De Ziua Națională a Bulgariei, 3 martie, la sala de concerte a Ateneului Român din București, Filarmonica din Sofia a susținut un spectacol impresionant în prezența a numeroși ambasadori străini în România, precum și oficiali români politici și militari.
Concertul din România a avut loc la invitația ambasadorului bulgar Radko Vlaykov, în urma spectacolului de succes al Filarmonicii din Sofia la Ateneu în martie 2024.
Evenimentul a fost impecabil organizat de Ambasada Bulgariei la București.
DefenseRomania transmite pe această cale din nou la mulți ani prietenilor și vecinilor noștri bulgari!
Excelența Sa Radko Vlaykov, Ambasadorul Bulgariei în România, în timpul discursului de la Ateneu cu ocazia Zilei Naționale a Bulgariei. Photo: DefenseRomania
Redăm integral discrusul Excelenței Sale Radko Vlaykov, ambasadorul Bulgariei în România:
Nu există moment mai potrivit decât Sărbătoarea Națională a Republicii Bulgaria, 3 martie, pentru a ne aminti încă o dată că legăturile dintre bulgari și români durează de secole. Ne vom aminti mereu de eroismul și sacrificiul soldaților români din anii 1877-1878 la Pleven, Griviţa, Oryahovo, Smârdan, Vidin. Ne vom aminti mereu de protecția fără vreun interes, pe care poporul român a acordat-o în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, celor mai strălucite personalități din istoria noastră.
Poporul bulgar va fi mereu profund recunoscător și mulţumit poporului român, pentru contribuția sa la eliberarea Bulgariei și la restabilirea statului bulgar, a cărui aniversare cu ocazia împlinirii a 147 de ani, o sărbătorim astăzi.
Nu există loc mai potrivit decât clădirea de renume mondial a Ateneului Român, din centrul Bucureștiului, pentru a sărbători cu profundă satisfacție, marea diversitate a legăturilor vechi de secole dintre bulgari și români, mai ales în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Aici, în această sală, suntem mândri de contribuția semnificativă a donatorilor bulgari, a căror caritate merită recunoașterea din partea tuturor. În 1886 Evlogi Georgiev donează 200.000 de lei în aur, pentru construcția Ateneului. De asemenea, cu 200.000 de lei în aur, a finanțat crearea Fundației Universitare Carol I pe lângă Universitatea București, pentru „sprijinirea studenților săraci, dar muncitori”. Evlogi Georgiev a donat și 100.000 de lei spitalului din Galați, iar multe fonduri au fost donate altor organizații și instituții românești. Cu cel mai profund respect profesional, aș dori să remarc că din luna iulie 1879, Evlogi Georgiev este, de asemenea, primul ambasador al Bulgariei moderne în România. Este semnificativă și contribuția financiară la construirea Ateneului Român, făcută de Dimitar Hadjivasilev. De asemenea, el este onorat în România ca donator pentru construcția Școlii Comerciale de Stat din București, Adăpostul “Elena Doamna” și a altele.
Astăzi, „Orașul Vechi” al Bucureștiului este unul dintre simbolurile orașului și atrage milioane de turiști din întreaga lume. Construcția „Micului Paris” în a doua jumătate a secolului al XIX-lea este o intersectare importantă și un exemplu al legăturilor vechi de secole dintre bulgari și români.
Strămoșii noștri au profitat de libertatea și de progresul economic și, cu spirit antreprenorial, au pus împreună bazele solide ale capitalei române moderne.
Una dintre multele din centrul istoric al Bucureștiului, dar cea mai emblematică clădire construită de bulgari în această perioadă, este „Hanul Solacolu”. Hanul a fost sediul pentru organizarea luptei revoluționare a bulgarilor și în diferite perioade a fost locuit de cele mai marcante personalități din istoria Bulgariei, Vasil Levski, Hristo Botev, Georgi Rakovski, acolo a fost situată și tipografia lui Lyuben Karavelov. Salutăm cu căldură inițiativa Municipiului București de a restaura „Hanul Solacolu” și de a-l transforma într-un „Spațiu Cultural Municipal”. Exprim o recunoștință deosebită primarului Bucureștiului, Nicușor Dan, pentru acordul său de a dedica o parte semnificativă din viitorul „Hanul Solacolu” istoriei prezenței bulgare la Han, la București și în România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, precum și pentru oportunitatea oferită reprezentanților Ambasadei Republicii Bulgaria de a participa la comisia municipală specială care pregătește proiectul de reconstrucție a „Hanul Solacolu”. Acest fapt este cel mai convingător exemplu că bulgarii și românii respectă și păstrează împreună moștenirea noastră comună culturală și istorică.
