De Ziua Națională a Bulgariei, 3 martie, la sala de concerte a Ateneului Român din București, Filarmonica din Sofia a susținut un spectacol impresionant în prezența a numeroși ambasadori străini în România, precum și oficiali români politici și militari.
Concertul din România a avut loc la invitația ambasadorului bulgar Radko Vlaykov, în urma spectacolului de succes al Filarmonicii din Sofia la Ateneu în martie 2024.
Evenimentul a fost impecabil organizat de Ambasada Bulgariei la București.
DefenseRomania transmite pe această cale din nou la mulți ani prietenilor și vecinilor noștri bulgari!
Excelența Sa Radko Vlaykov, Ambasadorul Bulgariei în România, în timpul discursului de la Ateneu cu ocazia Zilei Naționale a Bulgariei. Photo: DefenseRomania
Redăm integral discrusul Excelenței Sale Radko Vlaykov, ambasadorul Bulgariei în România:
Nu există moment mai potrivit decât Sărbătoarea Națională a Republicii Bulgaria, 3 martie, pentru a ne aminti încă o dată că legăturile dintre bulgari și români durează de secole. Ne vom aminti mereu de eroismul și sacrificiul soldaților români din anii 1877-1878 la Pleven, Griviţa, Oryahovo, Smârdan, Vidin. Ne vom aminti mereu de protecția fără vreun interes, pe care poporul român a acordat-o în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, celor mai strălucite personalități din istoria noastră.
Poporul bulgar va fi mereu profund recunoscător și mulţumit poporului român, pentru contribuția sa la eliberarea Bulgariei și la restabilirea statului bulgar, a cărui aniversare cu ocazia împlinirii a 147 de ani, o sărbătorim astăzi.
Nu există loc mai potrivit decât clădirea de renume mondial a Ateneului Român, din centrul Bucureștiului, pentru a sărbători cu profundă satisfacție, marea diversitate a legăturilor vechi de secole dintre bulgari și români, mai ales în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Aici, în această sală, suntem mândri de contribuția semnificativă a donatorilor bulgari, a căror caritate merită recunoașterea din partea tuturor. În 1886 Evlogi Georgiev donează 200.000 de lei în aur, pentru construcția Ateneului. De asemenea, cu 200.000 de lei în aur, a finanțat crearea Fundației Universitare Carol I pe lângă Universitatea București, pentru „sprijinirea studenților săraci, dar muncitori”. Evlogi Georgiev a donat și 100.000 de lei spitalului din Galați, iar multe fonduri au fost donate altor organizații și instituții românești. Cu cel mai profund respect profesional, aș dori să remarc că din luna iulie 1879, Evlogi Georgiev este, de asemenea, primul ambasador al Bulgariei moderne în România. Este semnificativă și contribuția financiară la construirea Ateneului Român, făcută de Dimitar Hadjivasilev. De asemenea, el este onorat în România ca donator pentru construcția Școlii Comerciale de Stat din București, Adăpostul “Elena Doamna” și a altele.
Astăzi, „Orașul Vechi” al Bucureștiului este unul dintre simbolurile orașului și atrage milioane de turiști din întreaga lume. Construcția „Micului Paris” în a doua jumătate a secolului al XIX-lea este o intersectare importantă și un exemplu al legăturilor vechi de secole dintre bulgari și români.
Strămoșii noștri au profitat de libertatea și de progresul economic și, cu spirit antreprenorial, au pus împreună bazele solide ale capitalei române moderne.
Una dintre multele din centrul istoric al Bucureștiului, dar cea mai emblematică clădire construită de bulgari în această perioadă, este „Hanul Solacolu”. Hanul a fost sediul pentru organizarea luptei revoluționare a bulgarilor și în diferite perioade a fost locuit de cele mai marcante personalități din istoria Bulgariei, Vasil Levski, Hristo Botev, Georgi Rakovski, acolo a fost situată și tipografia lui Lyuben Karavelov. Salutăm cu căldură inițiativa Municipiului București de a restaura „Hanul Solacolu” și de a-l transforma într-un „Spațiu Cultural Municipal”. Exprim o recunoștință deosebită primarului Bucureștiului, Nicușor Dan, pentru acordul său de a dedica o parte semnificativă din viitorul „Hanul Solacolu” istoriei prezenței bulgare la Han, la București și în România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, precum și pentru oportunitatea oferită reprezentanților Ambasadei Republicii Bulgaria de a participa la comisia municipală specială care pregătește proiectul de reconstrucție a „Hanul Solacolu”. Acest fapt este cel mai convingător exemplu că bulgarii și românii respectă și păstrează împreună moștenirea noastră comună culturală și istorică.
