Micul stat baltic continuă să-și dezvolte infrastructura militară, mai ales în zona Mării Baltice.
Lituania își face partea în Flancul Estic. Proiecte majore de infrastructură militară, pregătite pentru următorii ani
În sesiunea de deschidere a dezbaterilor celei de-a 73-a Adunări Generale a ONU, Macron a rostit un discurs înflăcărat, în care s-a delimitat în mod evident de unilateralismul lui Trump şi în care le-a cerut liderilor prezenţi la discuţii ''să nu mai semneze acorduri comerciale cu ţări care nu respectă acordul de la Paris'' privind schimbările climatice.
Întrebat ulterior, în conferinţă de presă, dacă a dorit să transmită mesajul că liderii lumii nu ar trebui să mai semneze acorduri cu SUA, Macron a răspuns că este dispus să continue să lucreze cu Washingtonul în chestiuni comerciale punctuale, dar a adăugat: ''Am vrut să spun că nu vor mai exista acorduri importante care să nu fie conforme cu Acordul de la Paris şi cu propriile noastre obiective''.
Discursul lui Macron a fost interpretat în mass media americane drept o mustrare la adresa politicilor lui Trump şi drept o nouă tentativă a liderului francez de a ocupa spaţiul în leadership-ul global pe care de obicei îl revendică liderul de la Casa Albă.
Macron a cerut chiar o reformă a G7, grupul statelor puternic industrializate, care să includă Africa, într-o formă sau alta, ca ''prioritate'' în lupta împotriva inegalităţilor. Liderul francez s-a demarcat punct cu punct de Trump şi de cei care ''agită suveranitatea ca mod de a-i ataca pe alţii'', criticând retragerea SUA din acordul de la Paris privind schimbarea climatică, respingerea unui acord privind imigraţia, abordarea situaţiei din Orientul Mijlociu de către preşedintele american, precum şi atitudinea lui Trump faţă de acordul nuclear cu Iranul.
''Ce va permite soluţionarea reală a situaţiei din Iran? (...) Legea celui mai puternic? Presiunea unei singure părţi? Nu!'', a spus Macron, făcând apel la ''dialog şi la multilateralism'' pentru ieşirea din impas.
Legat de acest ultim punct, preşedintele iranian Hassan Rouhani l-a acuzat pe Trump că face eforturi pentru ca ''toate instituţiile internaţionale să fie ineficiente'' şi a declarat în faţa Adunării Generale a ONU că în lume există lideri cu ''apucături xenofobe similare regimului nazist''.
Rouhani a răspuns astfel, chiar în Adunarea Generală a ONU, declaraţiilor făcute tot marţi de la aceeaşi tribună de Trump, care a cerut comunităţii internaţionale să izoleze Iranul şi a promis că va impune şi mai multe sancţiuni împotriva regimului de la Teheran, apărând totodată decizia sa de a retrage SUA din acordul nuclear cu Iranul.
''Este paradoxal că SUA nici măcar nu încearcă să-şi ascundă planul care vizează răsturnarea guvernului (iranian) invitând în acelaşi timp la negocieri'', a acuzat Rouhani. ''Cum putem noi să purtăm negocieri cu o administraţie care se comportă astfel?'', s-a întrebat liderul iranian, care a denunţat ''terorismul economic'' reprezentat de sancţiunile americane şi care a insistat că singurele negocieri posibile trebuie să aibă loc la ONU şi pe baza acordului ''făcut praf'' de către Washington.
Rouhani a criticat SUA pentru că se opune ''multilateralismului'', fiind singura ţară care a decis să se retragă din acordul nuclear cu Iranul, şi a comentat că o astfel de atitudine este ''un simptom al unei debilităţi mintale'' şi a ''incapacităţii de a înţelege lumea interconectată în care trăim''. ''Cei care caută dominaţia şi hegemonia sunt duşmani ai păcii şi vinovaţi de războaie'', a insistat Rouhani în plenul Adunării Generale a ONU.
