureș, jud. Mureș), muncitor. Împușcat în fața magazinului Romarta din Târgu-Mureș.
*ILIE MUNTEAN – (n. 13 febr. 1958, Ibănești, jud. Vaslui – m. 21 dec. 1989, Târgu-Mureș, jud. Mureș), mecanic utilaje la TCM Târgu-Mureș.
*PAJKA KAROLY – (n. 25 iul. 1957, Beșineu, jud Bistrița-Năsăud – m. TârguMureș, jud. Mureș), muncitor. Împușcat în centru în apropiere de magazinul Romarta.
*TAMAS ERNO – (38 ani, mechanic la IRA Târgu-Mureș). A fost împușcat în zona Romarta.
Tudor Curtifan
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O analiză recentă, pe care Forțele Aeriene ale SUA pentru Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) au solicitat-o instiutului Rand Corporation, arată că o eventuală luptă între NATO și Rusia ar diferi semnificativ de războiul în curs din Ucraina.
Atât Rusia, cât și Ucraina doresc o încetare a focului pentru a încheia cei peste trei ani de lupte, a declarat vineri (30.05.2025) ministrul turc de externe, Hakan Fidan, în timpul unei vizite în Ucraina. Totodată, el a spus că Turcia ar putea organiza o întâlnire între președinții Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei în încercarea de a pune capăt războiului. Agenția de presă slovacă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la AFP.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
Un raport al Agenției de Informații a Apărării (DIA) a Statelor Unite, publicat la 11 mai 2025, avertizează că Beijingul ar putea recurge la operațiuni militare limitate care să vizeze insulele Kinmen și Matsu care se învecinează cu Taiwanul. Aceste mișcări, parte a unei strategii de "feliere", urmăresc să testeze limitele descurajării americane și să erodeze controlul Taipeiului asupra frontierelor sale, fără a declanșa un conflict deschis.
Pe fondul unei Rusii din ce în ce mai agresive, statele europene membre ale NATO se confruntă cu o provocare bugetară majora. Summitul NATO din iunie de la Haga va stabili oficial ''noile obiective pentru 2025'' (CT25), care impun o creștere semnificativă a cheltuielilor militare. Olanda a estimat că îndeplinirea cotei sale din CT25 va costa 16-19 miliarde de euro anual, pe lângă bugetul existent, ajungând la aproximativ 3,5% din PIB – noua țintă asumată de NATO.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 28 mai, documentul privind Abordarea strategică a UE la Marea Neagră. Principalele acțiuni vizează dezvoltarea și protecția coridoarelor de mobilitate militară, precum și protecția platformelor energetice din Marea Neagră, în contextul în care, începând cu anul 2027, România va extrage gaze din perimetrul Neptun Deep.
Aproape că ne-am obișnuit să privim cu îngăduință ușurința cu care președintele Donald Trump face declarații uneori hazardate, alte ori contradictorii referitoare la probleme extrem de importante cu care se confruntă lumea. Însoțite însă de anumite acțiuni, ideile repetate în mai multe contexte ajung să contureze o posibilă imagine îngrijorătoare pe care președintele american pare să și-o dorească la nivel global, și anume împărțirea lumii în sfere de influență între Statele Unite, Rusia și China.
Europa își intensifică în mod semnificativ sprijinul militar acordat Ucrainei, înarmând armata ucraineana cu sisteme avansate de apărare aeriană, artilerie și avioane de luptă, în timp ce Rusia respinge ferm orice nou acord de încetare a focului și se pregătește pentru o nouă ,,ofensivă de vară''. Această schimbare decisivă vine după avertismentele repetate ale Uniunii Europene, care își mobilizează acum pe deplin resursele pentru a ajuta Ucraina.
Ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Khrenin, a anunțat miercuri (28.05.2025) că cel mai mare exercițiu militar comun din acest an cu Rusia - Vest-2025 - se va muta de la granițele de vest în interiorul țării. Această decizie are ca scop contribuția la reducerea tensiunilor din regiune, a explicat Khrenin, scrie agenția de presă slovacă TASR, pe baza unui raport de pe site-ul radiodifuzorului public estonian ERR.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut marți seară o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, marcând primul contact la nivel înalt cu administrația republicană de la Washington de la preluarea mandatului său. Discuția, care a durat aproximativ 10 minute, a abordat teme esențiale precum securitatea, domeniul energetic și situația din Ucraina, potrivit surselor politice citate de Digi24.
Rusia a lansat in ultimele zile cel mai intens val de atacuri împotriva Ucrainei de până acum, marcând trei nopti consecutive de bombardamente aeriene intense și diminuând și mai mult sperantele unei soluții pașnice la conflictul care dureaza de mai bine de trei ani. Oficialii ucraineni au raportat un număr impresionant de 355 de drone utilizate de rusi in atacul de duminică seara, cu un total de 900 de drone lansate de vineri până duminică.
China și-a sporit capacitatea de a lansa un atac surpriză asupra Taiwanului prin putere și operațiuni aeriene mai rapide, noi sisteme de artilerie și unități de asalt aerian mai receptive.
Este un moment important pentru Armata Britanică. Pe 26 mai 2025, a fost anunţată o schimbare radicală a doctrinei sale de război terestru, introdusă sub denumirea de ,,strategia 20-40-40'', așa cum a relatat The Times. Elaborata pe baza celor mai importante lecțiile învăţate din modul cum a evoluat câmpul de luptă din Ucraina, această nouă doctrină vine să schimbe decenii de utilizare a blindatelor grele că principala arma, în favoarea unei forțe mai flexibile, axate pe utilizarea dronelor.
Cancelarul german Friedrich Merz a făcut, pe 26 mai, o declarație extrem de importantă care marchează o schimbare de abordare în ceea ce priveşte sprijinul militar occidental acordat Ucrainei: nu mai există restricții privind raza de acțiune a armelor livrate Kievului pentru a fi utilizate împotriva țintelor militare rusești. Această confirmare deschide noi orizonturi pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra, inclusiv prin atacarea pozițiilor militare aflate pe teritoriul Federației Ruse.
Pierderile umane imense, care depășesc 400.000 pe an, nu par să oprească mașina de război a Rusiei în Ucraina. Contrar aşteptărilor inițiale, capacitatea Rusiei de a-și reface forțele și echipamentele se dovedește a fi mult mai robustă decât se anticipa, sugerând că timpul este de partea lui Vladimir Putin şi încurajează continuarea unui conflict prelungit. Această realitate, adesea ignorată în dezbaterile publice despre înfrângerea sau victoria inevitabilă a Rusiei, subliniază o strategie de negociere a Moscovei bazată pe rezistență și așteptare, refuzând o încetare a focului necondiționată și ocolind discuțiile de pace.
Pe 20 mai 2025, Forțele Aeriene ale SUA și Corpul Pușcașilor Marini au efectuat o manevră logistică și strategică de excepție, transportând un sistem de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) de la Baza Aeriană Andoya din Norvegia la Visby, pe insula suedeză Gotland, cu ajutorul unui avion de transport C-130 Hercules. Această operațiune, parte integrantă a Exercițiului multinațional Swift Response 25, subliniază capacitățile NATO de desfășurare rapidă și strategiile de apărare colectivă în Europa.
Într-un mesaj clar și urgent adresat Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului SUA, oficiali de rang înalt ai Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale americane au subliniat o reorientare majoră a structurii puterii aeriene a Americii. Scopul este de a răspuns amenințărilor venite din partea adversarilor geopolitic, cu un accent deosebit pe inovația tactică și modernizarea sistemelor de luptă. Confruntându-se cu ascensiunea militară a Chinei, conducerea Forțelor Aeriene ale SUA a accentuat că menținerea superiorității tactice necesită o nouă generație de aeronave şi o adaptare rapidă a doctrinei militare.