Mulțumesc, domnule Primar!
În aceste zile se împlinesc doi ani de când Bulgaria și România, am ridicat relațiile noastre la nivelul de „parteneriat strategic”. În pofidă limitelor relative, impuse de seria de alegeri parlamentare anticipate din Bulgaria și de organizarea a patru diferite alegeri din România în anul 2024, cele două țări au reușit să obțină cel mai mare dinamism, diversitate și profunzime în relațiile noastre.
Mulțumesc politicienilor de frunte din Bulgaria și România, pentru că au plasat relațiile bilaterale ca prioritate de cea mai importanţă, ceea ce duce la rezultate excelente.
Securitatea și apărarea sunt domeniul de cooperare cel mai dezvoltat, în relațiile dintre Bulgaria și România, din ultimă vreme. În calitate de state membre NATO, ambele țări, atât bilateral, cât și în cadrul Alianței, poartă cu mândrie responsabilitatea pentru stabilitatea Flancului de Sud-Est al NATO.
Aș dori să remarc cu satisfacție, în special, cooperarea noastră excelentă în domeniul securității în regiunea Mării Negre. În această seară, alături de noi este Șeful Statului Major al Apărării, Generalul Gheorghiță Vlad, comandanții și locţiitorii comandanților diferitelor tipuri de forțe armate, mulți generali și ofițeri militari superiori ai Armatei Române. Vă mulțumim, dragi prieteni, pentru această cooperare, care face că NATO și țările noastre să fie mai puternice și mai protejate, iar poporul bulgar și poporul român să trăiască în pace.
Bulgaria și România au întâmpinat anul 2025 cu o realizare istorică pentru țările și popoarele noastre. Controalele la granițele noastre terestre au fost, în cele din urmă, înlăturate și, astfel, am devenit o parte integrală a spațiului Schengen. Am dovedit că atunci când suntem împreună suntem mai puternici! Datele din primele două luni ale anului 2025 subliniază deja impactul pozitiv imens asupra afacerilor, turismului și contactelor dintre bulgari și români.
Permiteți-mi să vă dau un alt exemplu pentru impactului benefic, în urmă apartenenţei Bulgariei și al României ca membri cu drepturi depline la Schengen. De mai bine de 20 de ani, există ideea de a se deschide o linie de feribot, între orașele dunărene Tutrakan și Olteniţa. Datorită eliminării necesității punctelor de trecere ale frontierei, lansarea acestei linii de feribot este înlesnită. Sunt impresionat de inițiativa și cooperarea primărilor din Tutrakan, Dr. Dimitar Stefanov, și Olteniţa, d-ul Mihăiță Constantin Beștea, alături de care am lansat proiectul. Sunt optimist că dacă toate procedurile birocratice vor fi finalizate, linia de feribot Tutrakan - Olteniţa ar putea începe să funcționeze la începutul verii. În acest fel, pe harta conectivității dintre Bulgaria și România, 409 km de-a lungul graniței Dunării, pe lângă cele două poduri și 5 feriboturi în funcțiune, va mai apărea unul. Un mic, dar important pas spre rezolvarea problemei cronice a conectivității dintre Bulgaria și România.
Aș dori să subliniez pe scurt cooperarea excelentă dintre Bulgaria și România în domeniul energiei. Pe lângă proiectele existente care sunt importante pentru transportul purtătorilor de energie în Republica Moldova, importantă este viteza cu care Bulgaria și România, împreună cu Grecia, vor reuși să construiască un coridor multimodal între noi. Pe lângă transportul de purtătorul de energie, acesta oferă șansa de a se construi un drum rutier, cale ferată. și infrastructură digitală, care va fi importantă nu numai pentru Bulgaria, România și Grecia, ci și pentru NATO și UE.
