De Ziua Națională a Bulgariei, 3 martie, la sala de concerte a Ateneului Român din București, Filarmonica din Sofia a susținut un spectacol impresionant în prezența a numeroși ambasadori străini în România, precum și oficiali români politici și militari.
Concertul din România a avut loc la invitația ambasadorului bulgar Radko Vlaykov, în urma spectacolului de succes al Filarmonicii din Sofia la Ateneu în martie 2024.
Evenimentul a fost impecabil organizat de Ambasada Bulgariei la București.
DefenseRomania transmite pe această cale din nou la mulți ani prietenilor și vecinilor noștri bulgari!
Excelența Sa Radko Vlaykov, Ambasadorul Bulgariei în România, în timpul discursului de la Ateneu cu ocazia Zilei Naționale a Bulgariei. Photo: DefenseRomania
Redăm integral discrusul Excelenței Sale Radko Vlaykov, ambasadorul Bulgariei în România:
Nu există moment mai potrivit decât Sărbătoarea Națională a Republicii Bulgaria, 3 martie, pentru a ne aminti încă o dată că legăturile dintre bulgari și români durează de secole. Ne vom aminti mereu de eroismul și sacrificiul soldaților români din anii 1877-1878 la Pleven, Griviţa, Oryahovo, Smârdan, Vidin. Ne vom aminti mereu de protecția fără vreun interes, pe care poporul român a acordat-o în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, celor mai strălucite personalități din istoria noastră.
Poporul bulgar va fi mereu profund recunoscător și mulţumit poporului român, pentru contribuția sa la eliberarea Bulgariei și la restabilirea statului bulgar, a cărui aniversare cu ocazia împlinirii a 147 de ani, o sărbătorim astăzi.
Nu există loc mai potrivit decât clădirea de renume mondial a Ateneului Român, din centrul Bucureștiului, pentru a sărbători cu profundă satisfacție, marea diversitate a legăturilor vechi de secole dintre bulgari și români, mai ales în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Aici, în această sală, suntem mândri de contribuția semnificativă a donatorilor bulgari, a căror caritate merită recunoașterea din partea tuturor. În 1886 Evlogi Georgiev donează 200.000 de lei în aur, pentru construcția Ateneului. De asemenea, cu 200.000 de lei în aur, a finanțat crearea Fundației Universitare Carol I pe lângă Universitatea București, pentru „sprijinirea studenților săraci, dar muncitori”. Evlogi Georgiev a donat și 100.000 de lei spitalului din Galați, iar multe fonduri au fost donate altor organizații și instituții românești. Cu cel mai profund respect profesional, aș dori să remarc că din luna iulie 1879, Evlogi Georgiev este, de asemenea, primul ambasador al Bulgariei moderne în România. Este semnificativă și contribuția financiară la construirea Ateneului Român, făcută de Dimitar Hadjivasilev. De asemenea, el este onorat în România ca donator pentru construcția Școlii Comerciale de Stat din București, Adăpostul “Elena Doamna” și a altele.
Astăzi, „Orașul Vechi” al Bucureștiului este unul dintre simbolurile orașului și atrage milioane de turiști din întreaga lume. Construcția „Micului Paris” în a doua jumătate a secolului al XIX-lea este o intersectare importantă și un exemplu al legăturilor vechi de secole dintre bulgari și români.
Strămoșii noștri au profitat de libertatea și de progresul economic și, cu spirit antreprenorial, au pus împreună bazele solide ale capitalei române moderne.
