De Ziua Națională a Bulgariei, 3 martie, la sala de concerte a Ateneului Român din București, Filarmonica din Sofia a susținut un spectacol impresionant în prezența a numeroși ambasadori străini în România, precum și oficiali români politici și militari.
Concertul din România a avut loc la invitația ambasadorului bulgar Radko Vlaykov, în urma spectacolului de succes al Filarmonicii din Sofia la Ateneu în martie 2024.
Evenimentul a fost impecabil organizat de Ambasada Bulgariei la București.
DefenseRomania transmite pe această cale din nou la mulți ani prietenilor și vecinilor noștri bulgari!
Excelența Sa Radko Vlaykov, Ambasadorul Bulgariei în România, în timpul discursului de la Ateneu cu ocazia Zilei Naționale a Bulgariei. Photo: DefenseRomania
Redăm integral discrusul Excelenței Sale Radko Vlaykov, ambasadorul Bulgariei în România:
Nu există moment mai potrivit decât Sărbătoarea Națională a Republicii Bulgaria, 3 martie, pentru a ne aminti încă o dată că legăturile dintre bulgari și români durează de secole. Ne vom aminti mereu de eroismul și sacrificiul soldaților români din anii 1877-1878 la Pleven, Griviţa, Oryahovo, Smârdan, Vidin. Ne vom aminti mereu de protecția fără vreun interes, pe care poporul român a acordat-o în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, celor mai strălucite personalități din istoria noastră.
Poporul bulgar va fi mereu profund recunoscător și mulţumit poporului român, pentru contribuția sa la eliberarea Bulgariei și la restabilirea statului bulgar, a cărui aniversare cu ocazia împlinirii a 147 de ani, o sărbătorim astăzi.
Nu există loc mai potrivit decât clădirea de renume mondial a Ateneului Român, din centrul Bucureștiului, pentru a sărbători cu profundă satisfacție, marea diversitate a legăturilor vechi de secole dintre bulgari și români, mai ales în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Aici, în această sală, suntem mândri de contribuția semnificativă a donatorilor bulgari, a căror caritate merită recunoașterea din partea tuturor. În 1886 Evlogi Georgiev donează 200.000 de lei în aur, pentru construcția Ateneului. De asemenea, cu 200.000 de lei în aur, a finanțat crearea Fundației Universitare Carol I pe lângă Universitatea București, pentru „sprijinirea studenților săraci, dar muncitori”. Evlogi Georgiev a donat și 100.000 de lei spitalului din Galați, iar multe fonduri au fost donate altor organizații și instituții românești. Cu cel mai profund respect profesional, aș dori să remarc că din luna iulie 1879, Evlogi Georgiev este, de asemenea, primul ambasador al Bulgariei moderne în România. Este semnificativă și contribuția financiară la construirea Ateneului Român, făcută de Dimitar Hadjivasilev. De asemenea, el este onorat în România ca donator pentru construcția Școlii Comerciale de Stat din București, Adăpostul “Elena Doamna” și a altele.
Astăzi, „Orașul Vechi” al Bucureștiului este unul dintre simbolurile orașului și atrage milioane de turiști din întreaga lume. Construcția „Micului Paris” în a doua jumătate a secolului al XIX-lea este o intersectare importantă și un exemplu al legăturilor vechi de secole dintre bulgari și români.
Strămoșii noștri au profitat de libertatea și de progresul economic și, cu spirit antreprenorial, au pus împreună bazele solide ale capitalei române moderne.