Mulțumesc, domnule Primar!
În aceste zile se împlinesc doi ani de când Bulgaria și România, am ridicat relațiile noastre la nivelul de „parteneriat strategic”. În pofidă limitelor relative, impuse de seria de alegeri parlamentare anticipate din Bulgaria și de organizarea a patru diferite alegeri din România în anul 2024, cele două țări au reușit să obțină cel mai mare dinamism, diversitate și profunzime în relațiile noastre.
Mulțumesc politicienilor de frunte din Bulgaria și România, pentru că au plasat relațiile bilaterale ca prioritate de cea mai importanţă, ceea ce duce la rezultate excelente.
Securitatea și apărarea sunt domeniul de cooperare cel mai dezvoltat, în relațiile dintre Bulgaria și România, din ultimă vreme. În calitate de state membre NATO, ambele țări, atât bilateral, cât și în cadrul Alianței, poartă cu mândrie responsabilitatea pentru stabilitatea Flancului de Sud-Est al NATO.
Aș dori să remarc cu satisfacție, în special, cooperarea noastră excelentă în domeniul securității în regiunea Mării Negre. În această seară, alături de noi este Șeful Statului Major al Apărării, Generalul Gheorghiță Vlad, comandanții și locţiitorii comandanților diferitelor tipuri de forțe armate, mulți generali și ofițeri militari superiori ai Armatei Române. Vă mulțumim, dragi prieteni, pentru această cooperare, care face că NATO și țările noastre să fie mai puternice și mai protejate, iar poporul bulgar și poporul român să trăiască în pace.
Bulgaria și România au întâmpinat anul 2025 cu o realizare istorică pentru țările și popoarele noastre. Controalele la granițele noastre terestre au fost, în cele din urmă, înlăturate și, astfel, am devenit o parte integrală a spațiului Schengen. Am dovedit că atunci când suntem împreună suntem mai puternici! Datele din primele două luni ale anului 2025 subliniază deja impactul pozitiv imens asupra afacerilor, turismului și contactelor dintre bulgari și români.
Permiteți-mi să vă dau un alt exemplu pentru impactului benefic, în urmă apartenenţei Bulgariei și al României ca membri cu drepturi depline la Schengen. De mai bine de 20 de ani, există ideea de a se deschide o linie de feribot, între orașele dunărene Tutrakan și Olteniţa. Datorită eliminării necesității punctelor de trecere ale frontierei, lansarea acestei linii de feribot este înlesnită. Sunt impresionat de inițiativa și cooperarea primărilor din Tutrakan, Dr. Dimitar Stefanov, și Olteniţa, d-ul Mihăiță Constantin Beștea, alături de care am lansat proiectul. Sunt optimist că dacă toate procedurile birocratice vor fi finalizate, linia de feribot Tutrakan - Olteniţa ar putea începe să funcționeze la începutul verii. În acest fel, pe harta conectivității dintre Bulgaria și România, 409 km de-a lungul graniței Dunării, pe lângă cele două poduri și 5 feriboturi în funcțiune, va mai apărea unul. Un mic, dar important pas spre rezolvarea problemei cronice a conectivității dintre Bulgaria și România.
Aș dori să subliniez pe scurt cooperarea excelentă dintre Bulgaria și România în domeniul energiei. Pe lângă proiectele existente care sunt importante pentru transportul purtătorilor de energie în Republica Moldova, importantă este viteza cu care Bulgaria și România, împreună cu Grecia, vor reuși să construiască un coridor multimodal între noi. Pe lângă transportul de purtătorul de energie, acesta oferă șansa de a se construi un drum rutier, cale ferată. și infrastructură digitală, care va fi importantă nu numai pentru Bulgaria, România și Grecia, ci și pentru NATO și UE.
Turiştii români continuă să fie pe primul loc în rândul turiştilor străini care vizitează Bulgaria, iar bulgarii – pe primul loc în rândul cetăţenilor străini care vizitează România. România se află pe locul doi în rândul partenerilor comerciali externi ai Bulgariei, iar Bulgaria este printre primii 4-5 parteneri străini ai României. Sunt convins că, a mei colegi – ambasadorii diferitelor țări, vor aprecia de ce raportez aceste fapte cu atâta satisfacție.
