În sesiunea de deschidere a dezbaterilor celei de-a 73-a Adunări Generale a ONU, Macron a rostit un discurs înflăcărat, în care s-a delimitat în mod evident de unilateralismul lui Trump şi în care le-a cerut liderilor prezenţi la discuţii ''să nu mai semneze acorduri comerciale cu ţări care nu respectă acordul de la Paris'' privind schimbările climatice.
Întrebat ulterior, în conferinţă de presă, dacă a dorit să transmită mesajul că liderii lumii nu ar trebui să mai semneze acorduri cu SUA, Macron a răspuns că este dispus să continue să lucreze cu Washingtonul în chestiuni comerciale punctuale, dar a adăugat: ''Am vrut să spun că nu vor mai exista acorduri importante care să nu fie conforme cu Acordul de la Paris şi cu propriile noastre obiective''.
Discursul lui Macron a fost interpretat în mass media americane drept o mustrare la adresa politicilor lui Trump şi drept o nouă tentativă a liderului francez de a ocupa spaţiul în leadership-ul global pe care de obicei îl revendică liderul de la Casa Albă.
Macron a cerut chiar o reformă a G7, grupul statelor puternic industrializate, care să includă Africa, într-o formă sau alta, ca ''prioritate'' în lupta împotriva inegalităţilor. Liderul francez s-a demarcat punct cu punct de Trump şi de cei care ''agită suveranitatea ca mod de a-i ataca pe alţii'', criticând retragerea SUA din acordul de la Paris privind schimbarea climatică, respingerea unui acord privind imigraţia, abordarea situaţiei din Orientul Mijlociu de către preşedintele american, precum şi atitudinea lui Trump faţă de acordul nuclear cu Iranul.
''Ce va permite soluţionarea reală a situaţiei din Iran? (...) Legea celui mai puternic? Presiunea unei singure părţi? Nu!'', a spus Macron, făcând apel la ''dialog şi la multilateralism'' pentru ieşirea din impas.
Legat de acest ultim punct, preşedintele iranian Hassan Rouhani l-a acuzat pe Trump că face eforturi pentru ca ''toate instituţiile internaţionale să fie ineficiente'' şi a declarat în faţa Adunării Generale a ONU că în lume există lideri cu ''apucături xenofobe similare regimului nazist''.
Rouhani a răspuns astfel, chiar în Adunarea Generală a ONU, declaraţiilor făcute tot marţi de la aceeaşi tribună de Trump, care a cerut comunităţii internaţionale să izoleze Iranul şi a promis că va impune şi mai multe sancţiuni împotriva regimului de la Teheran, apărând totodată decizia sa de a retrage SUA din acordul nuclear cu Iranul.
''Este paradoxal că SUA nici măcar nu încearcă să-şi ascundă planul care vizează răsturnarea guvernului (iranian) invitând în acelaşi timp la negocieri'', a acuzat Rouhani. ''Cum putem noi să purtăm negocieri cu o administraţie care se comportă astfel?'', s-a întrebat liderul iranian, care a denunţat ''terorismul economic'' reprezentat de sancţiunile americane şi care a insistat că singurele negocieri posibile trebuie să aibă loc la ONU şi pe baza acordului ''făcut praf'' de către Washington.
Rouhani a criticat SUA pentru că se opune ''multilateralismului'', fiind singura ţară care a decis să se retragă din acordul nuclear cu Iranul, şi a comentat că o astfel de atitudine este ''un simptom al unei debilităţi mintale'' şi a ''incapacităţii de a înţelege lumea interconectată în care trăim''. ''Cei care caută dominaţia şi hegemonia sunt duşmani ai păcii şi vinovaţi de războaie'', a insistat Rouhani în plenul Adunării Generale a ONU.