Cotidianul britanic The Telegraph a semnalat, în ediția din 23.05.2025, că Rusia desfășoară o strategie militară în trei pași, cunoscută sub numele de “tripla sufocare”, pentru a distruge trupele ucrainene. Astfel, forțele Kievului se confruntă cu o presiune severă pe mai multe fronturi, în timp ce Rusia încearcă să le ducă la epuizare prin integrarea a trei elemente de luptă într-o strategie coerentă.
Securitatea europeană se află la o răscruce majoră, prinsă între continuarea agresiunii ruse în Ucraina și semnele de întrebare privind angajamentul necondiționat al Statelor Unite. Pe măsură ce Alianța se pregătește pentru viitorul Summit NATO de la Haga (2025), discuțiile despre împărțirea poverii apărării în cadrul NATO se intensifică. Această situație forțează aliații europeni să-și reevalueze fundamental responsabilitățile de apărare, impunând o regândire urgentă a arhitecturii de securitate a continentului.
Orizontul de evoluție a inteligenței artificiale (AI) este deja văzut ca fiind practic nelimitat. În aceste condiții, sistemele bazate AI încep să devină active strategice, iar siguranța foarte multor oameni va depinde de cât de bine sunt ele protejate.
Statele Unite iau în considerare mutarea câtorva mii de soldați din Coreea de Sud în Guam și în alte baze din regiunea Indo-Pacifică, relatează Wall Street Journal.
Rusia își crește arsenalul, adăugând la inventarul de arme rachete aer-aer cu focoase nucleare, relatează Agenția de Informații pentru Apărare (DIA) a Pentagonului.
La summitul grupului celor șapte mari puteri economice (G7) - din care fac parte Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, împreună cu Uniunea Europeană ca membru ne-enumerat - care a avut loc în Canada, ministrul ucrainean de finanțe, Serghei Marcenko, a propus ca țările UE să participe la finanțarea Forțelor Armate ale Ucrainei începând cu 2026.
Declarațiile recente ale fostului Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actualul ambasador în Marea Britanie, Valerii Zaluzhnîi, marchează o reevaluare semnificativă a obiectivelor de război ale Kievului. Într-un discurs franc susținut la forumul "Security Export: Ukrainian Technological Weapons in the World", Zaluzhnîi a descris aspirațiile de a restabili granițele Ucrainei din 1991 drept o "fantezie inutilă" atâta timp cât Rusia își menține capacitatea de a duce un război. Această perspectivă, deși dureroasă, pare să alinieze strategia militară cu realitățile dure de pe teren, sugerând o schimbare de la obiective teritoriale ambițioase la o strategie de supraviețuire bazată pe tehnologie.
Ca urmare a unei schimbări radicale care remodelează peisajul de securitate al Europei, Germania a început prima sa desfășurare de trupe pe termen lung în străinătate după cel de-Al Doilea Război Mondial, prin inaugurarea joi, la Vilnius, a celei de a 45-a brigăzi blindate „Lituania”. Acest pas istoric, lăudat atât de Berlin, cât și de Vilnius, înseamnă o schimbare profundă în postura de apărare postbelică a Germaniei și un mesaj puternic pentru Rusia cu privire la angajamentul neclintit al NATO față de apărarea colectivă.
Un lansator de rachete ucrainean HIMARS a fost distrus recent la doar 10 kilometri de linia frontului, lângă orasul Ceasov Iar, în regiunea Donețk. Lovitura de precizie, surpinsa in imagini, arată sistemul furnizat de SUA deplasându-se pe un drum înainte de a fi lovit de o dronă rusească operată de Rubicon - o unitate de elită rusa care opereza sisteme fără pilot.
Generalul Ben Hodges, fostul comandant al Forțelor Terestre Americane din Europa, a lansat un avertisment clar pentru România: în cazul unui atac rusesc asupra NATO, Portul Constanța ar fi o țintă prioritară pentru bombardamente. Declarația a fost făcută în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, unde generalul a subliniat necesitatea unei colaborări strânse a României cu vecinii săi.