La sfârșit, permiteți-mi să mă adresez compatrioților mei bulgari. Vă mulțumim pentru tot ceea ce faceți pentru a păstra bulgaritatea, limba bulgară, traiul, obiceiurile și tradițiile! Vă mulțumim că va folosiţi din plin de toate condițiile pe care statul român le oferă minorităților naționale, inclusiv celei bulgare. Vă mulțumim că sunteți o parte preţioasă din societatea României europene!
Printre noi este și reprezentantul minorității naționale bulgare în Camera Deputaților a România, domnul Gheorghe Nacov. Domnule Nacov, reprezentați compatrioții noştri în Parlamentul României în cel mai demn mod! Mulţumesc!
Și încă un lucru. Domnul Gheorghe Nacov este de mulți ani, un consul onorific excelent al Bulgariei la Timișoara.
În acest sens, am plăcerea să vă anunț că avem deja acordul părților bulgară și română și în doar două zile la Cluj-Napoca vom deschide un al doilea consulat onorific al Bulgariei în România. Îi urez bun venit în mijlocul nostru noului Consul Onorific, doamna Ștefania Berciu. Vă urez, stimată doamnă Berciu, cu entuziasmul și energia foarte pozitivă cu care intrați în această importantă funcție, să contribuiți mulți ani la dezvoltarea relațiilor economice, culturale, academice și interpersonale dintre
Bulgaria și județele din România care se află în circumscripția dumneavoastră consulară. Succes!
Aș dori să mulțumesc în mod specială sponsorului evenimentului de astăzi, fără al cărui ajutor generos nu ar fi putut avea loc această seară!
În numele soției mele Yoana și în numele meu, vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră de a fi împreună de Ziua Națională a Bulgariei, 3 martie.
Să ne bucurăm împreună de măiestria Orchestrei Filarmonicii din Sofia sub conducerea maestrului Nayden Todorov și cu participarea solistului Georgi Cherkin.
Discursul transmis în numele prim-ministrului României cu ocazia Zilei Naționale a Bulgariei subliniază importanța relațiilor bilaterale dintre cele două țări. Se marchează doi ani de la semnarea Parteneriatului Strategic, care a consolidat cooperarea în multiple domenii, inclusiv în procesul de aderare la Schengen. Discursul a fost transmis de doamna Ruxandra Ivan, consilier de stat al premierului Marcel Ciolacu.
De asemenea, se evidențiază necesitatea îmbunătățirii interconectivității regionale, în special prin proiecte comune privind transportul pe Dunăre, cum ar fi inițiativa Fast Danube și construcția unui al treilea pod peste fluviu.
România și Bulgaria sunt parteneri de încredere în cadrul UE și NATO, împărtășind viziuni comune asupra securității regionale, în special în zona Mării Negre. Ambele țări susțin Ucraina și Republica Moldova, contribuind activ la gestionarea efectelor războiului.
Mesajul transmis de Guvernul român prietenilor bulgari subliniază și rolul comunităților românești și bulgare ca punți de prietenie între cele două națiuni, iar mesajul se încheie cu urări de pace și prosperitate pentru Bulgaria.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul Apărării din Franța a admis că urmează o strategie pentru a „recupera” tehnică militară rivală, uneori și clandestin. O practică pe care americanii, dar și sovieticii au implementat-o în perioada Războiului Rece.
Casa Albă a cerut armatei americane să ia în considerare modalități de a-și spori prezența militară în Panama. După cum a relatat NBC, care a făcut referire la doi oficiali americani care nu au fost menționați, Comandamentul Sudic al SUA analizează posibile scenarii, inclusiv creșterea colaborării cu armata panameză și scenariul mai puțin probabil al preluării forțate a controlului asupra Canalului Panama. În discursul său recent adresat Congresului, Donald Trump a indicat: „Pentru a consolida mai bine securitatea națională, administrația mea va revendica Canalul Panama”. Cu toate acestea, administrația nu a clarificat ce înțelege prin „preluarea” controlului asupra acestei rute comerciale.
Statele Unite sunt pe punctul de a relua livrările către Ucraina de bombe cu rază lungă de acțiune cunoscute sub numele de Ground-Launched Small Diameter Bombs (GLSDB), după ce acestea au fost modernizate pentru a rezista mai bine bruiajului rusesc, a relatat Reuters pe baza informațiilor obtinute de la sursele sale. Bombele GLDBS au fost achiziționate în timpul administrației americane a fostului președinte Joe Biden, prin intermediul „Ukraine Security Assistance Initiative”.
