Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Excluderea SUA din negocierile cu Iranul ar zdruncina fundamental politica americană din ultimii 80 de ani
Strategica
Data publicării:
Noua strategie a administrației Biden în Orientul Mijlociu propune puterilor regionale o reevaluare a intereselor lor geostrategice pentru a readuce predictibilitatea în acțiunille lor.
Președintele SUA, Joe Biden Sursa foto: The White House
Președintele SUA, Joe Biden Sursa foto: The White House

Atunci când Joe Biden candida doar la funcția de președinte, el a arătat clar că, dacă va fi ales, va stabili un nou curs în abordarea problemelor nerezolvate din Orientul Mijlociu și va restabili o oarecare normalitate (încă nu o definise foarte bine) într-o regiune care este istoric frâmântată și plină de neprevăzut. El s-a angajat să refacă, chiar să îmbunătățească acordul nuclear cu Iranul, să pună capăt războiului din Yemen, să sprijine reluarea negocierilor de pace israeliano-palestiniene și să reia sprijinul american pentru kurzii din Siria. În tot același timp, candidatul Biden dorea să remodeleze relațiile cu Turcia, care în opinia sa deveniseră mult prea lipsite de conținut, permițând diversele derapaje (așa le definea el) ale raisului de la Ankara.

Deși au trecut șase luni de la instalarea sa în funcția de președinte ale SUA, toate aceste propuneri încep să își găsească locul într-o strategie americană globală și coerentă. Se poate spune că timpul este scurt, dar atunci când reprezentantul tău este lăsat să aștepte la un hotel, în Viena, săptămână după săptămână, nefiind invitat la negocierile nucleare 5+1, cele cu Iranul, atunci se poate spune că problemele de identificare a unor soluții noi la problemele vechi devine o chestiune nu numai de inteligență dar și de urgență națională.

 

SUA, „excluse” de la negocierile cu Iranul

 

În cazul concret de la Viena, cel al negocierilor nucleare cu Iranul, la aproape patru săptămâni de la începerea lor, SUA nu au putut nici măcar călca în sala unde acestea au loc, cele două puteri nucleare concurențiale, China și Rusia preluând de facto rolul de locomotivă.

Primus interpares, SUA nu reușesc să treacă de blocada fundamentală care o ridică atât China cât și Rusia, provocând un dialog la care, pe lângă cele două participă, doar puteri europene, Marea Britanie, Germania și Franța.  Cei cinci practic au declarat clubul lor nuclear exclusiv, iar discuțiile cu Iranul devin contondente pentru Washington, care este garantul istoric al negocierilor nucleare cu orice actor, fie fostul URSS sau actorii nucleari emergenți cum ar fi  Israel, Arabia Saudită, Coreea de Nord etc.

Pe cale de consecință administrația Biden are un timp extrem de scurt la dispoziție pentru a găsi calea spre redeschiderea dialogului cu Iranul în termenii săi, altfel deciziile nucleare de la Viena, dacă vor fi luate fără participarea SUA, vor consfinții un nou etaj de autoritate, nu neapărat intermediar și fără discuție la fel de puternic ca cel reprezentat de fostul JCPOA, care să valideze și opțiuni de securitate non americane.

Maximalismul politic iranian de astăzi, prin care Washingtonului i se cere să reducă sancțiunile economice și cele militare la adresa regimului de la Teheran, precum și refuzul brutal de a negocia retragerea din pozițiile câștigate de către forțele pro iraniene din Siria, Liban sau Irak, produc o ruptură de dialog pe care atât China cât și Rusia o exploatează într-un mod abil.

 

Excluderea SUA din negocierile cu Iranul ar zdruncina fundamental politica americană din ultimii 80 de ani

 

Excluderea de la orice formă de dialog a SUA, iar cele cinci puteri garante ale dialogului de la Viena confirmă prin însuși formatul oferit Iranului această tendință, induce sentimentul că se dorește construcția unei formule internaționale cu garanți statali alții decât America, fapt care ar zdruncina fundamental politica de aproape 80 de ani de unicitate americană în acest domeniu.

Minorarea importanței nucleare a Rusiei și încercările nereușite ale administrațiilor Obama și Trump de a impune obiectivele lor radicale unei Chine care nu are pilon nuclear principal ca model de apărare națională, au dus, de fapt, la un complex fundamental de frustrări care se regăsesc în formatul de astăzi de la Viena.

