La începutul lunii octombrie, mai multe site-uri de specialitate din domeniul militar au relatat că în ciuda tuturor relaţiilor tensionate din ultimii ani pe care Turcia le are cu Statele Unite, Ankara poartă discuţii cu compania americană Lockheed Martin pentru a achiziţiona 40 de avioane de luptă F-16 şi aproape 80 de kituri de modernizare pentru avioanele aflate deja în serviciul Forţelor Aeriene Turce.
Pe fondul acestor informaţii, dar şi ca urmare a nenumăratelor declaraţii oficiale, venite atât de la oficiali turci, cât şi de la oficiali americani, fostul diplomat turc Alper Coșkun a precizat într-un articol pentru think tank-ul Carnegie că ’’acordul F-16 a devenit un test de turnesol’’ pentru viitorul relaţiilor dintre SUA şi Turcia.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost primul oficial care a ţinut să facă precizări suplimentare despre intenţiile Turciei, precizând că Statele Unite sunt cele care au propus vânzarea acestor avioane, în schimbul investiţilor pe care Ankara le-a făcut în programul F-35, din care Ankara a fost exclusă.
Dar, după declaraţiile lui Erdogan a venit şi surpriză. Pentagonul a venit la scurt timp cu un comunicat oficială prin care a precizat că SUA nu a făcut nicio ofertă Turciei pentru vânzarea de avioane F-16.
Coșkun precizează că relaţia dintre SUA şi Turcia este de așteptat să se înrăutățească și mai mult dacă Washingtonul refuză să vând avioane F-16 către Ankara.
Prin îndeplinirea cererii Turciei pentru avioanele F-16, Washingtonul ar putea, de asemenea, să o descurajeze să urmeze căi alternative, cum ar fi o cooperare mai profundă a industriei sale de apărare cu cea a Rusiei, a spus Coşkun.
Achiziția S-400 de către Ankara în 2017 a generat o lungă şi continuă stare de tensiune diplomatică între Turcia şi Statele Unite, deoarece Washingtonul consideră că achiziționarea acestor sisteme ruseşti reprezintă un risc major pentru apărarea și interoperabilitatea la nivelul NATO.
După livrarea primului sisteme S-400 în Turcia, în iulie 2019, Washington a decis să excludă Turcia din programul F-35 Joint Strike Fighter în cadrul căruia companiile turcești din industria aeronautică au jucat un rol destul de important prin construirea şi furnizarea mai multor componente.
Trebuie ţinut cont că Erdogan a anunțat în septembrie că intenționează să achiziționeze suplimentar sisteme de rachete S-400 din Rusia, un demers care contravine angajamentelor Turciei ca aliat al NATO.
Înainte ca Pentagonul să contrazică declaraţiile lui Erdogan, președintele Industriei de Apărare a Turciei, Ismail Demir, a declarat că dacă Statele Unite refuză să vândă avioane F-16, Ankara se poate reorienta către aeronave ruseşti Su-35 şi Su-57.
Citat de mass-media rusă, șeful Președinției Turce a Industriilor de Apărare, Ismail Demir, a declarat că Ankara este dispusă să cumpere avioane de luptă Su-35 și Su-57 din Rusia dacă SUA blochează vânzarea avioanelor de luptă F-16.
"Dacă procesul [achiziționarea și actualizarea F-16] nu aduce rezultate, atunci Turcia nu va rămâne fără alternative. Dacă este necesar, tema Su-35 și Su-57 poate fi deschisă oricând. Industria noastră va face totul pentru a ne asigura securitatea, și dacă este nevoie de ceva în plus, atunci putem găsi întotdeauna o cale de ieșire", a spus Demir, în urmă cu două săptămâni.
Dar, tot recent, într-un interviu acordat CNN Turk, ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a ţinut să precizeze că SUA ar trebui fie să livreze Ankarei avioanele de luptă F-35 pe care Turcia le-a plătit, fie să returneze banii, fie să ofere un alt produs la schimb.
