DefenseRomania redă în integralitatea articolul semnat de către șeful diplomației turce, în care Turcia transmite că lupta împotriva FETO (acronim prin care Ankara se referă la mișcarea condusă de Fethullah Gulen care s-a aflat în spatele loviturii de stat eșuate din 2016) trebuie să continue.
Articolul semnat de Mevlüt Çavuşoğlu ne este transmis prin Ambasada Turciei în România.
„Adesea, comunitatea internațională condamnă terorismul în toate formele și manifestările sale și își afirmă hotărârea de a lupta împotriva terorismului. Este atitudinea potrivită, în condițiile în care terorismul rămâne o amenințare majoră la adresa securității comune, a bunăstării, valorilor și speranței întregii omeniri pentru un viitor mai bun.
Fenomenul terorismului a cunoscut o transformare în ultimii ani. Odată cu lărgirea scopurilor și mijloacelor organizațiilor teroriste, acțiunile lor au căpătat noi dimensiuni. Organizațiile teroriste încearcă să se adapteze la evoluțiile sociale, economice și tehnologice, precum și la mediul internațional într-o continuă transformare. Unele grupări teroriste nu sunt foarte clar vizibile, fiind ascunse sub paravanul bine aranjat al instrumentelor de propagandă. Chiar și acest fapt impune o reevaluare a strategiei globale anti-terorism. Lupta eficientă împotriva terorismului necesită o percepție cuprinzătoare și conștientizarea despre organizațiile teroriste de nouă generație, precum și o perspectivă și voință politică nouă de care comunitatea internațională ar trebui să dea dovadă.
E timpul să demontăm clișeele și să ne reanalizăm propria înțelegere asupra noilor amenințări teroriste. Un nou tip de organizație teroristă, și anume Organizația Teroristă Fetullahistă (FETO), și lupta Turciei cu aceasta sunt un exemplu grăitor în acest sens.
Turcia s-a confruntat cu o tentativă brutală de lovitură de stat din partea FETO, pe 15 iulie 2016. FETO, o organizație teroristă clandestină infiltrată în structurile statului, a încercat să distrugă democrația și să îndepărteze cu forța de la putere guvernul ales democratic. În acea noapte neagră, în urma acțiunilor teroriste ale FETO, 251 de cetățeni au fost uciși și peste 2000 răniți. Instituțiile statului, în special Parlamenul și Președinția, simboluri ale voinței publice a națiunii noastre, au fost luate cu asalt și atacate cu armament greu, inclusiv tancuri, avioane și elicoptere militare.
Cum au putut membrii FETO să fie atât de nemiloși față de națiunea turcă în acea noapte? Cum au ajuns într-atât de ostili guvernului ales democratic și ordinii constituționale legitime? Răspunsurile la aceste întrebări ar putea conține indicii despre formarea și structura acestei grupări deosebit de periculoase, care activează eficace în numeroase țări.
Membrii acestei organizații insidioase au fost încă de la început supuși îndoctrinării și manipulării în Turcia și în alte țări, abuzând de valorile naționale și spirituale, cu precădere în așa-numitele instituții educaționale de tip școli, centre lingvistice sau cămine studențești. Viziunea și gândirea acestora a fost formată și modelată în jurul ideilor și așa-zisei înțelepciuni a liderului rețelei, Fetullah Gulen, auto-intitulat „imamul universului”. Ierarhia distorsionată din interiorul FETO impune ca toți să se raporteze la ordinele lui ca fiind absolute, neputând fi contestate sau puse sub semnul întrebării nici chiar când încalcă drepturile omului sau contravin valorilor democratice. FETO a îndoctrinat copii și tineri în așa măsură încât, pentru a-i controla cu totul, i-a îndepărtat chiar și de prieteni și familie. Instigatorii FETO ai loviturii de stat, ca niște roboți teleghidați, nu au ezitat să îndrepte armele către colegii lor, gata să le ia viața în noaptea zilei de 15 iulie, la ordinele FETO.
Indivizii afiliați FETO sunt de asemenea capabili să se ascundă adoptând diferite identități în societatea în care trăiesc. Organizația se concentrează în special pe aparatul public civil, militar și de securitate. Scopul final este să preia conducerea instituțiilor statului.
Experiența Turciei de dinainte de lovitura de stat abundă de exemple ale metodelor ilicite la care FETO recurge pentru a-și promova agenda.
Acestea includ șantajul politicienilor și al funcționarilor publici, înșelăciune pentru fraudarea concursurilor de admitere și plasarea membrilor în instituțiile statului, manipulare, acuzații inventate pentru a demara acțiuni judiciare împotriva oponenților, precum și instrumentarea presei, a mediului de afaceri, prin școli și rețele ONG înființate cu acest scop.