Ca atare, fiecare stat din Orientul Mijlociu înțelege că noua abordare a Americii, sau mai bine spus noua reașezare geopolitică americană, nu poate fi ignorată din cauza dependenței lor continue de SUA într-o formă sau alta. Orice actor își dă seama că intervenția geopolitică a Chinei prin imersarea sa în jocul regional schimbă fundamental datele problemelor din regiune. Ca atare în toate capitalele Orientului Mijlociu are loc o reevaluare a pozițiilor, ce păreau efectiv de nezdruncinat numai acum câteva luni.

 

Biden a schimbat strategia lui Trump în Orient

 

Deși Biden își intensifică atenția asupra regiunii Asia-Pacific, continuare logică a politicilor atât obamiene cât și trumpiste, interesul geostrategic al Washingtonului și angajamentul față de aliații săi din Orientul Mijlociu rămân aceleași. Strategia diferă, însă, substanțial de cea a predecesorului său. Astfel, administrația Biden dorește să creează noi realități pentru țările afectate, la care acestea, în viziunea celor de la Washington trebuie să se adapteze în consecință.

Decizia lui Biden de a reveni la acordul cu Iranul, la care Israel și Arabia Saudită s-au opus vehement, forțează acum ambele țări să își reevalueze pozițiile. Ambele capitale știu că este iminent să se ajungă la o nouă soluție, cu rădăcini în cea originală, dar cu unele îmbunătățiri.

Și prima este practic recunoașterea Iranului ca prima putere nucleară cu regim religios la putere. Este o schimbare de paradigmă care propune reevaluări fundamentale atât la Ierusalim cât și la Riad. Cele două capitale, încet dar sigur, încep să realizeze că retragerea greșită a lui Trump din JCPOA a împins Iranul să escaladeze eforturile sale de înarmare nucleară, considerând că este unica soluție de supraviețuire la putere a regimului ayatolahilor.

Tehnologia nucleară militarizată nu este folosită astăzi decât ca argument al validității internaționale a regimului iranian, astfel că astăzi SUA, după patru ani de trumpism cu voce tare, trebuie să încerce să construiască o punte care devine imorală, dar care oferă o deschidere și celuilalt ”jucător” rebel nuclear, Coreea de Nord.

Prin eforturile de construire a noi centrifuge avansate, permițându-i Iranului să îmbogățească cantități mai mari și o calitate superioară a uraniului, acesta este tot mai aproape de construirea unei arme nucleare capabile să schimbe complet echilibrul din regiune. Un profil nuclear ofensiv la Teheran propune Israelului puține soluții de negociere defensivă, chiar și după pacea curajoasă pe care lumea arabă a acceptat-o cu statul evreu. Problema principală va fi că populațiile arabe care înconjoară statul Israel nu vor dori să fie ținta unui șantaj nuclear din partea persană, stat non arab, pentru salvarea altui stat (Israel) tot non arab. Căci din punct de vedere al proiectului iranian, o rachetă nucleară ofensivă va detona fragilul echilibru arab, provocând apariție sentimentelor gregare și rănilor adânci, care nici astăzi nu au fost rezolvate.

 

Pentru Israel și Arabia Saudită nu există altă opțiune decât SUA

 

De aceea pentru Israel și Arabia Saudită, singura opțiune practică este de a colabora cu SUA. China și Rusia au cu siguranță influența lor în regiune, dar nu se compară nici pe departe cu cea a SUA. Prin formatul de la Viena, de la care lipsește exact cel mai influent actor nuclear, tocmai dislocarea acestei influențe majore se dorește. Iranul este dispus să negocieze partea sa de influență tocmai pentru a disloca SUA, știind că regional, în afară de Israel, nici o țară arabă nu are forța și puterea reală de a se opune expansiunii sale lente, dar sigure în regiune. Opțiunile politice expansive ale lui Suleymani, generalul executat cu o dronă de către administrația Trump sunt confirmate mai mult decât oricând.

Pentru a se asigura că noul acord în curs de dezvoltare va fi atent monitorizat, în special în ceea ce privește clauzele de caducitate, Tel Aviv și Riad au nevoie de SUA. Dar acestea nu par pentru moment a găsi drumul spre sala de negocieri.