Președintele american Donald Trump își concepe politica față de Rusia în funcție de relația sa personală cu Vladimir Putin, după cum a indicat fostul consilier pentru securitate națională John Bolton. Bolton susține că Trump îl vede pe Putin ca pe un prieten și are încredere în el, în timp ce Putin îl vede pe Trump ca fiind ușor de manipulat.
Mai mulţi experții consultaţi de Vocea Americii cred că reacția Kremlinului la încetarea focului pentru 30 de zile este o tactică rusească tipică. Majoritatea cred că Trump face presiuni asupra lui Putin pentru o poziție mai acceptabilă. Puţin și-a reiterat disponibilitatea de a înceta ostilitățile, menționând anumite „nuanțe”.
Pentru a rămâne o putere militară mondială, capabilă să ducă și să câștige un război cu China, Statele Unite vor trebui să schimbe radical industria de apărare și modul de finanțare a programelor militare, arată o analiză TheEconomist.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Președintele polonez Andrzej Duda a cerut Statelor Unite să desfășoare arme nucleare în Polonia, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, a declarat el într-un interviu acordat Financial Times publicat pe 13 martie. Andrzej Duda a declarat că a discutat despre mutarea armelor nucleare americane în Polonia cu trimisul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, dar ideea este de natură să antagonizeze Moscova.
Statele Unite au reluat pe deplin schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina în urma întâlnirii din 11 martie dintre reprezentanții americani și ucraineni în Arabia Saudită, a declarat un oficial american pentru CNN. Pe fondul invaziei rusești în curs de desfășurare din Ucraina, administrația Trump a suspendat toate ajutoarele militare pentru Kiev după întâlnirea președintelui american Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Washington în urmă cu două săptămâni, făcând presiuni asupra Ucrainei cu privire la negocierile de pace cu Rusia.
Pentru prima dată de la începutul ostilităților, pe 12.03.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a inspectat punctul de comandă al trupelor participante la luptele din regiunea Kursk. Îmbrăcat în uniformă militară, șeful statului rus a fost întâmpinat de comandantul militar al armatei, generalul Valeri Gherasimov.
Trupele ruse avansează în regiunea Kursk și este posibil să fi lansat o ofensivă la Sudzha, au declarat experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-un raport, în contextul în care Kremlinul a declarat miercuri că așteaptă detalii de la Washington cu privire la o propunere pentru o încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile în Ucraina înainte de a răspunde. Anterior, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră că se va ajunge la un acord în câteva zile.
România ar trebui să-şi stabilească drept scop, având în vedere nivelul de risc şi importanţa sa, să atragă cel puţin 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro menţionate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de împrumuturi în sectorul apărării, a declarat marţi, la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, conform Agerpres.
În Arabia Saudită au avut loc discuții între reprezentanți ai Ucrainei și ai Statelor Unite, care au condus la decizia Casei Albe de a relua schimbul de informații și sprijinul militar. Aceste informații au fost dezvăluite pe site-ul oficial al administraţie prezidenţiale de la Kiev. Ucraina s-a arătat dispusă să accepte sugestia SUA privind o încetare imediată a focului cu o durată de 30 de zile. Această încetare a focului poate fi prelungită prin acordul reciproc al părților, sub rezerva acceptării și punerii în aplicare simultane de către Federația Rusă. Cu toate acestea, nici americani şi nici ucrainenii nu au precizat dacă s-a rediscutat ideea că Ucraina să facă concesii teritoriale Rusiei.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la țările UE să cumpere arme europene cu ajutorul unui nou program european de împrumut. Vorbind marți în fața deputaților europeni, ea a declarat că, în cadrul planului REARM Europe, UE creează o nouă facilitate de împrumut pentru statele membre de până la 800 de miliarde EUR.
O nouă inițiativă militară europeană denumită „Operation Sky Shield ” a fost propusă pentru a proteja Ucraina împotriva atacurilor cu rachete și drone rusești. Elaborat de experți militari din Europa, planul propune desfășurarea a 120 de avioane de luptă pentru a proteja Kievul și vestul Ucrainei, concentrându-se pe zone critice precum Odesa, Lviv și centralele nucleare operaționale ale țării.