Una dintre multele din centrul istoric al Bucureștiului, dar cea mai emblematică clădire construită de bulgari în această perioadă, este „Hanul Solacolu”. Hanul a fost sediul pentru organizarea luptei revoluționare a bulgarilor și în diferite perioade a fost locuit de cele mai marcante personalități din istoria Bulgariei, Vasil Levski, Hristo Botev, Georgi Rakovski, acolo a fost situată și tipografia lui Lyuben Karavelov. Salutăm cu căldură inițiativa Municipiului București de a restaura „Hanul Solacolu” și de a-l transforma într-un „Spațiu Cultural Municipal”. Exprim o recunoștință deosebită primarului Bucureștiului, Nicușor Dan, pentru acordul său de a dedica o parte semnificativă din viitorul „Hanul Solacolu” istoriei prezenței bulgare la Han, la București și în România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, precum și pentru oportunitatea oferită reprezentanților Ambasadei Republicii Bulgaria de a participa la comisia municipală specială care pregătește proiectul de reconstrucție a „Hanul Solacolu”. Acest fapt este cel mai convingător exemplu că bulgarii și românii respectă și păstrează împreună moștenirea noastră comună culturală și istorică.
Mulțumesc, domnule Primar!
În aceste zile se împlinesc doi ani de când Bulgaria și România, am ridicat relațiile noastre la nivelul de „parteneriat strategic”. În pofidă limitelor relative, impuse de seria de alegeri parlamentare anticipate din Bulgaria și de organizarea a patru diferite alegeri din România în anul 2024, cele două țări au reușit să obțină cel mai mare dinamism, diversitate și profunzime în relațiile noastre.
Mulțumesc politicienilor de frunte din Bulgaria și România, pentru că au plasat relațiile bilaterale ca prioritate de cea mai importanţă, ceea ce duce la rezultate excelente.
Securitatea și apărarea sunt domeniul de cooperare cel mai dezvoltat, în relațiile dintre Bulgaria și România, din ultimă vreme. În calitate de state membre NATO, ambele țări, atât bilateral, cât și în cadrul Alianței, poartă cu mândrie responsabilitatea pentru stabilitatea Flancului de Sud-Est al NATO.
Aș dori să remarc cu satisfacție, în special, cooperarea noastră excelentă în domeniul securității în regiunea Mării Negre. În această seară, alături de noi este Șeful Statului Major al Apărării, Generalul Gheorghiță Vlad, comandanții și locţiitorii comandanților diferitelor tipuri de forțe armate, mulți generali și ofițeri militari superiori ai Armatei Române. Vă mulțumim, dragi prieteni, pentru această cooperare, care face că NATO și țările noastre să fie mai puternice și mai protejate, iar poporul bulgar și poporul român să trăiască în pace.
Bulgaria și România au întâmpinat anul 2025 cu o realizare istorică pentru țările și popoarele noastre. Controalele la granițele noastre terestre au fost, în cele din urmă, înlăturate și, astfel, am devenit o parte integrală a spațiului Schengen. Am dovedit că atunci când suntem împreună suntem mai puternici! Datele din primele două luni ale anului 2025 subliniază deja impactul pozitiv imens asupra afacerilor, turismului și contactelor dintre bulgari și români.
Permiteți-mi să vă dau un alt exemplu pentru impactului benefic, în urmă apartenenţei Bulgariei și al României ca membri cu drepturi depline la Schengen. De mai bine de 20 de ani, există ideea de a se deschide o linie de feribot, între orașele dunărene Tutrakan și Olteniţa. Datorită eliminării necesității punctelor de trecere ale frontierei, lansarea acestei linii de feribot este înlesnită. Sunt impresionat de inițiativa și cooperarea primărilor din Tutrakan, Dr. Dimitar Stefanov, și Olteniţa, d-ul Mihăiță Constantin Beștea, alături de care am lansat proiectul. Sunt optimist că dacă toate procedurile birocratice vor fi finalizate, linia de feribot Tutrakan - Olteniţa ar putea începe să funcționeze la începutul verii. În acest fel, pe harta conectivității dintre Bulgaria și România, 409 km de-a lungul graniței Dunării, pe lângă cele două poduri și 5 feriboturi în funcțiune, va mai apărea unul. Un mic, dar important pas spre rezolvarea problemei cronice a conectivității dintre Bulgaria și România.