Turiştii români continuă să fie pe primul loc în rândul turiştilor străini care vizitează Bulgaria, iar bulgarii – pe primul loc în rândul cetăţenilor străini care vizitează România. România se află pe locul doi în rândul partenerilor comerciali externi ai Bulgariei, iar Bulgaria este printre primii 4-5 parteneri străini ai României. Sunt convins că, a mei colegi – ambasadorii diferitelor țări, vor aprecia de ce raportez aceste fapte cu atâta satisfacție.
La sfârșit, permiteți-mi să mă adresez compatrioților mei bulgari. Vă mulțumim pentru tot ceea ce faceți pentru a păstra bulgaritatea, limba bulgară, traiul, obiceiurile și tradițiile! Vă mulțumim că va folosiţi din plin de toate condițiile pe care statul român le oferă minorităților naționale, inclusiv celei bulgare. Vă mulțumim că sunteți o parte preţioasă din societatea României europene!
Printre noi este și reprezentantul minorității naționale bulgare în Camera Deputaților a România, domnul Gheorghe Nacov. Domnule Nacov, reprezentați compatrioții noştri în Parlamentul României în cel mai demn mod! Mulţumesc!
Și încă un lucru. Domnul Gheorghe Nacov este de mulți ani, un consul onorific excelent al Bulgariei la Timișoara.
În acest sens, am plăcerea să vă anunț că avem deja acordul părților bulgară și română și în doar două zile la Cluj-Napoca vom deschide un al doilea consulat onorific al Bulgariei în România. Îi urez bun venit în mijlocul nostru noului Consul Onorific, doamna Ștefania Berciu. Vă urez, stimată doamnă Berciu, cu entuziasmul și energia foarte pozitivă cu care intrați în această importantă funcție, să contribuiți mulți ani la dezvoltarea relațiilor economice, culturale, academice și interpersonale dintre
Bulgaria și județele din România care se află în circumscripția dumneavoastră consulară. Succes!
Aș dori să mulțumesc în mod specială sponsorului evenimentului de astăzi, fără al cărui ajutor generos nu ar fi putut avea loc această seară!
În numele soției mele Yoana și în numele meu, vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră de a fi împreună de Ziua Națională a Bulgariei, 3 martie.
Să ne bucurăm împreună de măiestria Orchestrei Filarmonicii din Sofia sub conducerea maestrului Nayden Todorov și cu participarea solistului Georgi Cherkin.
Discursul transmis în numele prim-ministrului României cu ocazia Zilei Naționale a Bulgariei subliniază importanța relațiilor bilaterale dintre cele două țări. Se marchează doi ani de la semnarea Parteneriatului Strategic, care a consolidat cooperarea în multiple domenii, inclusiv în procesul de aderare la Schengen. Discursul a fost transmis de doamna Ruxandra Ivan, consilier de stat al premierului Marcel Ciolacu.
De asemenea, se evidențiază necesitatea îmbunătățirii interconectivității regionale, în special prin proiecte comune privind transportul pe Dunăre, cum ar fi inițiativa Fast Danube și construcția unui al treilea pod peste fluviu.
România și Bulgaria sunt parteneri de încredere în cadrul UE și NATO, împărtășind viziuni comune asupra securității regionale, în special în zona Mării Negre. Ambele țări susțin Ucraina și Republica Moldova, contribuind activ la gestionarea efectelor războiului.
Mesajul transmis de Guvernul român prietenilor bulgari subliniază și rolul comunităților românești și bulgare ca punți de prietenie între cele două națiuni, iar mesajul se încheie cu urări de pace și prosperitate pentru Bulgaria.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Negocierile de pace dintre Washington și Kiev s-au lovit de un obstacol major: insistența americană ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas, oferind Rusiei o victorie teritorială pe care armata Kremlinului nu a reușit să o obțină pe câmpul de luptă după mai bine de un deceniu de conflict.
Statele Unite au facut publice detaliile unei serii de incidente grave petrecute în timpul unei misiuni de luptă recente în Marea Roșie, inclusiv un incident de tip ,,friendly fire'' în care un crucișător american a doborât un avion de vânătoare F/A-18 Super Hornet, confundându-l cu o rachetă inamică.
Rusia a oferit o ''validare'' rară și publică noii Strategii de Securitate Națională a Statelor Unite, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin declarând că viziunea administrației Trump se aliniază „în mare măsură” cu cea a Rusiei și ar putea debloca negocierile privind Ucraina.