Ținta principală a FETO este, evident, Republica Turcia. În acest scop, s-au angajat în activități de propagandă sistematică pentru ostilizarea opiniei publice internaționale față de Turcia. Îmi permit aici să ofer un sfat prietenos: ar fi o mare greșeală să se creadă că FETO este o amenințare doar la adresa Turciei. Fără îndoială că cercetările judiciare în țările unde FETO activează ar aduce la lumină multe din ilegalitățile sale, de la corupție și infracțiuni financiare, până la fraude cu vize și aplicații de azil. E timpul ca aceste țări să inițieze demersurile necesare în acest scop.
Contrar celor susținute de membrii săi, FETO nu face parte din vreun conflict politic în Turcia, ci este o rețea teroristă criminală. Toate partidele politice reprezentate în Marea Adunare Națională a Turciei, fie că sunt la guvernare sau în opoziție, recunosc FETO ca organizație teroristă criminală.
Mesajul meu e clar. Trebuie să acționăm împreună și cu egală hotărâre, împotriva tuturor organizațiilor teroriste, indiferent de forma pe care o iau, inclusiv FETO. Niciun compromis nu poate fi făcut cu cei care comit acte de terorism. Le datorăm asta cetățenilor noștri, victimelor terorismului și generațiilor viitoare”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Mircea Geoană a subliniat că pentru NATO decizia de mobilizare parțială luată de Vladimir Putin, în pofida faptului că este o escaladare a conflictului din Ucraina, nu e o surpriză. Mai mult, NATO va oferi în continuare sprijin Ucrainei.
Mircea Geoană a comentat discursul lui Vladimir Putin de azi prin care liderul de la Kremlin a anunțat mobilizarea parțială și a recurs din nou la amenințarea nucleară.
Guvernul a aprobat miercuri plata contribuţiei voluntare a României, în valoare toată de 1.400.000 de dolari, către mai multe Fonduri voluntare ale NATO.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat miercuri ''retorica nucleară periculoasă'' a preşedintelui rus Vladimir Putin, care s-a declarat pregătit să utilizeze ''toate mijloacele'' arsenalului său contra Occidentului, relatează Reuters şi AFP.
Rafinăriile din România au găsit ţiţei alternativ la cel rusesc, având în vedere că în decembrie intră în vigoare embargoul asupra produselor petroliere din Rusia.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că trebuie evitată risipa de energie. Declarațiile președintelui au fost făcute în contextul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New York, SUA.
Protestatarii au ieșit în stradă în alte părți din Teheran scandând sloganuri anti-Khamenei, iar poliția a tras cu gaze lacrimogene pentru a-i dispersa, a raportat agenția de presă semi-oficială Fars, într-o recunoaștere rară a presei afiliate statului a amplorii tulburărilor.
Importurile Chinei de ţiţei rusesc au crescut în august cu 28% faţă de perioada similară din 2021, arată datele oficiale publicate în această săptămână.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că returnarea teritoriilor Ucrainei capturate de Rusia va facilita procesul de negocieri privind încheierea războiului.
Statele Unite ar dori să upgradeze portul grecesc Alexandroupolis la statutul de bază navală.
Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a participat luni la reuniunea informală a miniştrilor de externe din statele membre ale UE, organizată în marja săptămânii la nivel înalt a celei de-a 77-a Sesiuni a Adunării Generale a ONU (AG ONU).
La funeraliile de stat de la Westminster Abbey au participat peste 2.000 de invitaţi.
Ucrainenii reușesc să readucă la viață echipamentele americane care păreau a fi de neutilizat după folosirea lor intensivă în luptele împotriva Rusiei.
Preşedintele american, Joe Biden, a afirmat că trupele americane vor apăra Taiwanul dacă insula este invadată de China, o declaraţie care ar urma să provoace din nou furia Beijingului, notează Agerpres, care citează AFP.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că l-a convocat la sediul ministerului pe însărcinatul cu afaceri ad interim al Belarus în România, ca urma a declaraţiilor făcute de liderul de la Minsk, Aleksandr Lukasensko referitoare la faptul că "Statele Unite împing Europa într-o confruntare militară cu Rusia pe teritoriul Ucrainei şi că şi alte state, inclusiv România, ar urma să fie direct implicate".
Presa americană a readus în atenția publicului o simulare care arată cum un război nuclear între Rusia și NATO ar putea avea loc într-un scenariu îngrozitor și ar duce la moartea a milioane de oameni din întreaga lume în numai câteva ore.
Vicepreședintele Comisiei de Informații a Senatului SUA, Marco Rubio, a cerut sancționarea Algeriei, prin Actul de Contracarare a Adversarilor Americii prin Sancțiuni (CAATSA), din cauza relațiilor militare strânse cu Rusia.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a recunoscut sâmbătă că ţara sa - membră a NATO - aspiră să se alăture Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), relatează Agerpres, care citează EFE.