Aș dori să subliniez pe scurt cooperarea excelentă dintre Bulgaria și România în domeniul energiei. Pe lângă proiectele existente care sunt importante pentru transportul purtătorilor de energie în Republica Moldova, importantă este viteza cu care Bulgaria și România, împreună cu Grecia, vor reuși să construiască un coridor multimodal între noi. Pe lângă transportul de purtătorul de energie, acesta oferă șansa de a se construi un drum rutier, cale ferată. și infrastructură digitală, care va fi importantă nu numai pentru Bulgaria, România și Grecia, ci și pentru NATO și UE.
Turiştii români continuă să fie pe primul loc în rândul turiştilor străini care vizitează Bulgaria, iar bulgarii – pe primul loc în rândul cetăţenilor străini care vizitează România. România se află pe locul doi în rândul partenerilor comerciali externi ai Bulgariei, iar Bulgaria este printre primii 4-5 parteneri străini ai României. Sunt convins că, a mei colegi – ambasadorii diferitelor țări, vor aprecia de ce raportez aceste fapte cu atâta satisfacție.
La sfârșit, permiteți-mi să mă adresez compatrioților mei bulgari. Vă mulțumim pentru tot ceea ce faceți pentru a păstra bulgaritatea, limba bulgară, traiul, obiceiurile și tradițiile! Vă mulțumim că va folosiţi din plin de toate condițiile pe care statul român le oferă minorităților naționale, inclusiv celei bulgare. Vă mulțumim că sunteți o parte preţioasă din societatea României europene!
Printre noi este și reprezentantul minorității naționale bulgare în Camera Deputaților a România, domnul Gheorghe Nacov. Domnule Nacov, reprezentați compatrioții noştri în Parlamentul României în cel mai demn mod! Mulţumesc!
Și încă un lucru. Domnul Gheorghe Nacov este de mulți ani, un consul onorific excelent al Bulgariei la Timișoara.
În acest sens, am plăcerea să vă anunț că avem deja acordul părților bulgară și română și în doar două zile la Cluj-Napoca vom deschide un al doilea consulat onorific al Bulgariei în România. Îi urez bun venit în mijlocul nostru noului Consul Onorific, doamna Ștefania Berciu. Vă urez, stimată doamnă Berciu, cu entuziasmul și energia foarte pozitivă cu care intrați în această importantă funcție, să contribuiți mulți ani la dezvoltarea relațiilor economice, culturale, academice și interpersonale dintre
Bulgaria și județele din România care se află în circumscripția dumneavoastră consulară. Succes!
Aș dori să mulțumesc în mod specială sponsorului evenimentului de astăzi, fără al cărui ajutor generos nu ar fi putut avea loc această seară!
În numele soției mele Yoana și în numele meu, vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră de a fi împreună de Ziua Națională a Bulgariei, 3 martie.
Să ne bucurăm împreună de măiestria Orchestrei Filarmonicii din Sofia sub conducerea maestrului Nayden Todorov și cu participarea solistului Georgi Cherkin.
Discursul transmis în numele prim-ministrului României cu ocazia Zilei Naționale a Bulgariei subliniază importanța relațiilor bilaterale dintre cele două țări. Se marchează doi ani de la semnarea Parteneriatului Strategic, care a consolidat cooperarea în multiple domenii, inclusiv în procesul de aderare la Schengen. Discursul a fost transmis de doamna Ruxandra Ivan, consilier de stat al premierului Marcel Ciolacu.
De asemenea, se evidențiază necesitatea îmbunătățirii interconectivității regionale, în special prin proiecte comune privind transportul pe Dunăre, cum ar fi inițiativa Fast Danube și construcția unui al treilea pod peste fluviu.
România și Bulgaria sunt parteneri de încredere în cadrul UE și NATO, împărtășind viziuni comune asupra securității regionale, în special în zona Mării Negre. Ambele țări susțin Ucraina și Republica Moldova, contribuind activ la gestionarea efectelor războiului.