Congresul Statelor Unite este pe punctul de a adopta o legislație crucială în domeniul apărării care, pe lângă majorarea bugetului, introduce restricții fără precedent asupra reducerii trupelor americane în Europa și Asia, reprezentând o mustrare bipartisană la adresa deciziilor administrative ale Președintelui Donald Trump.
Liderii europeni se confruntă acum cu o alegere costisitoare: fie investesc masiv acum pentru a asigura victoria Ucrainei, fie se pregătesc să plătească un preț dublu, de trilioane de euro, pentru a gestiona consecințele unei Rusii victorioase la granițele lor. Aceasta este concluzia care reiese dintr-un raport publicat de think tank-ul Corisk și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale.
Tokyo l-a convocat duminică pe ambasadorul Chinei, Wu Jianghao, pentru a protesta față de comportamentul pe care l-a numit periculos și regretabil, după ce a declarat că avioanele de vânătoare ale portavionului au îndreptat fascicule radar spre aeronavele sale care au fost trimise să urmărească nava cu o zi înainte.
Negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „în ultimii 10 metri”. Probleme precum controlul asupra regiunii Donețk și centralei nucleare Zaporojie rămân nerezolvate. Controlul asupra regiunii Donețk și a centralei nucleare Zaporojie sunt probleme cheie care trebuie rezolvate pentru a pune capăt războiului din Ucraina, spune Kellogg.
Uniunea Europeană trebuie să pună capăt dependenței sale reflexe de Statele Unite și să își elaboreze propria strategie pentru încheierea războiului din Ucraina, a avertizat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. Apelul său vine într-un moment de anxietate politică tot mai mare la Bruxelles, pe fondul negocierilor directe dintre emisarii lui Donald Trump și Kremlin, desfășurate fără participarea europenilor.
O serie de indicii arată că procesul de instalare a sistemelor rusești Oreshnik în Belarus este în derulare. Un semnal decisiv a venit pe 31 octombrie, când Aleksandr Lukașenko a anunțat public că sistemele de rachete balistice rusești cu rază intermediară Oreshnik vor fi desfășurate în Belarus chiar în cursul lunii decembrie.
Declarația nu a fost o speculație, ci o confirmare a unor procese aflate deja în desfășurare, pe care liderul belarus le-a prezentat drept un răspuns la ceea ce consideră a fi o escaladare militară occidentală. Intervenția sa a fost dublată de avertismentul că el și Vladimir Putin ar putea decide împreună utilizarea acestor arme „dacă va fi necesar”, ceea ce echivalează cu admiterea faptului că Belarusul acceptă postura nucleară ofensivă în care este atras de Rusia, după cum remarcau analiștii de la Fundația Jamestown.
În ansamblu, este de așteptat ca desfășurarea Oreshnik în Belarus să genereze în Europa o reacție amplă, graduală, dar fermă. În mod evident NATO și UE nu vor căuta escaladarea directă, însă vor construi un mediu în care avantajul câștigat de Rusia prin mutarea rachetelor în Belarus să fie contrabalansat, iar costurile oricărei utilizări să fie suficient de mari pentru a descuraja Kremlinul.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Într-un conflict care a depășit deja borna celor trei ani și a devenit sinonim cu tranșeele înghețate și duelurile de artilerie, o statistică surprinzătoare oferită de un general de top al NATO rescrie manualele de tactică militară. Potrivit generalului-maior Maik Keller, comandant adjunct al noii misiuni de asistență a NATO pentru Ucraina (NSATU), forța de drone a Kievului, deși minusculă din punct de vedere numeric, a devenit cel mai letal instrument de pe front.
Deși discuțiile de la Moscova, din 2 decembrie, dintre delegația americană și președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu par să fi adus pacea mai aproape, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, susține, într-un interviu pentru Fox News, că s-au făcut „progrese” către încheierea războiului.
Maratonul diplomatic de cinci ore desfășurat marți la Kremlin, între președintele rus Vladimir Putin și trimișii speciali ai președintelui american Donald Trump, s-a încheiat exact așa cum a început: fără nicio mișcare semnificativă, fără un acord și fără vreun semn că Moscova ar fi dispusă să își reconsidere cererile maximaliste.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
La capitolul personal, trupele ruse înregistrează de șase ori mai multe decese decât cele ucrainene și nu mai pot recruta oameni care să-i înlocuiască pe cei pierduți.