Preşedintele iranian a mai acuzat SUA că înţelege relaţiile internaţionale ''dintr-o perspectivă autoritară'' care se reflectă prin ''intimidare şi impunere'' şi a subliniat că ''niciun stat nu poate fi adus cu forţa la masa negocierilor''. ''Cel mai bun este dialogul, însă acesta trebuie să se desfăşoare bidirecţional şi să aibă la bază egalitatea, justiţia, integritatea, onoarea şi normele comunităţii internaţionale'', a insistat Rouhani, care a cerut administraţiei Trump să renunţe la sancţiunile impuse Iranului, deoarece prin aceste sancţiuni ''poporului (iranian) i se refuză dreptul la viaţă şi prosperitate''.
''Prins'' între Macron şi Rouhani, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, nu a stat mult pe gânduri pentru a răspunde şi a declarat că administraţia americană este ''profund decepţionată'' de mecanismul pe care îl va crea Uniunea Europeană pentru a permite ţărilor şi companiilor străine să scape de sancţiunile Statelor Unite contra Iranului. ''Din nefericire, noaptea trecută, am fost îngrijorat şi profund decepţionat să aud că unele părţi semnatare ale acordului (nuclear cu Iranul) creează un sistem special de plăţi pentru a ocoli sancţiunile SUA'', a declarat Pompeo în cadrul unui eveniment care a avut loc la New York.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, 18 iunie 2025, un mesaj cu ocazia aniversării a cinci ani de la înființarea pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est (Headquarters Multinational Corps South-East, indicativ HQ MNC-SE).
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunţat marţi că Alianţa a îndeplinit ţinta de cheltuieli stabilită în urmă cu 11 ani, de 2% din PIB cheltuieli pentru apărare, în contextul în care liderii statelor membre se pregătesc să participe la suumitul de la Haga săptămâna viitoare, relatează Agerpres.
Reprezentantul special al președintelui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, ar putea vizita Belarusul pentru a se întâlni cu dictatorul Alexander Lukașenko, scrie Reuters, citând propriile surse.
Dacă mai era nevoie de vreo dovadă că Rusia resimte în profunzime efectele războiului cu Ucraina, ea vine sub forma unei recunoașteri pe cât de publică, pe atât de indirect și speculativ făcută, singura modalitate sub care Kremlinul poate accepta să lase să transpară o astfel de realitate.
Un angajat al serviciului diplomatic al Uniunii Europene (SEAE) a fost atacat la Vladivostok, în Rusia, la sfârșitul lunii mai, a relatează presa germană.
Robert Fico a pus sub semnul întrebării, marți, viitorul Slovaciei în cadrul NATO și a declarat că neutralitatea ar fi o soluție bună pentru țară în acest moment.
Administrația Trump a desființat la sfârșitul lunii mai un grup intern care lucra la elaborarea de strategii pentru a crește presiunea asupra Rusiei pentru a semna un armistițiu în Ucraina. Grupul a avut viață scurtă, fiind creat în martie-aprilie, eficiența acestuia fiind practic zero din cauză că Trump a fost reticent în a adopta o poziție mai dură față de o Rusie agresivă, a relatat Reuters, citând trei oficiali americani.
Federația Rusă a modernizat mai multe baze militare nucleare în apropierea graniței NATO în ultimii ani, inclusiv una în regiunea Kaliningrad, o enclavă între Polonia și Lituania, a relatat postul de televiziune suedez SVT, citând imagini din satelit de la Planet Labs.
Noile planuri includ cooperarea cu China și, eventual, cu SUA, în ciuda provocărilor impuse de sancțiunile occidentale.
Statele Unite retrag o parte din personalul diplomatic neesențial din țările din Orientul Mijlociu. Departamentul Apărării a permis, de asemenea, plecarea voluntară a membrilor familiilor soldaților americani.
Ieri, Comisia Europeană a debursat a treia plată către România, în valoare totală de 1,3 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi (net de prefinanțare) în cadrul NextGenEU, instrument ce cuprinde și fondurile din PNRR.
Capitolul ”Relația România–SUA este pregătită să reziste testului timpului într-un context global volatil” din volumul „Statele Unite și viitorul Europei” surprinde parteneriatul unic dintre cele două țări.