Mesajul transmis de Guvernul român prietenilor bulgari subliniază și rolul comunităților românești și bulgare ca punți de prietenie între cele două națiuni, iar mesajul se încheie cu urări de pace și prosperitate pentru Bulgaria.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Un grup de bombardiere chineze H-6K a survolat recent împrejurimile Taiwanului pentru a exersa "exerciţii de luptă", a relatat duminică seara media de stat chineză, făcând publice aceste exerciţii cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre preşedinţii SUA şi Chinei, preconizată să se desfăşoare în Coreea de Sud, remarcă agențiile Agerpres și Reuters. Ministerul Apărării taiwanez a calificat aceste informaţii drept o manevră propagandistică.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Ieri am participat la un vot important pentru securitatea europeană in cadrul unui acord provizoriu un REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a Programului privind industria europeană de apărare și a unui cadru de măsuri care să asigure disponibilitatea și furnizarea la timp a produselor din domeniul apărării Președinția Consiliului și negociatorii din Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Programul european pentru industria de apărare (European Defence Industry Programme – EDIP, n.r.), un program de finanțare dedicat apărării, în valoare de 1,5 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027. Toți participanții la vot au apreciat că este începutul unei noi ere in legislația europeană privind apărarea. Chiar este primul pas, au spus multi colegi, pentru o Europă sigură si suverană. Dacă în anul trecut țările din Europa au cumpărat 79% din armament și muniție dinafara Europei, regulile de guvernață pentru viitor, prin EDIP și alte instrumente vor reduce această dependență periculoasă.
Lordul McConnell de Glenscordale, membru în Casa Lorzilor din Parlamentul Marii Britanii, a explicat, în cadrul Aspen-GMF Forum Bucharest, la ce trebuie să ne aşteptăm în viitorii ani. Urmează o nouă eră de instabilitate globală? Iată ce i-a spus Vladimir Putin în 2003, când SUA a atacat Irak.
Generalul-maior Dorin Toma, comandantul Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO (MND-SE), a transmis, în cadrul unui interviu acordat Europa Liberă România, un mesaj ferm de încredere și descurajare, asigurând publicul că forțele aliate sunt pregătite să apere fiecare centimetru pătrat al teritoriului. Declarația vine în contextul exercițiului de amploare „Dacian Fall” - o masivă dislocare de trupe care testează planurile de apărare regională și capacitatea de răspuns a Alianței Nord-Atlantice pe Flancul Estic, inclusiv în România și Bulgaria.
Un nou capitol în comerțul maritim global a fost deschis pe 24 septembrie, odată cu plecarea navei portcontainer Istanbul Bridge din portul Ningbo-Zhoushan, China, cu destinația Felixstowe, Marea Britanie. Această călătorie a marcat inaugurarea primei rute containerizate trans-arctice din Asia către Europa, utilizând Ruta Maritimă Nordică (RMN), controlată de Rusia.
Teheranul pare să ignore presiunile internaționale. La mai puțin de un an de la un raid aerian israelian, Iranul a demarat reconstrucția complexului Taleghan-2, o facilitate cu un trecut mai mult decât interesant, asociat cu programul iranian de dezvoltare a armelor nucleare. Imaginile din satelit confirmă că iranienii lucrează intens aici, generând noi temeri legate de ambițiile nucleare ale regimului de la Teheran.
Administrația Președintelui Donald Trump a operat miercuri o schimbare de macaz majoră în abordarea sa față de războiul dintre Rusia și Ucraina, impunând, pentru prima dată de la preluarea mandatului, sancțiuni economice dure împotriva Moscovei.
Declarațiile recente ale șefului Statului Major al Apărării din Franța, generalul Fabien Mandon, în fața Comisiei de Apărare a Adunării Naționale, nu sunt simple exerciții de retorică militară, ci semnale strategice cu o greutate considerabilă.
Serviciul de presă al Kremlinului a anunțat că, miercuri (22.10.2025), sub conducerea președintelui rus, Vladimir Putin, a fost efectuat un antrenament planificat al Forțelor Nucleare Strategice, cu participarea componentelor terestră, maritimă și aeriană.
Efortul Rusiei de a susține campania militară din Ucraina se lovește tot mai mult de obstacole interne majore, generate nu doar de costurile umane, ci și de presiunile economice crescânde și de o opoziție socială mai amplă decât cea recunoscută oficial. Aceste dificultăți, care afectează direct logistica și capacitatea de recrutare, semnalează o fisură în strategia Kremlinului de a distribui povara războiului.