Orice gest ar face spre un cât de mic dialog cu Teheran, va produce uriașe dislocări în dialogul cu Koreea de Nord, de fapt cu China pe dosare nucleare care nu privesc sub nici o formă Orientul Mijlociu. Desigur că pentru a încuraja noile paradigme, SUA vor impune agenda lor proprie celor doi actori.

 

Dosarul Palestina

 

Pentru Israel, dosarul statalității palestiniene, înghețat brutal de către administrația Trump și aproape distrus prin planul său de pace niciodată pe deplin înțeles de către cei din regiune, cu obiective ascunse de meandrele minciunilor ginerelui Kushner, devine, pe zi ce trece, o grenadă fierbinte. Cine și-a imaginat o clipă că un tunel prin care erau obligați palestinienii să traverseze Israel, pe sub pământ, ca niște slugi pe care care boierul de deasupra nu dorește să îi vadă la lumina zilei, era soluția (segragaționistă, rasistă și insultătoare la adresa palestinienilor, dar atât de caracteristică pentru primitivismul cultural și politic al echipei Trump&Kushner), atunci nu a înțeles de loc excrocheria pe care acel plan de pace o reprezenta.

Pe de altă parte, poziția lui Biden cu privire la conflictul israeliano-palestinian a fost foarte consistentă încă de pe vremea când era senator, considerând că soluție existenței a două state rămâne singura opțiune viabilă. Odată instalat la Casa Albă a ordonat reluarea imediată a ajutorului financiar acordat Autorității Palestiniene, suspendat fără argumente de către Trump, și a cerut Israelului să se abțină de la anexarea oricărui teritoriu palestinian, alături de limitarea severă a extinderii așezărilor israeliene existente în Cisiordania.

Având în vedere eșecul Israelului de a forma un guvern de coaliție după patru alegeri în doi ani, împreună cu dezordinea politică dintre palestinieni, este puțin probabil ca ambele părți să poată relua cu seriozitate negocierile de pace în condițiile actuale. Mai mult, atât prim-ministrul Netanyahu, cât și președintele Abbas, care sunt blocați în vechile lor poziții, trebuie mai întâi să părăsească scena politică înainte ca orice discuții reale de pace să se poată relua.

 

Iranul va condiționa revenirea SUA la masa negocierilor

 

De aceea, orice s-ar spune, jocul de la Viena, că place sau nu micilor actori regionali și aliaților conjuncturali zgomotoși, poate exprima o soluție de repornire a mai multor dialoguri în același timp. Revenirea la o cât mai normală capacitate de dialog dintre SUA și Iran presupune, printre altele, o tentativă de rezolvare a statalității palestiniene(măcar atât dacă nu o serioasă abordare), cauză în care Iranul a investit decenii de eforturi și resurse umane.

Iranul va condiționa reacceptarea SUA la masa negocierilor nucleare, alături de calitatea superioară a relaților bilaterale directe cu SUA și cu o rescriere, in extenso, a mai multor dosare regionale, printre care cel palestinian este critic și crucial pentru supraviețuirea ayatolahilor la putere în Teheran. Lucru pe care Ierusalim, mai ales dupa deceniul Netanyahu de maximalism politic anti palestinian, nu este pregătit să îl facă. 

Cu toată opoziția Israelului, relațiilor bilaterale directe dintre Washington și Teheran vor oferi în cele din urmă cea mai bună opțiune, și nu coaliții de strânsură, oportuniste de moment, care să rezolve doar fragmentar mozaicul de probleme severe pe care Orientul Mijlociu îl are lăsat ca moștenire. Mai mult, pentru a împiedica Iranul să achiziționeze arme nucleare pe termen lung SUA au nevoie de un nou fundament pentru a asigura continuitatea influenței fundamentale la Iersualim.

Riadul nu se află nici el în zona de pace. Solicitarea fermă a președintelui Biden de a se pune capăt războiului devastator din Yemen nu a căzut pe urechi surde, nici la Riad, nici la Teheran. Decizia administrației sale de a suspenda toate exporturile de arme către Arabia Saudită, tocmai pentru a nu pune benzină peste un foc deja întețit, a transmis un mesaj clar regatului saudian că războiul trebuie să se încheie.