Delegații ucraineni și americani își încep discuțiile la Jeddah pe 11 martie, într-o întâlnire care va avea probabil un impact major asupra viitorului sprijin al Washingtonului pentru Kiev și orice efort de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.„Întâlnirea cu echipa SUA a început foarte constructiv; lucrăm pentru o pace justă și durabilă”, a declarat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak.
Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit a criticat SUA pentru „distrugerea” ordinii mondiale existente, remarci care vin în contextul în care Ucraina încearcă să își repare relația cu SUA după o întâlnire problematică între Volodimir Zelenski și Donald Trump. Valerii Zaluzhnîi, care a fost destituit din funcția de șef al armatei ucrainene anul trecut, dar care deține acum o poziție diplomatică a avertizat împotriva încercării SUA de a ajunge la un compromis cu Rusia.
Ucraina are o viziune clară pentru încetarea treptată a războiului, convenită cu partenerii săi, iar coordonarea acestui plan va fi în centrul discuțiilor cu partea americană în Arabia Saudită, a declarat o sursă familiarizată cu pregătirile delegației ucrainene pentru discuțiile cu Statele Unite în Arabia Saudită pentru redacţia de limba ucrainean al Voice of America.
Franța a confirmat, la 10 martie 2025, că avioanele de luptă Mirage 2000-5F operate de Forțele Aeriene Ucrainene vor fi echipate cu bombe ghidate AASM, sporind astfel capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri de precizie pe durata conflictului actual cu Rusia.
Germanii se tem că avioanele de luptă F-35 de generația a cincea pe care doresc să le achiziționeze ar putea fi inutile în cazul unei rupturi cu Washingtonul, deoarece americanii le-ar putea dezactiva de la distanță.
La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.
Timp de secole, Rusia a considerat Marea Neagră drept un obiectiv strategic important, o poartă către Mediterană și o arteră vitală pentru comerț și proiecția puterii sale militare. Flota rusă din Marea Neagră, cu baza istorică în Sevastopol, Crimeea, a fost piatra de temelie a acestei ambiții. Cu toate acestea, războiul actual din Ucraina a modificat dramatic importanța strategică a flotei, expunându-i vulnerabilitățile și diminuându-i substanţial prezența în apele Mării Negre, fiind una dintre ţintele preferate ale forţelor ucrainene.
Începând din 2024, Forțele Aeriene ale SUA au întrerupt implementarea inițiativei NGF (Next Generation Fighter) privind avioanele de luptă de generația a VI-a, care face parte din programul mai amplu NGAD (Next Generation Air Dominance). Această decizie a fost luată pentru a reevalua viabilitatea proiectului. Potrivit unor surse consultate de revista americana The War Zone, în urma discuțiilor cu diverși oficiali militari americani, evaluarea a scos la iveală informații esențiale, în special în ceea ce privește importanța menținerii superiorității aeriene în viitoarele scenarii de luptă.
La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.
Forțele Armate Ucrainene au integrat în operațiunile lor sistemul românesc de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune CA-95. Portalul național ucrainean de informații „Tysk” a publicat imagini ale acestui sistem. CA-95 românesc este derivat din sistemul sovietic Strela-1, care este un model al Strela-10, și a fost modificat pentru a îndeplini cerințele militarilor ucraineni. Acest sistem este montat pe un vehicul TABC-79 fabricat de ROMARM, înlocuind vehiculul blindat ușor BRDM-2
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Beijingul "va contracara cu hotărâre" presiunile SUA privind taxele vamale, a declarat vineri ministrul de externe al Chinei, adăugând că marile puteri "nu ar trebui să-i hărțuiască pe cei slabi", o lovitura voalată la adresa politicii externe a administrației Trump.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 07 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
Ministerul danez al Apărării a făcut furori cu anunțul său din 30 martie referitor la un plan naval ambițios care vizează achiziționarea a cel puțin 26 de nave noi și trasează planuri pe termen scurt și lung pentru achizițiile, capacitățile și obiectivele strategice ale Royal Danish Navy și ale Naval Home Guard.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și noul ambasador al administrației Trump la NATO încearcă să reasigure aliații precauți ai NATO cu privire la angajamentul SUA față de alianță. Rubio a criticat joi „isteria și hiperbola” din mass-media cu privire la intențiile președintelui Donald Trump, în ciuda semnalelor persistente de la Washington că NATO, așa cum a existat timp de 75 de ani, ar putea să nu mai fie relevantă.