Cancelarul german Olaf Scholz afirmă că, chiar după invazia Rusiei în Ucraina, convorbirile sale telefonice cu preşedintele rus Vladimir Putin s-au purtat "întotdeauna pe un ton prietenesc".
Ministerul de externe de la Ankara a condamnat sâmbătă decizia luată luna aceasta de Departamentul de Stat al SUA de a ridica embargoul asupra vânzărilor de armament către Cipru, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației de pe conturi de Twitter și Telegram, pe 15.09.2022, două bombardiere strategice americane de tip B-52H Stratofortress au participat la exerciții aeriene desfășurate în proximitatea coastelor Norvegiei și în spațiul aerian al Germaniei.
Coaliţia Democrată (DK), aflată în opoziţie în Ungaria, a anunţat vineri formarea unui guvern din umbră, în fruntea căruia se va afla eurodeputata Klara Dobrev, transmite Agerpres, care citează MTI.
Fostul președinte american a spus că un rechizitoriu nu îl va împiedica să candideze din nou la Casa Albă și a spus în mod repetat că americanii „nu vor accepta” acuzarea lui.
Autorităţile din Kârgâzstan şi Tadjikistan s-au acuzat reciproc vineri de utilizarea armamentului greu, precum tancuri şi mortiere, în escaladarea unei dispute frontaliere izbucnite în urmă cu trei zile şi soldate cu cel puţin trei morţi şi 27 de răniţi, informează Agerpres, care citează Reuters.
Cei doi lideri au avut prima întâlnire de la invazia din 24 februarie.
Rusia a denunţat joi atitudinea "blasfematoare" şi "imorală" a Regatului Unit la adresa sa, după ce Londra a decis să nu invite niciun reprezentant rus la funeraliile de luni ale reginei Elisabeta a II-a, pe fondul tensiunilor diplomatice dintre cele două ţări, relatează Agerpres, care citează AFP.
Șeful Statului Major Întrunit al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), Anatoli Sidorov, a declarat, pe 15.09.2022, că, în acest moment, nu se are în vedere trimiterea unui contingent militar în Armenia.
Ministrul Bogdan Aurescu a anunţat, pe Twitter, că a fost lansată joi, la Odesa, Trilaterala România - Republica Moldova - Ucraina, la nivel de miniştri de Externe.
Viceministrul polonez de interne, Bartosz Grodecki, a declarat joi că 'frontiera cu Rusia trebuie securizată' în jurul exclavei Kaliningrad, la nord de Polonia, şi a anunţat că există deja un plan pentru realizarea acestui obiectiv, pentru că este vorba de un 'vecin instabil', potrivit Agerpres, care citează EFE.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în colaborare cu autorităţile din Statele Unite ale Americii, au efectuat percheziţii în mai multe locuri din ţară într-un dosar în care sunt vizate fapte de corupţie, a informat DNA.
În cadrul întâlnirii cu atașatul militar al Ucrainei, Vitali Moskalenko, care a avut loc pe 27 septembrie, ministrul interimar al apărării din Bulgaria, Dimitar Stoianov, a refuzat pentru a doua oară furnizarea de armament greu Ucrainei.
Potrivit mai multor imagini publicate pe reţele de socializate, militarii ucraineni au capturat de la forţele ruse de ocupaţie cea mai recentă versiune a obuzierului autopropulsat de 152 mm 2S19 de fabricație rusă, numită 2S19-SM2 sau 2S33.
Două sisteme de tip M142 HIMARS, precum și aproximativ 12 militari, au fost trimise de armata americană în Letonia, unde sistemele de rachete au participat la exercițiul "Namejs 2022" - în cadrul căruia a fost testa capacitate de desfășurare rapidă a armelor de precizie cu rază lungă de acțiune pe flancul estic al NATO.
Pepartamentul Apărării din SUA face demersuri pentru a crea un comandament cu sediul în Germania care să se ocupe de coordonarea ajutorului militar destinat Kievului şi de antrenarea militarilor ucraineni, a informat joi cotidianul american The New York Times, citat de EFE.
Forţele ucrainene au cucerit întreg teritoriul oraşului Kupiansk şi au alungat trupele ruse din poziţiile de pe malul estic al râului Oskil, care desparte oraşul din nord-estul Ucrainei.