Una dintre multele din centrul istoric al Bucureștiului, dar cea mai emblematică clădire construită de bulgari în această perioadă, este „Hanul Solacolu”. Hanul a fost sediul pentru organizarea luptei revoluționare a bulgarilor și în diferite perioade a fost locuit de cele mai marcante personalități din istoria Bulgariei, Vasil Levski, Hristo Botev, Georgi Rakovski, acolo a fost situată și tipografia lui Lyuben Karavelov. Salutăm cu căldură inițiativa Municipiului București de a restaura „Hanul Solacolu” și de a-l transforma într-un „Spațiu Cultural Municipal”. Exprim o recunoștință deosebită primarului Bucureștiului, Nicușor Dan, pentru acordul său de a dedica o parte semnificativă din viitorul „Hanul Solacolu” istoriei prezenței bulgare la Han, la București și în România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, precum și pentru oportunitatea oferită reprezentanților Ambasadei Republicii Bulgaria de a participa la comisia municipală specială care pregătește proiectul de reconstrucție a „Hanul Solacolu”. Acest fapt este cel mai convingător exemplu că bulgarii și românii respectă și păstrează împreună moștenirea noastră comună culturală și istorică.
Mulțumesc, domnule Primar!
În aceste zile se împlinesc doi ani de când Bulgaria și România, am ridicat relațiile noastre la nivelul de „parteneriat strategic”. În pofidă limitelor relative, impuse de seria de alegeri parlamentare anticipate din Bulgaria și de organizarea a patru diferite alegeri din România în anul 2024, cele două țări au reușit să obțină cel mai mare dinamism, diversitate și profunzime în relațiile noastre.
Mulțumesc politicienilor de frunte din Bulgaria și România, pentru că au plasat relațiile bilaterale ca prioritate de cea mai importanţă, ceea ce duce la rezultate excelente.
Securitatea și apărarea sunt domeniul de cooperare cel mai dezvoltat, în relațiile dintre Bulgaria și România, din ultimă vreme. În calitate de state membre NATO, ambele țări, atât bilateral, cât și în cadrul Alianței, poartă cu mândrie responsabilitatea pentru stabilitatea Flancului de Sud-Est al NATO.
Aș dori să remarc cu satisfacție, în special, cooperarea noastră excelentă în domeniul securității în regiunea Mării Negre. În această seară, alături de noi este Șeful Statului Major al Apărării, Generalul Gheorghiță Vlad, comandanții și locţiitorii comandanților diferitelor tipuri de forțe armate, mulți generali și ofițeri militari superiori ai Armatei Române. Vă mulțumim, dragi prieteni, pentru această cooperare, care face că NATO și țările noastre să fie mai puternice și mai protejate, iar poporul bulgar și poporul român să trăiască în pace.
Bulgaria și România au întâmpinat anul 2025 cu o realizare istorică pentru țările și popoarele noastre. Controalele la granițele noastre terestre au fost, în cele din urmă, înlăturate și, astfel, am devenit o parte integrală a spațiului Schengen. Am dovedit că atunci când suntem împreună suntem mai puternici! Datele din primele două luni ale anului 2025 subliniază deja impactul pozitiv imens asupra afacerilor, turismului și contactelor dintre bulgari și români.
Permiteți-mi să vă dau un alt exemplu pentru impactului benefic, în urmă apartenenţei Bulgariei și al României ca membri cu drepturi depline la Schengen. De mai bine de 20 de ani, există ideea de a se deschide o linie de feribot, între orașele dunărene Tutrakan și Olteniţa. Datorită eliminării necesității punctelor de trecere ale frontierei, lansarea acestei linii de feribot este înlesnită. Sunt impresionat de inițiativa și cooperarea primărilor din Tutrakan, Dr. Dimitar Stefanov, și Olteniţa, d-ul Mihăiță Constantin Beștea, alături de care am lansat proiectul. Sunt optimist că dacă toate procedurile birocratice vor fi finalizate, linia de feribot Tutrakan - Olteniţa ar putea începe să funcționeze la începutul verii. În acest fel, pe harta conectivității dintre Bulgaria și România, 409 km de-a lungul graniței Dunării, pe lângă cele două poduri și 5 feriboturi în funcțiune, va mai apărea unul. Un mic, dar important pas spre rezolvarea problemei cronice a conectivității dintre Bulgaria și România.