Președintele României, Nicușor Dan, va participa, miercuri, la al patrulea Summit Ucraina - Europa de Sud-Est, care se desfășoară la Odesa.
Federația Rusă este hotărâtă să testeze puterea Alianței Nord-Atlantice și ar putea face acest lucru trimițând „omuleți verzi” în Estonia sub pretextul protejării minorității ruse, a declarat șeful Serviciului Federal de Informații (BND), Bruno Kahl, a relatat Reuters.
Președintele României, Nicușor Dan, va efectua marți, 10 iunie 2025, o vizită oficială la Chișinău, la invitația Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu.
Autoritățile din Kârgâzstan au decis desființarea celei mai înalte statui a lui Vladimir Lenin din țară și au înlocuit-o cu un catarg.
Majestatea Sa Felipe al VI-lea, Regele Spaniei, se află marţi în România, unde, împreună cu preşedintele Nicuşor Dan, va vizita Centrul de instruire întrunită de la Cincu.
Tot mai multe țări se alătură forțelor NATO desfășurate în Laponia finlandeză. Marea Britanie s-a alăturat forțelor suedeze și finlandeze, iar Franța are în vedere și ea trimiterea de militari.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să solicite luni, într-o conferinţă desfăşurată la Londra, o creştere cu 400% a capacităţilor de apărare antiaeriană şi antirachetă ale Alianţei, în special pentru a contracara o Rusie care "seamănă teroarea din cer", informează Agerpres și AFP.
Franța și Ucraina au imaginat un parteneriat pentru producția de drone, un ”parteneriat fără precedent” în care va fi implicată și compania Renault.
Garda Națională va fi desfășurată în statul american California, dacă protestele față de raidurile antiimigrație din Los Angeles vor continua, a anunțat Casa Albă sâmbătă, informează Agerpres, DPA, Reuters, AFP și EFE.
Pentru prima dată în România, Institutul American de Diplomație și Drepturile Omului (USIDHR) aduce la București unul dintre cele mai apreciate programe de certificare diplomatică.
Un schimb de replici fără precedent a izbucnit joi seară între președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pe 5 iunie că președintele Donald Trump l-a nominalizat pe generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Alexus G. Grynkewich pentru funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate (SACEUR) ale NATO în Europa, după cum informează site-ul oficial al Departamentului Apărării din SUA. Ocupantul acestui post asigură simultan și funcția de comandant al Comandamentului European (EUCOM) al SUA.
SUA cer ca membrii NATO să investească 5% din PIB-ul lor în apărare.
Țările Uniunii Europene au dificultăți în a produce cantitatea necesară de muniție atât pentru propriile nevoi, cât și pentru aprovizionarea Ucrainei.
De la începutul războiului din Ucraina, până la 1,4 milioane de soldați atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană au fost uciși sau răniți, potrivit think tank-ului de la Washington Center for Strategic and International Studies (CSIS).
Marea Britanie s-a angajat să mărească de zece ori numărul de drone pe care le furnizează Ucrainei, urmând ca țara să livreze 100.000 până la sfârșitul anului fiscal, în aprilie 2026, a relatat Reuters.
România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, pe măsură ce deficitele fiscale și de cont curent s-au adâncit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024, notează ultimul raport al Comisiei Europene privind stimularea competitivității UE.
Pe 2 iunie, Ambasada Italiei la București a organizat o recepție cu ocazia Zilei Naționale a Italiei, la care au participat numeroși invitați din partea autorităților române, ai corpului diplomatic acreditat la București, precum și reprezentanți ai comunității de afaceri româno-italiene.
Jakub Jaworowski, ministrul activelor statului, a dezvăluit că Polonia va crește de cinci ori producția de muniție de calibru mare.Varșovia vrea să fie superputere regională în producția de muniții: Compania autohtonă PGZ, contract pentru obuze de 155 și 120 mm
Televiziunea de stat chineză a publicat joi o animație care înfățișează, se pare, un nou tip de bombă concepută pentru a dezactiva centralele electrice, întrerupând efectiv alimentarea cu energie electrică a unei întregi zone care se confruntă cu un atac chinez.