Norvegia și Coreea de Sud își intensifică cooperarea în domeniul apărării și securității. Compania sud-coreeană Hyundai Rotem a emis un comunicat de presă în care anunță că a fost semnat, pe 28 septembrie, un acord de cooperare cu compania norvegiană Kongsberg Defense & Aerospace AS.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 30 septembrie 2022, de la ora 11.15, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
În urmă cu două zile, pe o autostradă din Germania au fost observate camioane de mare tonaj încărcate cu echipament militar. Mai mulţi martori oculari au publicat imagini pe rețelele de socializare. În urma analizării acestora, vehiculele militare s-au dovedit a fi transportoare blindate canadiene LAV Super Bison. Ulterior, au apărut informaţii că aceste transportoare blindate sunt parte dintr-un pachet de asistenţă militară oferite Ucrainei de către Canada.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut independenţa regiunilor ucrainene Herson şi Zaporojie, potrivit unor decrete prezidenţiale publicate joi seară, cu o zi înainte ca Rusia să finalizeze anexarea lor, notează AFP.
Compania turcă ASELSAN și Șantierul Naval SEFINE au prezentat în premieră nava de suprafață fără pilot (USV), sau colocvial spus drona maritimă „MARLIN”, în două exerciții NATO desfășurate în Portugalia în a doua jumătate a lunii septembrie 2022.
Declarațiile tot mai agresive ale președintelui Putin erau de neconceput în urmă cu câteva luni.
România are nevoie, mai mult ca oricând, de o reîmprospătare a efectivelor Armatei Române, arată gen (r.) Virgil Bălăceanu.
Conflictele din fosta URSS, între care şi cel în desfăşurare dintre Rusia şi Ucraina, sunt, "bineînţeles", rezultatul "prăbuşirii Uniunii Sovietice", a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, care a acuzat Occidentul că seamănă discordie, relatează Agerpres, care citează AFP.
Ministerul Apărării Naționale a exprimat un punct de vedere oficial cu privire la situația radarului AN/FPS-117, instalat la Unitatea Militară 1803L Cârcea, jud. Dolj, aflat în centrul unor controverse cu privire la construcția unui hipermarket Lidl în zonă.
Interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria ar însemna permite României să își diversifice sursele din care se aprovizionează cu gaze.
Infanteriștii marini ai Regimentului 307 Infanterie Marină din Babadag au desfășurat, în perioada 19-23 septembrie, exercițiul multinațional întrunit „Heracleea 22”, în raionul Mahmudia din Delta Dunării.
NATO va răspunde, probabil, cu un atac convențional asupra forțelor ruse din Ucraina, dacă Moscova va folosi arma nucleară pe teritoriul ucrainean, a precizat șeful diplomației poloneze.
Guvernul a aprobat, joi, Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, Constanţa, pentru perioada 2022-2030.
Deși Armata Rusă este amenințată cu înfrângerea la Lîman, media rusă continuă propaganda deșănțată.
Consiliul Atlanticului de Nord (NAC) a emis o declarație cu privire la deteriorarea conductelor de gaz, Nord Stream.
Pe 28 septembrie, nava de desant britanică "HMS Alibon" a andocat în portul Tripoli, într-un eveniment de excepție, Ambasada Marii Britanii în Libia, anunțând că este prima navă a Marinei Regale Britanice care a andocat în această țară în ultimii opt ani.
Presa occidentală și mai multe surse de monitorizare de pe Twitter și Telegram au informat că marinarii ruși au instalat bariere speciale la intrarea în Golful Sevastopol, unde se află cea mai mare bază navală a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN).
Operațiunile desfășurate de autoritățile muntenegrene ar face parte dintr-o anchetă mai amplă, realizată la nivel internațional.
Faptul că așa-zisa operațiune militară specială a Federației Ruse în primele luni ale invaziei din Ucraina a fost un fiasco nu mai e niciun secret.
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va semna vineri tratatele privind anexarea la Rusia a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, a anunţat joi Kremlinul, potrivit Agerpres, care citează agenţiile de presă internaţionale.
România vinde un prim lot format din 20 de tancuri sovietice de tip T-55.
Un avion de atac Su-25 aparținând Forțelor Aeriene ale Bulgariei s-a prăbușit, pe 28.09.2022, în jurul orei locale 14.00, în apropierea Bazei 22 Aeriene din Bezmer.
Site-ul "Zaman Israel" a dezvăluit existența unui acord încheiat de grupul israelian din industria de apărare "Avnon" cu guvernul ungar, pentru a vinde un sistem avansat destinat monitorizării postărilor și discuțiilor din rețelele sociale.
Forțele de apărare ale Ucrainei avansează pe direcția operativă nord-est, punând presiune pe forțele ruse de ocupație din Donețk.
Bucureștiul a găzduit timp de o săptămână o reuniune privind întreținerea și activitatea operațională a aeronavelor de luptă F-16, la care au participat militari din șase țări membre NATO.
Organizatorii farsei nici nu au încercat să creeze aspectul unui vot normal. Totul e făcut pentru ”consum intern”, regimul fiind preocupat doar de creare uni imagini pe care să o poată vinde la televiziunile din Federația Rusă.