Aș dori să subliniez pe scurt cooperarea excelentă dintre Bulgaria și România în domeniul energiei. Pe lângă proiectele existente care sunt importante pentru transportul purtătorilor de energie în Republica Moldova, importantă este viteza cu care Bulgaria și România, împreună cu Grecia, vor reuși să construiască un coridor multimodal între noi. Pe lângă transportul de purtătorul de energie, acesta oferă șansa de a se construi un drum rutier, cale ferată. și infrastructură digitală, care va fi importantă nu numai pentru Bulgaria, România și Grecia, ci și pentru NATO și UE.
Turiştii români continuă să fie pe primul loc în rândul turiştilor străini care vizitează Bulgaria, iar bulgarii – pe primul loc în rândul cetăţenilor străini care vizitează România. România se află pe locul doi în rândul partenerilor comerciali externi ai Bulgariei, iar Bulgaria este printre primii 4-5 parteneri străini ai României. Sunt convins că, a mei colegi – ambasadorii diferitelor țări, vor aprecia de ce raportez aceste fapte cu atâta satisfacție.
La sfârșit, permiteți-mi să mă adresez compatrioților mei bulgari. Vă mulțumim pentru tot ceea ce faceți pentru a păstra bulgaritatea, limba bulgară, traiul, obiceiurile și tradițiile! Vă mulțumim că va folosiţi din plin de toate condițiile pe care statul român le oferă minorităților naționale, inclusiv celei bulgare. Vă mulțumim că sunteți o parte preţioasă din societatea României europene!
Printre noi este și reprezentantul minorității naționale bulgare în Camera Deputaților a România, domnul Gheorghe Nacov. Domnule Nacov, reprezentați compatrioții noştri în Parlamentul României în cel mai demn mod! Mulţumesc!
Și încă un lucru. Domnul Gheorghe Nacov este de mulți ani, un consul onorific excelent al Bulgariei la Timișoara.
În acest sens, am plăcerea să vă anunț că avem deja acordul părților bulgară și română și în doar două zile la Cluj-Napoca vom deschide un al doilea consulat onorific al Bulgariei în România. Îi urez bun venit în mijlocul nostru noului Consul Onorific, doamna Ștefania Berciu. Vă urez, stimată doamnă Berciu, cu entuziasmul și energia foarte pozitivă cu care intrați în această importantă funcție, să contribuiți mulți ani la dezvoltarea relațiilor economice, culturale, academice și interpersonale dintre
Bulgaria și județele din România care se află în circumscripția dumneavoastră consulară. Succes!
Aș dori să mulțumesc în mod specială sponsorului evenimentului de astăzi, fără al cărui ajutor generos nu ar fi putut avea loc această seară!
În numele soției mele Yoana și în numele meu, vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră de a fi împreună de Ziua Națională a Bulgariei, 3 martie.
Să ne bucurăm împreună de măiestria Orchestrei Filarmonicii din Sofia sub conducerea maestrului Nayden Todorov și cu participarea solistului Georgi Cherkin.
Discursul transmis în numele prim-ministrului României cu ocazia Zilei Naționale a Bulgariei subliniază importanța relațiilor bilaterale dintre cele două țări. Se marchează doi ani de la semnarea Parteneriatului Strategic, care a consolidat cooperarea în multiple domenii, inclusiv în procesul de aderare la Schengen. Discursul a fost transmis de doamna Ruxandra Ivan, consilier de stat al premierului Marcel Ciolacu.
De asemenea, se evidențiază necesitatea îmbunătățirii interconectivității regionale, în special prin proiecte comune privind transportul pe Dunăre, cum ar fi inițiativa Fast Danube și construcția unui al treilea pod peste fluviu.
România și Bulgaria sunt parteneri de încredere în cadrul UE și NATO, împărtășind viziuni comune asupra securității regionale, în special în zona Mării Negre. Ambele țări susțin Ucraina și Republica Moldova, contribuind activ la gestionarea efectelor războiului.