Dacă cineva se mai îndoia că războiul din Ucraina se poartă la fel de dur în spațiul informațional și în conturile bancare ale serviciilor de informații ca și în tranșeele din Zaporojie, un eveniment petrecut azi, 1 ianuarie 2026, a oferit un răspuns clar.
Decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul ca stat independent a stârnit controverse internaționale ample și critici aspre din partea multor țări, inclusiv Egipt, Somalia, Turcia, China și alte câteva. Somalilandul, care s-a separat de Somalia din 1991, s-a bucurat de o stabilitate relativă, până la decizia Tel Avivului de a-l recunoaște .
Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat, pe 30 decembrie 2025, retragerea tuturor forțelor militare rămase din Yemen, o decizie luată pe fondul unei crize acute cu Arabia Saudită și al presiunilor venite din partea conducerii yemenite.
Germania a făcut un prim pas oficial către lansarea producției pe scară largă a rachetei de croazieră Taurus, prin semnarea unui acord între Bundeswehr și compania Taurus Systems GmbH pentru pregătirea unei linii de producție pe teritoriul german. Inițiativa vizează varianta modernizată Taurus Neo și marchează o schimbare importantă în abordarea Berlinului privind refacerea capacităților de lovire la mare distanță, după ani în care stocurile de muniții de precizie au fost limitate.
Ne aflăm la începutul anului 2026, în pragul trecerii catre cel de-al cincilea an de război pe scară largă in Ucraina, iar discursul de Revelion al lui Volodimir Zelenski a aruncat în spațiul public o veste care, la prima vedere, pare dătătoare de speranță: „90% din acordul de pace este gata”.
La începutul anului 2026, analiștii și experții militari ucraineni ne prezintă o realitate incontestabilă: campaniile militare din 2025 au demonstrat că superioritatea tehnologică tradițională nu mai garantează imunitatea activelor strategice pe câmpul de luptă modern.
Programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF) care ar trebui să ducă la construcția unui viitor avion de luptă european franco-german e în moarte clinică din cauza unei dispute tot mai ample între Paris și Berlin. În acest sens nemții caută alternative și planuri de rezervă, iar o astfel de alternativă e un viitor avion de luptă construit cu suedezii de la Saab, producătorul JAS 39 Gripen. Însă Saab pune condiții.
Conducerea apărării din Japonia a reconfirmat, la sfârşit de 2025, angajamentul ferm pentru desfășurarea primei aeronave operaționale din cadrul Programului Global de Luptă Aeriană (GCAP) până în anul fiscal 2035, un obiectiv care fundamentează pivotarea strategică a Japoniei către o arhitectură de apărare aeriană mai puțin dependentă de liniile de dezvoltare exclusiv americane.
Joi, 1 ianuarie, au avut loc noi atacuri cu drone efectuate de forțele ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene din proximitatea frontierei cu România.
Agenția Centrală de Informații (CIA) din SUA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au concluzionat că Ucraina nu a încercat să atace reședința președintelui rus, Vladimir Putin. Acest lucru a fost anunțat miercuri, 01.01.2026, de Wall Street Journal, precum și de PBS și CNN, citând oficiali guvernamentali americani anonimi. Ulterior, informația a fost preluată și de agențiile de presă DPA și Reuters.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
DefenseRomania va difuza marți, 30.12.2025, un interviu de final de an cu CEO-ul companiei de construcții românești Leviatan Group.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a ameninţat cu moartea iminentă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, într-un mesaj presărat cu insulte pe Telegram, informează Agerpres și DPA.
Pacea ar putea fi obţinută în Ucraina în câteva săptămâni, a apreciat marţi premierul polonez Donald Tusk, după o discuţie prin videoconferinţă cu alţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, relatează Agerpres și Reuters.
După ce au decimat capacitățile Flotei Rusiei în largul Mării Negre, forțele de apărare ale Ucrainei își mută acum ofensiva dronelor maritime în teatre de operații complet noi: căile fluviale și apele interioare.
Arabia Saudită a afirmat că securitatea sa națională este o „linie roșie” pe care o va apăra, la câteva ore după ce o coaliție pe care o conduce a lovit cargouri în Yemen, vehicule și nave care transportau armament ce ar fi trebuit să ajungă la grupări separatiste din această țară măcinată de un deceniu de război civil.