Dronele Shahed sunt folosite de ruși pe scară largă, dar Kievul ar putea să neutralizeze în curând problema.
Ministerul Apărării al Ucrainei a testat cu succes și a aprobat pentru utilizare în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei noului complex terestru robotizat fără pilot autohton Muraha (ucr. Мураха). În traducere din limba ucraineană, „Furnica”.
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, Nicușor Dan.
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
La o săptămână după bombardamentul american de weekendu-trecut, iranienii s-au întors la instalația nucleară de la Fordow. Majid Takht-Ravanchi, secretarul ministrului de externe iranian, a declarat pentru BBC că negocierile suplimentare cu SUA ar fi posibile doar dacă Statele Unite se angajează să nu mai comită atacuri similare.
O acuzație dură, venită recent din partea unui înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, zguduie lumea tehnologiei: DeepSeek, startup-ul chinez de inteligență artificială care a uimit Silicon Valley, nu mai este doar un concurent comercial pentru chatboții americani cu inteligență artificială. Potrivit Washingtonului, DeepSeek a devenit un instrument al armatei chineze și al aparatului de informații de la Beijing, care utilizează o rețea de companii-fantomă pentru a eluda sancțiunile americane și pentru a facilita accesul la tehnologii moderne.
Confruntată cu realitatea brutală a războiului din Ucraina, unde resturi de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul său, România pare că accelerează masiv construcția unui scut antiaerian modern și stratificat. Printr-o serie de programe de înzestrare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro, ţara noastră se pregătește să închidă o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate.
Blocul este convins că restricțiile împotriva Federației Ruse în condițiile actuale ar trebui menținute și, dacă este necesar, consolidate.
Comunitatea ucraineană din București a organizat, pe 28 iunie 2025, un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul a avut loc în fața Teatrului Odeon din București și a avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Fără îndoială, revolta de 24 de ore orchestrată de Evgheni Prigojin în iunie 2023 a fost un șoc pentru sistemul politic al Rusiei. Lumea a privit cu sufletul la gură cum mercenarii Wagner au ocupat un cartier general militar și au pornit într-un marș spre Moscova, o provocare directă la adresa autorității președintelui Vladimir Putin. Dar a vedea acest eveniment doar prin prisma ambițiilor lui Prigojin înseamnă a rata imaginea de ansamblu, una mult mai periculoasă pentru Kremlin.
Teheranul pare că și-a pierdut răbdarea. După ani de așteptare pentru avioanele de luptă rusești Su-35 care nu au mai sosit, Iranul își reorientează strategia de achiziții militare către Beijing. Surse multiple indică faptul că negocierile pentru achiziționarea avionului de luptă multirol chinez Chengdu J-10C, supranumit în cercurile de apărare „Ucigașul de Rafale”, s-au intensificat, semnalând o schimbare majora în peisajul geostrategic din Orientului Mijlociu.
Armata Statelor Unite ale Americii accelerează eforturile pentru a construi o armată de lansatoare de rachete ,,robotizate'', o mișcare menită să sporească letalitatea și să protejeze soldații în fața amenințărilor unui viitor conflict de mare intensitate. Într-o mișcare decisivă, Biroul pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO) al U.S. Army a inaintat o solicitare pentru un nou program ambițios, denumit Common Autonomous Multi-Domain Launcher (CAML).
La recentul summit NATO de la Haga, într-o mișcare mai puţin aşteptata ce a evidenţiat o falie strategică în interiorul alianței, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a cerut direct omologului său francez, Emmanuel Macron, să deblocheze un acord crucial pentru apărarea aeriană a Turciei. Miza: accesul la sistemul european de rachete sol-aer SAMP/T, o componentă vitală pe care Ankara o consideră esențială pentru ambițiosul său program național, denumit „Cupola de Oțel” (Steel Dome).