Ayatolahii din Iran au înțeles și ei, de asemenea, că nu mai de câștigat din continuarea războiului, care îl sprijineau tocmai pentru a dezechilibra al doilea mare actor pro american din regiune. De fapt, atât Arabia Saudită, cât și Iranul știau de mult că războiul lor din Yemen, purtat prin intermediari, era imposibil de câștigat și căutau fiecare o ieșire care să le salveze onoarea. Spre stupefacția lumii, fiecare aștepta o decizie de la Washington. Deși Trump nu a dorit, pentru că nu îi servea imagologic la nimic, imersarea americană în Yemen, Biden se vede nevoit să ofere ceva Tehranului.

Mai mult, sprijinul necondiționat pe care acesta l-a acordat lui Netanyahu și prințului moștenitor saudian, tocmai pentru ca aceștia doi să promoveze planul său de pace, s-a dovedit insuficient pentru a regla tocmai influența iraniană deja amenințătoare în regiunea Golfului. Acolo, Iranul începuse deja să se manifeste ca putere suverană, amenințând un traseu de navigație critic pentru autoritatea SUA.

 

Rusia și China au „salvat” economic Iranul

 

Trump și naționaliștii săi nu au reușit nici măcar să sperie cămilele din deșert cu sancțiunile zgomotoase pe care le impuneau unui Teheran deja salvat economic și financiar de către coaliția Beijing-Moscova. Căci guvernul iranian, având spatele asigurat de către cele două puteri euroasiatice, va tura la maximum motoarele proiecției sale de putere atât în apele liniștite ale Golfului Oman cât și la Mediterană. Administrația Trump nu a prevăzut sau nu a realizat masivitatea infiltrării persane peste banda clasică de transmisie a postului preferat Fox News și s-a trezit obligată să rezolve problema Yemen, fapt care i-a displăcut profund lui Donald Trump. Profilul conflictului local nu corespundea planului global de constructor al păcii creionat de cuplul Trump&Kushner și nu oferea platforma cultului personalității care se dorea construită la semnarea tratatelor de pace dintre Israel și lumea arabă. 

De aceea astăzi, Biden a propus tăierea efectivă a nodului gordian, și anume formare unui guvern de împărțire a puterii între rebelii houthi și autoritatea legitimă din Sanaa. Soluția răspunde, dacă este să ascultăm surse diplomatice implicate în discuțiile actuale saudite-iraniene, atât necesarului de influență al Iranului cât și ieșirii Arabiei Saudite, cu onoare, dintr-un conflict care eroda permanent locul lor de conducător al lumii arabe. Pentru Israel este pozitiv pentru că oprește alienarea aliatului său, deci pierderea de viteză a Riaduui în relațiile sale cu regiunea.  

Contrar agresivității și turpitudinilor administrației Trump sau tentativelor nereușite de a bloca internațional China, astăzi lumea evoluează spre paliere de autoritate sectoriale care, teoretic, ar trebui să producă mai mult echilibru și predictibilitate. Regionalizarea politicii mondiale se observă din ce în ce mai mult. Secretarul de stat Blinken este, de altfel, adeptul principal al sectoarelor regionale care se intersectează în interiorul planului american general pentru următoarele decenii. Dacă Trump a agravat și mai mult diferitele conflicte endemice din Orientul Mijlociu (temporar și din fericire cu fără prea multe consecințe fatale națiunilor implicate), hotărârea actualei administrații de a le rezolva și de a schimba dinamica sectorială, poate reuși să avanseze soluții care au fost conștient eludate de către actorii implicați din ultimii ani. Este o șansă pe care toți cei interesați de a rămâne pe mai departe la putere, că au domiciliul la Ierusalim sau Riad, Teheran sau Viena ar trebui să o accepte imediat. 