Mevlut Cavusoglu a declarat pentru CNN Turk că dacă SUA nu vor să rezolve problema excluderii Ankarei din programul F-35 sau dacă Congresul blochează rezolvarea acesteia, Turcia va lua în considerare alte opțiuni, inclusiv achiziționarea de avioane ruseşti Su-35 sau Su-57.
Astfel, săptămâna trecută, unsprezece congresmeni democrați și republicani de la Washington i-au cerut președintelui Joe Biden să refuze cererea Ankarei de a achiziționa avioane de luptă F-16, precizând că, deşi Turcia este un stat membru al NATO, se comportă ca un adversar.
„Vă îndemnăm să acționați în interesul nostru național și de dragul stabilității în estul Mediteranei, refuzând să întăriți arsenalul vechi de avioane de luptă al Turciei și așteptăm cu nerăbdare să primim răspunsul dumneavoastră”, au adăugat ei.
„Nu ne putem permite să ne compromitem securitatea națională trimițând avioane fabricate în SUA unui aliat din tratat [NATO] care continuă să se comporte ca un adversar”, au spus congresmenii americani care au semnat scrisoarea înaintată președintelui Joe Biden.
„Statele Unite nu își pot permite să transfere niciun echipament militar avansat guvernului Turciei în acest moment”, se mai precizează în scrisoare.
Acordul prin care Turcia vrea să achiziţioneze 40 de avioane F-16 de la compania Lockheed Martin trebuie să treacă prin procesul de aprobare al vânzărilor militare externe, care este supus validării de către Departamentul de Stat al SUA, precum și de către Congresul SUA – care poate bloca această vânzare.
Trebui precizat că această achiziţie ar urma să aibă loc într-un moment în care relaţiile dintre SUA şi Turcia nu sunt cele mai bune.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un transcript al întâlnirii din 6 septembrie de la Baza Aeriană Ramstein din Germania dezvăluie că Statele Unite, împreună cu unele companii europene, lucrează activ la dezvoltarea unui succesor pentru sistemul sovietic de apărare aeriană S-300.
DefenseRomania a fost în Polonia unde a avut mai multe întrevederi cu înalți oficiali polonezi, dar și cu experți din domeniul militar, în cadrul cărora s-a abordat situația de securitate din regiune, relațiile bilaterale româno-poloneze, precum și programul extrem de ambițios de înzestrare al Armatei Poloniei.
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul David Allvin, a sugerat renunțarea la programele de luptă costisitoare și de lungă durată, cum ar fi avionul de luptă NGAD (Next Generation Air Dominance), în favoarea unor aeronave modulare mai adaptabile, mai mici și mai ieftine.
Amiral Kuznețov e singurul portavion al Rusiei, dar nu mai e operabil de peste șase ani. Nava a intrat în proces de reparații încă din 2018, înfruntându-se cu diverse probleme, inclusiv accidente, incendii, deturnare de fonduri. Numeroase eșecuri care au dus la întârzierea reintroducerii în serviciu a navei. Dar Amiral Kuznețov nu e primul eșec în materie de portavioane al Rusiei.
Armata a 2-a Combinată a Rusiei, formată din zeci de regimente și brigăzi, depășește numeric forțele de apărare ucrainene din jurul Pokrovskului, într-un raport de forțe de aproximativ patru la unu în favoarea ocupantului care forțează în continuare avansul pe direcția Pokrovsk, Donețk. În ciuda ofensivei ucrainene din Kursk, obiectivul de a lua presiunea de pe frontul din Est nu a fost atins.
Postul de televiziune american CNN a informat, pe 06.09.2024, citând declarațiile unor oficiali care au ținut să-și păstreze anonimatul, că SUA au detectat o activitate militară rusească crescută în jurul cablurilor submarine cheie și consideră că Rusia ar putea acum să efectueze potențiale operațiuni de sabotaj, menite să dezactiveze o piesă critică a infrastructurii de comunicații a lumii.