Preşedintele iranian a mai acuzat SUA că înţelege relaţiile internaţionale ''dintr-o perspectivă autoritară'' care se reflectă prin ''intimidare şi impunere'' şi a subliniat că ''niciun stat nu poate fi adus cu forţa la masa negocierilor''. ''Cel mai bun este dialogul, însă acesta trebuie să se desfăşoare bidirecţional şi să aibă la bază egalitatea, justiţia, integritatea, onoarea şi normele comunităţii internaţionale'', a insistat Rouhani, care a cerut administraţiei Trump să renunţe la sancţiunile impuse Iranului, deoarece prin aceste sancţiuni ''poporului (iranian) i se refuză dreptul la viaţă şi prosperitate''.
''Prins'' între Macron şi Rouhani, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, nu a stat mult pe gânduri pentru a răspunde şi a declarat că administraţia americană este ''profund decepţionată'' de mecanismul pe care îl va crea Uniunea Europeană pentru a permite ţărilor şi companiilor străine să scape de sancţiunile Statelor Unite contra Iranului. ''Din nefericire, noaptea trecută, am fost îngrijorat şi profund decepţionat să aud că unele părţi semnatare ale acordului (nuclear cu Iranul) creează un sistem special de plăţi pentru a ocoli sancţiunile SUA'', a declarat Pompeo în cadrul unui eveniment care a avut loc la New York.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Micul stat baltic continuă să-și dezvolte infrastructura militară, mai ales în zona Mării Baltice.
Încă de anul trecut, Ucraina s-a concentrat asupra atacurilor asupra infrastructurii petroliere și militare ale Rusiei, situate în spatele liniilor inamice. Au vost vizate în special marile depozite de arme și muniții, precum și facilitățile de petrol și gaze.
NATO rămâne garantul apărării noastre colective, iar angajamentul României de a-şi respecta obligaţiile în cadrul Alianţei este de neclintit, a afirmat, duminică, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, în mesajul transmis cu ocazia Zilei NATO în România şi a aniversării a 21 de ani de la aderarea ţării noastre la Alianţa Transatlantică.
Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Aderarea la NATO e unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre, România fiind azi sub o umbrelă de securitate de care nu a beneficiat niciodată în istoria sa. Aderarea însă la cea mai puternică alianță militară defensivă din istoria omenirii nu a fost un proces simplu iar pe lângă diplomația politică, la proces a participat și diplomația militară și mai ales Armata României prin sacrificiile pe care le-a făcut în teatrele de operații.
China va impune taxe vamale de 34% asupra tuturor importurilor din SUA începând cu 10 aprilie. Beijingul ripostează imediat și extrem de dur tarifelor impuse de americani.
Consilierul pentru securitate națională și echipa au împărtășit „informații sensibile” în chat-urile de grup din aplicație, spun sursele Politico.
În urma anunțului de noi tarife de către SUA, care vor afecta și țările europene, diplomația ungară a criticat Uniunea Europeană.
Guvernul ungar a anunțat joi că a decis să se retragă din acordul privind Curtea Penală Internațională (CPI), la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru care CPI a emis un mandat de arestare, a sosit în țară pentru o vizită de stat.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr a participat în zilele de 2 și 3 aprilie, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din țările membre ale Uniunii Europene, care a avut loc la Varșovia, în Polonia.
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținut o declarație de presă (joi, 3 aprilie), la ora 6 dimineața (ora României), din Samarkand, Uzbekistan, în urma anunțului cu privire la noi tarife globale anunțate de Statele Unite.
Ambasadorul ucrainean în Polonia, Vasyl Bodnar, a stârnit indignare declarând că țările care nu își trimit trupele în Ucraina ca parte a unei „misiuni de menținere a stabilității” nu vor putea lua parte la reconstrucția postbelică a țării.
Ministrul Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârşitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forţe a Armatei României privind posibilitatea ca militari activi, aflați în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituţia, să fi desfăşurat activităţi în companii private de securitate româneşti, care au activat recent în Republica Democratică Congo.
Oficial, partea rusă nu a acceptat și nici nu a respins încetarea focului; negocierile sunt încă în desfășurare. O serie de politicieni ucraineni și ruși au comentat propunerea. Partea rusă aude, însă, și opinii negative. Ryabkov este unul dintre criticii propunerii americane.
Statele Unite trimit un al doilea portavion în Orientul Mijlociu, a anunțat marți purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării, Sean Parnell, invocând protecția fluxurilor comerciale în regiune, relatează Agerpres, AFP și Reuters. E vorba de portavionul USS Carl Vinson.