Camera Deputaților a adoptat proiectul care instituie serviciul militar voluntar în termen. Tinerii între 18 și 35 de ani, vizați de programul de patru luni de zile, vor primi la final echivalentul a trei salarii medii brute și vor intra în rezerva operațională. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a subliniat că inițiativa este o necesitate vitală, nu o obligație reintrodusă.
Forțele ucrainene au executat, la 21 octombrie 2025, un atac cu rachete de mare amploare împotriva unui obiectiv strategic din interiorul Federației Ruse: Uzina Chimică din Briansk. Acțiunea, descrisă de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei ca fiind un atac masiv combinat, subliniază o schimbare de paradigmă în capacitatea Kievului de a viza infrastructura militară cheie a Moscovei.
Distrugerea celui mai nou sistem radar rusesc, conceput special pentru a contracara flota tot mai extinsă de drone a Kievului, nu este doar o victorie tactică, ci și o lovitură simbolică aplicată încercărilor Rusiei de a-și asigura superioritatea aeriană și tehnologică în Crimeea.
Noua ofensivă a Uniunii Europene împotriva mașinăriei de război a Rusiei se profilează ca un exercițiu complex de inginerie juridică maritimă și coordonare diplomatică la scară continentală. Propunerea Comisiei, transmisă prin Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), de a consolida autoritatea de a inspecta și aborda petrolierele care alcătuiesc așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, nu este doar o măsură de securitate, ci o recunoaștere implicită a limitelor sancțiunilor aplicate până acum.
Donbasul, o regiune istorică din estul Ucrainei, transcende simpla definiție geografică. Termenul, o prescurtare de la Bazinul Carbonifer Doneț (Donets Coal Basin), indică încă din secolul al XIX-lea funcția sa esențială: inima industrială și minieră a Ucrainei. Regiunea cuprinde în esență Oblasturile Donețk și Luhansk, deși aria istorică a bazinului carbonifer se extinde și în alte zone.
Declarațiile recente ale Mareșalului Lord Richards, fost Șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, reprezintă mai mult decât o simplă evaluare militară. Ele constituie o radiografie dură a calculului strategic eronat al Occidentului și un apel la realism, în contextul în care războiul din Ucraina se prelungește de peste trei ani. Analiza sa, prezentată în podcastul „World of Trouble” al publicației The Independent, nu este doar o profeție pesimistă, ci o oglindă a dilemelor geopolitice care macină coeziunea și eficiența sprijinului occidental.
Recentele evoluții din relația Washington-Kiev, cristalizate în jurul întâlnirii tensionate dintre președintele Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, semnalează o schimbare de paradigmă în abordarea americană a conflictului din Ucraina. Propunerile publice și cele vehiculate în spatele ușilor închise, de "împărțire" a regiunii Donbas, nu sunt simple declarații conjuncturale, ci dezvăluie o mutație de substanță în doctrina de politică externă a administrației Trump, cu implicații profunde pentru ordinea internațională post-2022.
Pe 16 octombrie, președintele SUA, Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au purtat prima discuție telefonică după întâlnirea pe care au avut-o în Alaska în urmă cu două luni.
În noaptea dintre 18 și 19 octombrie 2025, un atac reușit cu drone a vizat un obiectiv strategic major din Rusia: Uzina de Procesare a Gazelor din Orenburg. Aflată la o distanță impresionantă, de cel puțin 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina, această lovitură subliniază capacitatea militară a Kievului de a perturba infrastructura energetică vitală a Moscovei.