Statele Unite au finalizat dezvoltarea primei bombe nucleare B61-13, care va putea fi transportată exclusiv de bombardiere strategice B-21 Raider de generația a șasea.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a avertizat intr-un interviu acordat Digi24 despre multiplele pericole la adresa României, generate de Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina. Acesta a detaliat o serie de amenințări constante, de la perturbări electromagnetice la mine plutitoare și riscuri legate de infrastructura subacvatică.
Președintele ales Nicușor Dan a reiterat joi angajamentul ferm al României față de direcția pro-occidentală, subliniind necesitatea unei implicări mai active în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Declarațiile au fost făcute în marja celei de-a IX-a ediții a evenimentului "Black Sea and Balkans Security Forum", un eveniment de anvergură dedicat problemelor de apărare și securitate regională.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
La o săptămână după bombardamentul american de weekendu-trecut, iranienii s-au întors la instalația nucleară de la Fordow. Majid Takht-Ravanchi, secretarul ministrului de externe iranian, a declarat pentru BBC că negocierile suplimentare cu SUA ar fi posibile doar dacă Statele Unite se angajează să nu mai comită atacuri similare.
O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
Blocul este convins că restricțiile împotriva Federației Ruse în condițiile actuale ar trebui menținute și, dacă este necesar, consolidate.
Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.
Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).
La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).
Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.
Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat duminică că Occidentul nu a învins niciodată Rusia şi că nici de data aceasta nu va reuşi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Kârgâzstan, Jeenbek Kulubaiev, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit proiectului de buget dedicat apărării pentru 2025 al Germaniei, Berlinul a alocat 1,48 miliarde de euro pentru achiziționarea suplimentară a unor vehicule de luptă pentru infanterie Puma (IFV), o gură de oxigen pentru Rheinmetall și Krauss-Maffei Wegmann, dezvoltatorul programului.
În cursul nopții de 29.06.2025, Forțele Armate ruse au lansat unul dintre cele mai mari atacuri combinate asupra Ucrainei, folosind rachete de croazieră și balistice cu bazare aeriană, maritimă și terestră, precum și un număr mare de drone de atac de tip Geran (Shahed).
Chiar dacă există cifre diferite în ceea ce privește pierderile ruse de tehnică militară, ce știm sigur din munții de imagini foto și video, e că Rusia a suferit în trei ani și jumătate pierderi uriașe în ceea ce privește tehnica de luptă grea, inclusiv tancuri principale de luptă. Cu alte cuvinte Ucraina a devenit un cimitir pentru blindatele ruse.
Armata israeliană le-a ordonat palestinienilor să evacueze duminică zone din nordul Fâşiei Gaza înainte de intensificarea operaţiunilor sale împotriva Hamas, în timp ce preşedintele Donald Trump a cerut încheierea războiului în contextul noilor eforturi de a ajunge la un armistiţiu, relatează Agerpres și Reuters.
Turcia a fost eliminată din programul F-35 după ce a achiziționat radare de apărare aeriană rusești S-400, însă s-ar putea să fie dispusă să renunțe la acestea în schimbul revenirii sale în program. Concomitent turcii își dezvoltă propriul avion de vânătoare de generația a 5-a, e vorba de Kaan. Însă F-35 e palpabil.
Pe aerodromul rusesc din Ahtubinsk (regiunea Astrakhan) este în curs de desfășurare construcția activă de hangare de protecție pentru aeronave. Ele sunt destinate avioanelor Su-57 rusești, considerate de ruși de generația a 5-a.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
Preşedintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va "tolera" continuarea procesului pentru corupţie împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a cărui anulare a solicitat-o, relatează Agerpres și AFP.
În dimineața zilei de 27 iunie, avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Germane au fost alertate să escorteze un avion rusesc de cercetare de tip Il-20M deasupra Mării Baltice, relatează Bild.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a acordat sâmbătă Ordinul Libertăţii preşedintelui polonez Andrzej Duda, al cărui mandat se va încheia în august, transmit Agerpres și DPA.
În urma unei operațiuni speciale efectuate de structurile de informații speciale ale Ucrainei, patru avioane rusești SU-34 au fost lovite pe aerodromul Marynivka din regiunea Volgograd din Rusia.