Regatul Unit a anunțat recent că va trimite Ucrainei un nou pachet de asistenta militara care consta in sisteme de apărare aeriană. Ajutorul oferit de Marea Britanie include 350 de rachete avansate cu rază scurtă de acțiune (ASRAAM) și cinci lansatoare mobile suplimentare, cunoscute sub numele de sistemul Raven. Valoarea acestui pachet este 70 de milioane de lire sterline si nu va fi suportat de contribuabilul britanic, ci va fi acoperit din dobânzile generate de activele rusești înghețate în Marea Britanie.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Asif, a respins recentele speculații din mass-media care sugerau că Islamabadul a semnat un acord cu China pentru achiziționarea avionului de vânătoare de generația a cincea J-35A.
Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.
În plină tensiune între Iran și Israel, după o serie de atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene, atacuri la care au luat în premieră parte și SUA după decizia lui Donald Trump de a bombarda Iranul cu bombardiere strategice B-2 Spirit, planează o întrebare majoră care alimentează atât cercurile diplomatice, cât și cele de intelligence: unde se află uraniul îmbogățit de la Natanz și alte situri? Și cât a reușit desigur America să distrugă infrastructura nucleară iraniană și să dea „înapoi” programul nuclear iranian.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat duminică că Occidentul nu a învins niciodată Rusia şi că nici de data aceasta nu va reuşi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Kârgâzstan, Jeenbek Kulubaiev, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit proiectului de buget dedicat apărării pentru 2025 al Germaniei, Berlinul a alocat 1,48 miliarde de euro pentru achiziționarea suplimentară a unor vehicule de luptă pentru infanterie Puma (IFV), o gură de oxigen pentru Rheinmetall și Krauss-Maffei Wegmann, dezvoltatorul programului.
În cursul nopții de 29.06.2025, Forțele Armate ruse au lansat unul dintre cele mai mari atacuri combinate asupra Ucrainei, folosind rachete de croazieră și balistice cu bazare aeriană, maritimă și terestră, precum și un număr mare de drone de atac de tip Geran (Shahed).
Chiar dacă există cifre diferite în ceea ce privește pierderile ruse de tehnică militară, ce știm sigur din munții de imagini foto și video, e că Rusia a suferit în trei ani și jumătate pierderi uriașe în ceea ce privește tehnica de luptă grea, inclusiv tancuri principale de luptă. Cu alte cuvinte Ucraina a devenit un cimitir pentru blindatele ruse.
Armata israeliană le-a ordonat palestinienilor să evacueze duminică zone din nordul Fâşiei Gaza înainte de intensificarea operaţiunilor sale împotriva Hamas, în timp ce preşedintele Donald Trump a cerut încheierea războiului în contextul noilor eforturi de a ajunge la un armistiţiu, relatează Agerpres și Reuters.
Turcia a fost eliminată din programul F-35 după ce a achiziționat radare de apărare aeriană rusești S-400, însă s-ar putea să fie dispusă să renunțe la acestea în schimbul revenirii sale în program. Concomitent turcii își dezvoltă propriul avion de vânătoare de generația a 5-a, e vorba de Kaan. Însă F-35 e palpabil.
Pe aerodromul rusesc din Ahtubinsk (regiunea Astrakhan) este în curs de desfășurare construcția activă de hangare de protecție pentru aeronave. Ele sunt destinate avioanelor Su-57 rusești, considerate de ruși de generația a 5-a.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
Preşedintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va "tolera" continuarea procesului pentru corupţie împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a cărui anulare a solicitat-o, relatează Agerpres și AFP.
În dimineața zilei de 27 iunie, avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Germane au fost alertate să escorteze un avion rusesc de cercetare de tip Il-20M deasupra Mării Baltice, relatează Bild.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a acordat sâmbătă Ordinul Libertăţii preşedintelui polonez Andrzej Duda, al cărui mandat se va încheia în august, transmit Agerpres și DPA.
În urma unei operațiuni speciale efectuate de structurile de informații speciale ale Ucrainei, patru avioane rusești SU-34 au fost lovite pe aerodromul Marynivka din regiunea Volgograd din Rusia.