Mesajul transmis de Guvernul român prietenilor bulgari subliniază și rolul comunităților românești și bulgare ca punți de prietenie între cele două națiuni, iar mesajul se încheie cu urări de pace și prosperitate pentru Bulgaria.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Pe 15 noiembrie, Saab a semnat un contract cu guvernul columbian și a primit o comandă pentru 17 avioane de vânătoare Gripen E/F. Valoarea comenzii este de 3,1 miliarde de euro, iar livrările vor avea loc între 2026 și 2032.
Ziarul rusesc de propagandă "Vzgljad" a întocmit și publicat săptămâna aceasta un material intitulat „Evaluare a guvernelor inamice” pentru a arăta diferența dintre țările care se opun în mod conștient Rusiei și cele care au fost „forțate împotriva voinței lor de circumstanțe politice externe”.
România este este "retrogradată în urna" țărilor obligate să sprijine Ucraina.
Ucraina şi Grecia au semnat duminică la Atena un acord pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) americane către Kiev în perioada decembrie 2025 - martie 2026, înţelegere menită să satisfacă nevoile Ucrainei pe timpul iernii, în timp ce Rusia continuă bombardarea infrastructurilor energetice ucrainene, transmite Agerpres.
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a oferit administrației americane controlul asupra majorității rezervelor de petrol ale țării sale, a aflat The New York Times.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat, duminică, că se aşteaptă la un "acord istoric cu Franţa", menționând că se lucrează la consolidarea aviației și apărării aeriene ucrainene.
Suedia va construi încă două submarine moderne (clasa A26) pentru a consolida securitatea în zona Baltică. Flota suedeză va crește la 5 submarine.
Serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a făcut publică recent intenția Moscovei de a importa 12.000 de muncitori nord-coreeni până la sfârșitul anului pentru producția internă de drone de atac de tip Shahed (cunoscute în Rusia sub numele de "Gheran" sau "Gerbera").
Emisarul preşedintelui american pentru Africa, Massad Boulos, a declarat sâmbătă, într-o discuţie cu AFP, că războiul din Sudan a provocat 'cea mai mare criză umanitară din lume', el denunţând "atrocităţi inacceptabile", potrivit Agerpres.
Oficialii ucraineni au menționat că Rusia lansează zilnic 200-250 de bombe aeriene deasupra teritoriului Ucrainei și va ajunge probabil la 120 de mii de unități produse până la sfârșitul lui 2025.
De asemenea, Moscova vrea să crească la 400 de km raza de acțiune pentru unele bombe cu planare.
Soluțiile la această problemă pot fi dronele interceptoare.
Serviciile secrete ucrainene au anunțat că au atacat calea ferată transsiberiană a Rusiei. Conform unui mesaj al serviciilor de informații HUR, scopul era de a bloca livrările de muniție către Rusia pe această rută.
Vehiculele blindate moderne au devenit o provocare economică uriașă, programele de înarmare cu astfel de echipamente rivalizând ca amploare cu cele pentru avioanele de vânătoare, o schimbare radicală care redesenează harta cheltuielilor globale pentru apărare.
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Pe fondul continuării conflictului din Ucraina, care în ultima perioadă a generat dispute din ce în ce mai intense între Federația Rusă pe de parte și SUA, respectiv NATO, pe de altă parte, mijloace aliate de lovire și cercetare au desfășurat o serie de operațiuni complexe în proximitatea frontierelor rusești de la Marea Neagră și Marea Baltică.
Coreea de Nord și-a redus cu peste jumătate aprovizionarea cu obuze de artilerie către Rusia în acest an, au declarat serviciile de informații ucrainene, a declarat pentru Reuters Vadym Skibitsky, șef adjunct al serviciului de informații militare HUR din Ucraina.
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