Kosovo a închis în timpul nopţii două dintre cele patru posturi de frontieră cu Serbia după manifestaţii de partea sârbă care au blocat circulaţia, a anunţat sâmbătă un ministru kosovar, informează Agerpres, AFP şi DPA.
Forţele aeriene ucrainene au anunţat sâmbătă că Rusia a lansat în total 67 de drone cu rază de acţiune lungă într-un atac nocturn masiv asupra Ucrainei, dintre care 58 au putut fi doborâte, informează Agerpres și Reuters.
Preşedintele Partidului Social Democrat (PSD), premierul Marcel Ciolacu, a declarat sâmbătă, la Cornu, că "e un pic cam mult" să fie comparat cu fostul premier britanic Winston Churchill.
”Până la urmă au fost livrate”, a confirmat un oficial american, referindu-se la rachetele pe care Iranul le promisese Rusiei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut sâmbătă o întrevedere cu şefa guvernului italian Giorgia Meloni, la Cernobbio, în nordul Italiei, a anunţat preşedinţia Consiliului italian, informează Agerpres, care citează AFP.
Administrația președintelui american Joe Biden este angajată în discuții urgente cu Congresul pentru a-i permite să utilizeze până la 6 miliarde de dolari în ajutor militar pentru Ucraina și după termenul limită de 30 septembrie, când se încheie anul fical în SUA.
Forțele armate egiptene au anunțat la Salonul Aeronautic Internațional din Egipt vor primi două avioane tactice C-130J-30 Super Hercules. Aeronavele au fost achiziționate prin mecanismul FMS cu U.S. Air Force.
Lituania instalează obstacole permanente anti-mobilitate, cunoscute și sub numele de dinți de dragon și arici, în unele zone de la granița cu enclava Kaliningrad a Rusiei, care sunt concepute pentru a apăra împotriva tancurilor sau unităților motorizate.
China își intensificî prezența pe piețele internaționale de apărare prin promovarea activă a produselor sale militare, inclusiv a sistemului avansat de arme cu laser OW5-A50, în Orientul Mijlociu.
Dubla lovitură primită de Ucraina în accidentul F-16 este, treptat, compensată de aliați. Țările de Jos au anunțat că transferă Ucrainei echipamente de întreținere și rachete aer-aer pentru avioanele multifuncționale F-16, în timp ce primul grup de piloți ucraineni a ajuns în Canada pentru antrenament.
Rusia a pierdut 6.000 de soldați la Kursk, iar incursiunea „a îmbunătățit semnificativ moralul nu numai al armatei, ci și al întregii populații ucrainene”, susțin oficialii de la Kiev.
Stoltenberg a avertizat Beijingul că sprijinul în escaladarea continuă a războiului din Ucraina i-ar putea afecta negativ interesele și reputația.
Președintele Volodimir Zelenski a sosit la baza aeriană Ramstein din Germania la 6 septembrie pentru a lua parte la reuniunea Grupului de contact pentru apărare al Ucrainei (UDCG), în contextul în care Kievul solicită apărare aeriană și arme cu rază lungă de acțiune pentru a se apăra de agresiunea rusă.
DefenseRomania a discutat cu reprezentanți ai Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ), în cadrul expoziției de armament MSPO care are loc la Kielce, în Polonia. Iar un produs interesant care ne-a fost prezentat a fost mașina de luptă Borsuk.
Armata poloneză a anunțat joi, 5 septembrie, că este „foarte probabil” ca nicio dronă să nu fi încălcat spațiul aerian al Poloniei săptămâna trecută, revizuind o declarație anterioară privind o posibilă intruziune. La 26 august, Polonia a raportat că un obiect zburător, probabil o dronă Shahed de fabricație iraniană, utilizata de rusi, a intrat în spațiul său aerian în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei. Generalul Maciej Klisz a confirmat incidentul pe baza datelor de la trei stații radar.