Trupele ruse au intrat joi (03.04.2025) în lupte grele cu forțele ucrainene în regiunea Kursk din vestul Rusiei, în încercarea de a le împinge afară din ultima parte a teritoriului ocupat pe teritoriul suveran al Rusiei, au declarat bloggeri de război citați de Reuters.
Inițiativa cehă privind muniția destinată Ucrainei a atras resurse financiare suplimentare din Canada, Norvegia, Danemarca și Țările de Jos. Astfel, livrările de muniție de artilerie vor putea continua cel puțin până în luna septembrie, a declarat astăzi (03.04.2025) ministrul de externe ceh, Jan Lipavský, la sediul NATO din Bruxelles, unde începe o întâlnire de două zile a șefilor diplomațiilor din țările membre ale alianței.
În cazul unui atac asupra Poloniei, după aproximativ o lună, armata poloneză și-ar putea pierde capacitatea de a desfășura operațiuni, a apreciat generalul polonez Leon Komornicki. Într-un interviu acordat RMF FM, fostul adjunct al șefului Statului Major General a avertizat, de asemenea, cu privire la o criză la nivelul Alianței Nord-Atlantice. ,,Rușii vor testa NATO prin atacarea țărilor baltice. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla încă la începutul anului viitor”, a prezis el.
Forțele Aeriene ale SUA își accelerează planurile de a utiliza inteligența artificială (AI) în spațiul aerian, utilizarea unor sisteme autonome fiind următorul front al războiului modern. Proiectul VENOM al U.S. Air Force își propune să dezvolte un singur software bazat pe inteligență artificială care ar putea fi utilizat pe o varietate de aeronave actuale și viitoare, în loc să investească în mai multe programe individuale pentru sisteme de zbor fără pilot pe anumite aeronave.
Potrivit informațiilor publicate de CNN World pe 2 aprilie 2025, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au desfășurat deja șase bombardiere stealth B-2 Spirit, un avion de transport militar C-17 și mai multe avioane cisternă de realimentare KC-135 la Diego Garcia, o bază insulară îndepărtată din Oceanul Indian care a servit din punct de vedere istoric drept punct-cheie de lansare pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
Cine și-ar fi imaginat la Moscova, în dimineața zilei de 24 februarie 2022, când blitzkriegul rus împotriva Ucrainei trebuia să se termine în trei zile prin schimbarea conducerii politice și readucerea Ucrainei în sfera rusă de influență, că acțiunea Armatei Ruse va trezi din somn o putere economică și militară ca Germania, decenii la rând „adormită” după cataclismul cauzat de nemți împreună cu sovietici în 1939.
În urma anunțului de noi tarife de către SUA, care vor afecta și țările europene, diplomația ungară a criticat Uniunea Europeană.
Consilierul pentru securitate națională și echipa au împărtășit „informații sensibile” în chat-urile de grup din aplicație, spun sursele Politico.
Guvernul ungar a anunțat joi că a decis să se retragă din acordul privind Curtea Penală Internațională (CPI), la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru care CPI a emis un mandat de arestare, a sosit în țară pentru o vizită de stat.
Finlanda îngroașă rândul țărilor care împart granița cu Rusia și care au anunțat un plan de retragere din Tratatul care interzice minele antipersonal. Practic, după retragerea balticilor și a Poloniei, Norvegia a rămas singurul stat NATO vecin cu Rusia care încă nu s-a retras din Tratat.
Analistul de politică externă Mihai Isac a publicat un editorial intitulat „De la „ReArm Europe” la „Readiness 2030”: UE își poate consolida prezența la Marea Neagră”.
Secretarul de stat Marco Rubio este la Bruxelles, Belgia, în perioada 2-4 aprilie. Washingtonul își reafirmă angajamentul pentru Europa, dar în același timp, pentru prima dată, SUA nu vor participa săptămâna viitoare la formatul Ramstein pentru Ucraina.
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținut o declarație de presă (joi, 3 aprilie), la ora 6 dimineața (ora României), din Samarkand, Uzbekistan, în urma anunțului cu privire la noi tarife globale anunțate de Statele Unite.
Ministerul ucrainean al Apărării se pregătește să desfășoare 15.000 de sisteme robotizate în luptă în acest an. Locul lor va fi în primul rând pe prima linie.
Donald Trump şi-a lansat miercuri războiul comercial total, anunţând ceea ce el a numit "tarife reciproce" la nivel mondial, cu scopul de a face "să renască" industria americană şi a pune capăt "jefuirii" Statelor Unite, transmit Agerpres, Reuters şi AFP.