În ultimele 24 de ore, forțele ruse au stabilit un record în ceea ce privește numărul de bombe de aviație utilizate întro zi, folosind 268 de unități. Acest lucru este menționat în raportul de astăzi (18.10.2025) de la ora opt dimineața, care a fost publicat de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
De la invazia din 2014 și, mai ales, după atacul la scară largă din 2022, Ucraina a adoptat o strategie neconvențională de apărare: sprijinirea mișcărilor naționale non-ruse din interiorul Federației Ruse. Kievul este convins că sprijinirea acestor popoare să obțină independența va slăbi Rusia, asigurând victoria Ucrainei pe termen scurt și securitatea pe termen lung.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Comandamentul Forțelor Aeriene ale SUA din Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) a anunțat că, pe 08.11.2025, bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress aparținând Bazei Aeriene Barksdale din Louisiana au sosit la Baza Aeriană Morón din Spania. Aeronavele vor desfășura operațiuni de antrenament multilateral alături de Finlanda, Lituania și Suedia, precum și de alți aliați și parteneri, ca parte a misiunii “Bomber Task Force Europe 26-1”.
Ucraina a confirmat primirea și desfășurarea, în cadrul forțelor sale de asalt a distrugătoarelor de tancuri pe roți Centauro B1 furnizate de Italia. Această livrare face parte din pachetul de ajutor militar italian, a cărui natură este adesea menținută sub tăcere, Roma fiind recunoscută pentru discreția cu care își gestionează transferurile de echipament către Kiev.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Armata Statelor Unite ale Americii a realizat că este periculos de mult în urmă şi că trebuie să facă o schimbare serioasă în ceea ce priveşte doctrina militară. Astfel, Pentagonul plănuiește să achiziționeze cel puțin un milion de drone în următorii doi până la trei ani, adică până în 2028. Nu este o simplă modernizare a arsenalului militar american, ci o cursă contra-cronometru pentru a recupera un decalaj strategic masiv față de adversari și pentru a rezolva o vulnerabilitate critică: dependența industrială de China.
Comandamentul Sistemelor Spațiale (SSC) al Forței Spațiale a SUA a anunțat oficial că a semnat un memorandum de înțelegere cu Departamentul Apărării, în cadrul căruia s-a stabilit că un număr de aliați cheie pot avea acces la tehnologia de navigație de cea mai înaltă precizie și rezistență la bruiaj, așa cum este cunoscut “Echipamentul utilizatorului GPS militar” (MGUE) utilizat de americani..
Un avertisment de o claritate tăioasă vine de la vârful Armatei SUA din Pacific, semnalând o schimbare de abordare impusă de noua realitate geopolitică. Generalul Ronald Clark, comandantul Comandamentului Armatei SUA din Pacific (USARPAC), trage un semnal de alarmă public privind nevoia urgentă de reformă, subliniind că „prețul eșecului este mult prea mare”.
Într-un colț al Flancului Estic, Polonia lansează cel mai mare program de pregătire a apărării din istoria sa modernă. În celălalt colț, România se luptă să peticească o rezervă operațională îmbătrânită, pe care șeful Statului Major al Apărării a numit-o recent, pe bună dreptate, „o problemă de siguranță națională”.
Războiul din Ucraina este, înainte de toate, o cursă necruțătoare a adaptării. Iar în această cursă, realitatea de pe teren spulberă adesea miturile și marketingul. În timp ce Rusia își perfecționează tacticile, combinând drone-kamikaze cu „nave-mamă” aeriene și folosind cabluri de fibră optică pentru a lovi orașe aflate la 30 km de front, o mare parte din tehnologia occidentală sofisticată, dar „sterilă”, eșuează lamentabil.
Premierul ungar Viktor Orbán s-a întors de la Washington cu ceea ce pare a fi o victorie politică totală. Întâlnirea sa cu președintele Donald Trump i-a adus nu doar laude publice („un lider măreț”) și o susținere deschisă pentru realegerea sa în 2026, ci și premiul cel mare: o „excepție generală, pe termen nedeterminat” de la sancțiunile americane asupra energiei rusești.
Imaginea unei Rusii „mari și puternice”, capabilă să producă mii de tancuri și rachete, este motorul propagandei de stat a Kremlinului. Această imagine este, parțial, o realitate trăită tragic de ucraineni, care înfruntă zilnic bombe ghidate, rachete balistice și drone de atac.