Imagini recente publicate de unități ale armatei ruse de pe linia frontului din apropierea orașului ucrainean Avdiivka din regiunea Donbas, aflată sub ocupaţie rusă, au prezentat recuperarea de pe front unui tanc Leopard 2A6 defect, furnizat de Germania și utilizat de armata ucraineană, alături de un tanc M1A1 Abrams, furnizat de America și mai grav avariat.
Materialele video cu drone care se confruntă între ele erau destul de rare în urmă cu câteva luni, dar acum sunt postate cu regularitate, semnalând apariția unei noi linii de front ca parte a conflictului ruso-ucrainean. Drone FPV cu explozibil doboară drone de supraveghere rusești cu aripi fixe, lipsind Rusia de o capacitate esențială de monitorizare a câmpului de luptă și de direcționare a atacurilor.
O unitate notorie a agenției ruse de informații militare (GRU) efectuează atacuri cibernetice împotriva infrastructurii critice din țările NATO și UE, precum și din Ucraina, au avertizat agențiile de informații occidentale la 5 septembrie. Unitatea GRU 29155 este considerată responsabilă pentru o serie de atacuri fizice în țările occidentale, inclusiv otrăvirea fostului agent dublu Serghei Skripal în Regatul Unit în 2018 și exploziile de la depozitele de muniții din Cehia în 2014.
Casa Albă ia în considerare posibilitatea de a furniza Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune JASSM, au relatat recent mai multe publicaţii mass-media occidentale. Această decizie ar putea indica o posibilă schimbare în politica SUA cu privire la atacurile pe care ucrainenii le pot efectua în adâncimea teritoriului Rusiei. Acest lucru a fost sugerat de doi foști înalți oficiali militari americani în comentarii pentru redacţia de limba ucraineană a radioului Voice of America.
Prezent în Extremul Orient rus, unde participă la Forumul Economic Estic, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 05.09.2024, că Rusia va susține candidatura Kamalei Harris la alegerile prezidențiale din SUA.
O unitate a Forțelor ucrainene pentru Operații Speciale (FOS) a distrus un nou pod plutitor de pontoane pe care trupele ruse l-au construit recent în regiunea Kursk. Operatorii Regimentului 8 al Forțelor pentru Operații Speciale au descoperit și distrus șapte unități de echipament inamic: cinci poduri de pontoane PPS-84 pe șasiu de camion KrAZ-255 și alte două camioane.
Comisia de Investigații din Rusia a anunțat arestarea lui Andrey Chekmazov, un fost oficial al Ministerului Apărării implicat în cercetare și dezvoltare, a adjunctului său Dmitri Fomin și a lui Aleksandr Sukharev, șeful firmei Oborontest. Chekmazov și Fomin ar fi primit mită de la Sukharev.
Premierul Marcel Ciolacu a fost primit, joi, de omologul israelian, Benjamin Netanyahu, prilej cu care a reafirmat că România susţine dreptul Israelului la autoapărare.
În ședința de joi, 5 septembrie, Rada Supremă a Ucrainei l-a numit pe Andrei Sibiga (Andriy Sybiha) în funcția de ministru de externe. Decizia a fost luată cu 258 de voturi, cu 28 de abțineri. Nimeni nu a vorbit împotriva.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către terţi. Legea privind completarea art. 1 din Legea nr. 222/2017 pentru realizarea "Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol", aferentă programului de înzestrare esenţial "Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)", a fost adoptată decizional de Camera Deputaţilor în 3 septembrie.
La expoziția de apărare MSPO 2024, conglomeratul polonez de apărare Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ) a prezentat ARES (Anti-tank Remote Explosive System), un sistem robotizat avansat conceput pentru operațiuni antitanc. Dezvoltat de Belma, o filială a PGZ, robotul ARES este echipat cu o mină antitanc ghidată, oferind o soluție inovatoare pentru neutralizarea vehiculelor blindate inamice în diverse scenarii de luptă.