O brigadă germană de blindate a intrat în serviciu în Lituania, pe flancul estic al NATO.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că Uniunea Europeană va fi pregătită să ia măsuri de represalii împotriva tarifelor comerciale ale SUA, dacă este necesar. Acest lucru este raportat de agenția Reuters.
China și Rusia vor fi „prieteni pentru totdeauna, niciodată dușmani”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi într-o declarație publicată marți în timpul unei vizite la Moscova, în care a salutat, de asemenea, semnele de normalizare a relațiilor dintre Washington și Moscova.
Ungaria a intrat sub lupa Berlinului, atitudinea aproape frățească față de Rusia - în contextul războiului din Ucraina - i-ar putea aduce lui Orban un răspuns european mai puternic.
Este știut faptul că vecinii ungari ”au pus talpă” la toate sancțiunile UE privind Rusia și au urmărit doar propriul beneficiu economic (cumpărând în continuare gaze) în dauna unității europene.
Chiar și fără Statele Unite, țările europene ale Alianței Nord-Atlantice au suficienți soldați și arme pentru a face față Rusiei, arată o analiză realizată de revista Der Spiegel.
Un tribunal francez a găsit-o pe liderul Raliului Național (RN) de extremă dreapta, Marine Le Pen, vinovată de deturnare de 470.000 de euro de la Parlamentul European.
Alegerile în Ucraina ar putea avea loc încă din această vară. Actualul șef al statului, Volodimir Zelenski, intenționează să candideze pentru un alt mandat, transmite The Economist, citând sursele sale din guvernul ucrainean.
Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu bombardamente și tarife secundare dacă Teheranul nu ajunge la un acord cu Washingtonul cu privire la programul său nuclear.
Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică (30.03.2015) că forțele ruse au capturat satul Zaporojie din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Localitatea este situată la numai șapte kilometri de granița cu regiunea centrală Dnipropetrovsk. Informația a fost publicată de agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre pe acest subiect de la AFP.
O limuzină Aurus Senat, care face parte din flota oficială a președintelui rus Vladimir Putin, a luat foc pe străzile Moscovei pe 29 martie.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Secretarul apărării american, Pete Hegseth, a declarat sâmbătă că alianţa de securitate dintre ţara sa şi Japonia "va continua să fie piatra de temelie a păcii şi prosperităţii" în Indo-Pacific, la un eveniment de comemorare a 80 de ani de la Bătălia de la Iwo Jima
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că noul proiect de acord propus de SUA pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" de versiunea anterioară şi necesită o evaluare aprofundată din partea juriştilor Kievului înaintea unei decizii de semnare a documentului.
Emisarul american Steve Witkoff va efectua o nouă vizită săptămâna aceasta în Rusia pentru consultări privind planul Casei Albe de soluționare pașnică a conflictului în Ucraina, relatează Agerpres și EFE.
Pentru a ține pasul cu provocările câmpului de luptă în secolul XXI, în special cu amenințarea pe care o reprezintă Moscova, Ministerul Apărării din Marea Britanie a lansat un program pentru înlocuirea tancului principal de luptă Challenger 2, aflat în serviciu de mult timp. Succesorul său, Challenger 3, este dezvoltat de Rheinmetall BAE Systems Land (RBSL), un parteneriat între BAE Systems din Marea Britanie și gigantul german Rheinmetall. Challenger 3 ar trebui să fie un tanc cum nu s-a mai văzut. Doar că experții americani au dubii mari că proiectul va fi finalizat de britanici.
Kremlinul a declarat marți că, în prezent, nu există planuri concrete de negocieri cu Kievul privind o încetare a atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurilor civile, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres, EFE și Reuters.
La sfârșitul anului trecut, forțele ucrainene au desfășurat prima operațiune ofensivă exclusiv robotizată cu zeci de drone de diferite tipuri și vehicule fără pilot echipate cu mitraliere, răspândind haos și panică în rândul trupelor ruse „luate prin surprindere” în apropierea satului Liptsi, regiunea Harkov, a scris The Telegraph în articolul său din 22 aprilie dedicat armatei de roboți a Ucrainei.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a calificat „încetarea focului de Paște” decretată de Vladimir Putin drept o operațiune de PR menită să îl liniștească pe președintele american Donald Trump, relatează Radio Europa Liberă/Radio Liberty pe 22 aprilie.