Un bombardier rus cu rază lungă de acțiune Tupolev Tu-22M3 s-a prăbușit în regiunea Irkutsk din Rusia la 2 aprilie 2025, ceea ce a determinat o operațiune imediată de căutare și salvare.
Oficialii NATO au suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei lor față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, a raportat Euractiv pe 2 aprilie, citând surse diplomatice confidențiale. Declarația comună de la summitul de la Washington de anul trecut a inclus un angajament de a „elabora recomandări privind abordarea strategică a NATO față de Rusia, ținând cont de mediul de securitate aflat în continuă schimbare”.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr a participat în zilele de 2 și 3 aprilie, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din țările membre ale Uniunii Europene, care a avut loc la Varșovia, în Polonia.
Ambasadorul ucrainean în Polonia, Vasyl Bodnar, a stârnit indignare declarând că țările care nu își trimit trupele în Ucraina ca parte a unei „misiuni de menținere a stabilității” nu vor putea lua parte la reconstrucția postbelică a țării.
Canada și Australia manifestă din nou interes pentru participarea la Global Combat Air Programme (GCAP), o inițiativă trilaterală între Regatul Unit, Japonia și Italia pentru dezvoltarea unui avion de luptă multirol de generația a VI-a până în 2035. Declarațiile recente ale oficialilor din domeniul apărării și ale factorilor de decizie politică din cele două țări indică faptul că discuțiile, deși încă preliminare, încep să prindă contur.
O imagine cu un sistem american de rachete M901 Patriot, instalat pe un camion ucrainean KrAZ-260, a apărut pe platforma X, se arată pe site-ul Bulgarian Military. Este o fotografie rară care „arată ingeniozitate și adaptabilitate” din partea ucrainenilor.
Olanda e una din cele mai implicate țări europene atât în sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse, cât și în întărirea Flancului Estic și implicit dezvoltarea Armatei României. Iar acest lucru e confirmat, dacă mai era cazul, de transferul către România a cel puțin 18 avioane de luptă F-16. Cu alte cuvinte primim avioane care ar putea forma o nouă escadrilă iar obiectivul Olandei e de a întări capacitățile Forțelor Aeriene Române, precum și continuarea pregătirii în țara noastră a piloților ucraineni de F-16.
Alte două avioane de vânătoare F-16 C/D Block 70 aparținând Forțelor Aeriene ale Republicii Slovace au aterizat miercuri, pe 02.04.2025, pe aeroportul militar din Kuchyňa de lângă Malacky. În acest fel, Slovacia dispune deja de cinci din cele 14 avioane de acest tip comandate la compania americană Lockheed Martin.
Trezirea industriei militare europene nu e pe placul administrației Trump, care,în ultimele săptămâni, a transmis numeroase mesaje către oficialii europeni.
Ca parte a unei acțiuni militare majore, Statele Unite au prelungit desfășurarea USS Harry S. Truman în Orientul Mijlociu și au trimis USS Carl Vinson în regiune. Această escaladare vine în contextul în care Washingtonul urmărește să contracareze posibilele amenințări din partea Iranului și să sprijine operațiunile militare în curs împotriva rebelilor din Yemen.
Ministrul Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârşitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forţe a Armatei României privind posibilitatea ca militari activi, aflați în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituţia, să fi desfăşurat activităţi în companii private de securitate româneşti, care au activat recent în Republica Democratică Congo.
Senatorii Lindsey Graham (Partidul Republican) și Richard Blumenthal (Partidul Democrat) au introdus marți un proiect de lege care urmărește să impună sancțiuni primare și secundare împotriva Rusiei dacă aceasta nu este de acord cu o pace de lungă durată cu Ucraina.
Norvegia a primit și ultimele două avioane F-35A, marcând astfel livrarea a 52 de avioane de luptă.
Armata SUA e dependentă de mașinile de luptă Stryker care, în mod surprinzător, nu sunt produse în State. Problema e că ultimele decizii ale noii administrații de la Washington vor lovi cumplit în programul Stryker.
Oficial, partea rusă nu a acceptat și nici nu a respins încetarea focului; negocierile sunt încă în desfășurare. O serie de politicieni ucraineni și ruși au comentat propunerea. Partea rusă aude, însă, și opinii negative. Ryabkov este unul dintre criticii propunerii americane.