În ciuda declarațiilor optimiste și a acordurilor de cooperare semnate recent, mult-așteptata producție locală a vehiculelor de luptă germane KF41 Lynx în Ucraina este, în realitate, departe de a fi finalizată. O prăpastie uriașă se deschide între intențiile strategice afișate public și realitatea birocratică și financiară: nu există niciun contract semnat și, mai important, nicio finanțare alocată.
În cursul nopții de 08.11.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor obiective din Ucraina, lovind inclusiv teritorii din adâncimea liniei frontului. În acest scop, au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, inclusiv rachete aerobalistice Kinjal, rachete balistice și de croazieră Iskander, rachete de croazieră Kalibr, dar și bombe de aviație și drone de diferite tipuri.
Supremația tehnologică a sistemului american Patriot este pusă sub semnul întrebării direct pe câmpul de luptă din Ucraina. Sistemul Patriot, considerat mult timp etalonul apărării antiaeriene occidentale, întâmpină dificultăți majore în fața noilor tactici rusești, în timp ce rivalul său european, sistemul franco-italian SAMP/T (Mamba), pare să fi preluat conducerea în materie de eficiență.
Ucraina a executat o mișcare de șah pe tabla geopolitică europeană. Într-un acord de care va rămâne în istorie, Kievul și Stockholm-ul au bătut palma pentru producția locală a avioanelor de luptă suedeze Saab JAS 39 Gripen. Astfel, din 2033, Ucraina nu va mai fi doar un importator, ci un producător de componente și ansambluri de mari dimensiuni pentru una dintre cele mai avansate platforme aeriene din Europa.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Nu e niciun secret că nici Avioane Craiova, precum nici ROMAERO - două companii de stat -, nu traversează de decenii cea mai bună perioadă. Avioane Craiova spre exemplu e responsabilă de modernizarea ultimelor avioane de antrenament IAR-99 la standardul Șoim, un program care înregistrează întârzieri record. În tot acest context, întrebarea logică e dacă nu cumva aceste companii ar trebui privatizate? Poate statul retehnologiza cu adevărat industria aeronautică românească?
Kremlinul a încorporat oficial părțile ocupate din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson în Regiunea Militară Sud din Rusia, a informat Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina pe 06 noiembrie.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Ca parte a unei operațiuni militare care demonstrează o creștere exponențială a capacităților sale de culegere de informații și de atac în adâncimea teritoriului inamic, Ucraina a distrus pe 5 noiembrie un depozit logistic cheie al armatei ruse, amenajat pe teritoriul fostului aeroport internațional din Donețk.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavov, a căzut în dizgrație la Kremlin după o conversație telefonică eșuată cu secretarul de stat american Mark Rubio, care a dus la amânarea întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta.
Războiul din Ucraina rescrie fundamental, de aproape patru ani, doctrina militară, iar Germania pare decisă să implementeze rapid lecțiile de pe front. Recent, parlamentarii germani (Bundestag) au aprobat pe 5 noiembrie o propunere de finanțare pentru dezvoltarea și achiziționarea unei noi rachete low-cost, concepută special pentru a intercepta dronele de mici dimensiuni.
Axa Pokrovsk-Mîrnohrad, în regiunea Donețk, a devenit epicentrul celor mai intense asalturi rusești din ultimele 21 de luni. Comandamentul de la Moscova pare obsedat de capturarea acestor orașe, concentrând aici grosul resurselor umane și materiale, inclusiv unități de elită, și acceptând pierderi descrise de analiştii militari ca fiind „catastrofale”.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a reacționat după apariția în spațiul public a unor informații false care îi erau atribuite. Într-o postare pe contul său de Facebook, Ionuț Moșteanu a acuzat mai multe instituții media că au publicat sau au preluat o declarație falsă potrivit căreia ar fi spus că „este o chestiune de timp până când vom vedea război”.
În timp ce atenția publică este distrasă de livrările de tancuri și avioane, în culise are loc adevărata revoluție militară care are la baza utilizarea algoritmilor. Războiul se mută într-un spațiu virtual, un „metavers” militarizat, unde Inteligența Artificială (AI) nu mai este un concept de film S.F, ci motorul principal al pregătirii pentru conflict.