Militarii britanici au urmărit și distrus cu succes un roi de drone în timpul testării unei noi arme cu microunde, RF DEW, a comunicat Ministerul britanic al Apărării. Testele, desfășurate la un poligon militar din vestul Țării Galilor, au fost cele mai importante de până acum ale armatei britanice care au implicat roiuri de drone. În timpul unui singur atac, au fost distruse două roiuri. În total, sistemul a urmărit și a dezactivat peste 100 de drone.
Biroul de presă al Serviciului rus de informații externe (SVR) a publicat recent un articol în care sugerează că Rusia și Washingtonul ar trebui să lupte împreună împotriva „eurofascismului”, identificând Franța și Marea Britanie drept principalii ideologi ai acestui curent.
Producătorii americani de drone se confruntă cu o dependență gravă de componentele chinezești în produsele lor, potrivit Forbes. Ca parte a pregătirii forțelor armate ale Statelor Unite pentru o posibilă confruntare în regiunea Pacificului, Pentagonul se confruntă cu noi provocări legate de producția în masă a dronelor.
Rusia a lansat un atac masiv cu dronă asupra orașului portuar ucrainean Odesa în noaptea de 21 aprilie, rănind cel puțin trei persoane, au declarat autoritățile locale.
Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de avioane din Federația Rusă, parte a comapaniei de stat Rostec, a anunțat că, pe 19.04.2025, un nou lot de bombardiere de front modernizate de tip Su-34M a fost furnizat la trupe.
În Elveția, mai multe partide politice cer guvernului să renunțe la avioanele de luptă americane F-35. Pentru a convinge Consiliul Federal să anuleze contractul de achiziție a F-35, în țară a fost lansată o petiție semnată de mii de cetățeni. Parti Socialiste Suisse (PS), Parti Écologiste Suisse (Verzii) și Le Center sunt în favoarea reexaminării poziției cu privire la achiziționarea acestui tip de aeronavă.
Încercările administrației americane de a găsi soluții de compromis pentru încheierea păcii în Ucraina au o aparență pozitivă atunci când sunt privite teoretic și sunt raportate la normalitatea societăților care trăiesc în pace, însă devin total nerealiste și chiar fac mai mult rău evoluției procesului de pace atunci când sunt aduse în planul realității din teren, respectiv al situației concrete dintre Ucraina și Rusia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat drept „pozitive” recentele remarci ale SUA care sugerează că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, vorbind în cadrul unui briefing organizat pe 21 aprilie, potrivit The Guardian.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Aviația militară turcă e într-un moment dificil. Exclusă din programul F-35 Lightning II, ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, turcii caută de mult timp soluții pentru a remedia marea problemă, îmbătrânirea flotei de luptă. În acest sens s-a decis în cele din urmă și aprobat achiziționarea de F-16 Block 70, precum și a unor kituri de modernizare a flotei actuale de F-16, tot la standardul Block 70 Viper, cel mai modern. Dar în fața tergiversărilor americane și a timpului îndelungat de livrare, turcii optează și pentru achiziția de avioane europene Eurofighter.
Uniunea Europeană (UE) lucrează la o propunere de a introduce restricţii la unele exporturi către SUA ca posibilă tactică de represalii în războiul comercial costisitor iniţiat de preşedintele Donald Trump luna trecută, transmite Bloomberg.
Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, implicat într-o breşă de securitate luna trecută, a împărtăşit informaţii despre o lovitură în Yemen cu un alt grup pe mesageria Signal, au relatat duminică mai multe media americane, potrivit Agerpres și France Presse.
Așa-numitul “armistițiu de Paște” a fost declarat sâmbătă de președintele rus, Vladimir Putin, în primul rând, pentru a păstra favoarea omologului său american, Donald Trump. Acest lucru a fost anunțat astăzi (20.04.2025) de ediția rusă a site-ului BBC, care rezumă reacțiile oficialilor ucraineni, experților occidentali și bloggerilor militari ruși.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