Nota redacției DefenseRomania: Analiza reprezintă opinia autorului


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Diplomația F-35: SUA, pe cale să spună „da” vânzării F-35 unei puteri cu capacitate de hegemon în regiune, un punct de cotitură în Orient
Cum să îți fie Flota decimată de un stat fără nave și submarine. Numărul exact de nave pierdute de ruși în Marea Neagă
Foto: Ministerul Apărării Naționale (MApN)
EXCLUSIV
Cum va arăta arhitectura de securitate europeană în 2030 și care va fi rolul României?
Amurgul bombardierelor strategice rusești: Moscova își schimbă tactica și mizează pe alte mijloace de lovire mai eficiente
Reziliență prin cooperare: inițiativa românească ce conectează NATO, UE și statele din Sud-Estul Europei
Anatomia propagandei ruse: Rachete Oreshnik și Kalibr pentru Venezuela. Cum folosește Rusia criza din Caraibe pentru a testa liniile roșii ale SUA
Avertismentul tranșant al Suediei: „NATO riscă să piardă următorul conflict decisiv” dacă nu inovează în ritmul Ucrainei
De ce pariul doar pe drone nu e câștigător. O mare putere europeană a demonstrat pe ploaie torențială și în noroi că artileria și tancurile fac ce nu pot face UAV-urile
Tactica riscantă a Rusiei la Pokrovsk eșuează? Militarii ucraineni ai Direcției de Informații Militare (GUR) ranforsează capul de pod și blochează infiltrarea
Lovitură strategică în Crimeea (FOTO/VIDEO): Ucraina a distrus „creierul” unui sistem S-400. Operațiunea fracturează apărarea aeriană a Rusiei
Răspuns la amenințarea Rusiei: Cehia crește ținta de recrutare și vizează o armată de 37.500 de soldați
Anul 2008-Invadarea Georgie de către trupele armatei ruse
EXCLUSIV
Epilog pentru alții: Rusia sfidează decizia CEDO privind despăgubirile cuvenite Georgiei, în timp ce guvernul țării afectate se complace în vasalitatea față de Moscova
Fotografie ilustrativă: Donald Trump / flickr, Official White House Photo by Tia Dufour
EXCLUSIV
„Să se lupte între ei”. Abandonul strategic al Statelor Unite. Analiza deciziei care oferă Rusiei undă verde și lasă Ucraina pe cont propriu
De ce are NATO nevoie de o nouă strategie nucleară. Alianța se concentrează pe arme și pe loialitatea SUA, dar ignoră problema fundamentală: lipsa unui plan credibil în fața Rusiei
Imagine foto cu caracter ilustrativ. Sursă foto: Forțele Navale Române
EXCLUSIV
Iluzia miliardelor: Lecții pentru România din acordul istoric Pakistan-SUA privind zăcămintele rare 
Bilanțul după o noapte grea pentru ruși: Dronele ucrainene au lovit portul Tuapse, substații electrice, depozite și baze ale armatei. Inclusiv un petrolier
Cum arată armada americană fără precedent din Caraibe. USS Gerald R. Ford, cel mai scump și modern portavion construit vreodată, în fruntea forței SUA din jurul Venezuelei
Războiul Rece 2.0: SUA și China, în cursă pentru a ajunge pe Lună. SpaceX-ul lui Musk ar putea fi Nemesisul pentru NASA în fața Chinei
Cele trei scenarii despre cum SUA ar putea ataca Venezuela. Și de ce miza reală e mai mare decât traficul de droguri
Cât au cucerit rușii în ultima lună în Ucraina și cât la sută din teritoriu ocupă. Paradoxal cele mai mari probleme nu sunt la Pokrovsk
Capcana „zidului anti-drone”. Europa se concentrează pe o iluzie defensivă, în timp ce pilonii descurajării sale se erodează: Rusia nu se mai teme suficient de mult de NATO
Undă verde de la Pentagon, frână de la Casa Albă. Rachetele Tomahawk, miza unui joc politic între SUA și Rusia, cu Ucraina la mijloc
Lovitură strategică a Ucrainei: SBU anunță că, de la începutul anului, a distrus 48% din totalul sistemelor „Panțir” ale Rusiei
Zelenski: Agențiile de spionaj ale Ucrainei au distrus lăudata rachetă “Oreshnik” a lui Putin în adâncimea teritoriului rusesc
Finlanda ridică miza la granița cu Rusia. 15.000 de soldați, inclusiv aliați NATO, simulează „condiții de război” într-un mesaj direct pentru Moscova
Orele regimului Maduro sunt deja numărate? Statele Unite au identificat deja ținte militare în Venezuela iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă
Rusia a folosit în Ucraina racheta de croazieră 9M729, care a provocat retragerea SUA din Tratatul INF
Divizia 101 Aeropurtată a SUA, aflată la Mihail Kogălniceanu
EXCLUSIV
Tabloul global de securitate: De ce au fost retrași și unde vor merge militarii americani din România?
Ecouri ale războiului din Ucraina. Kievul își închide ambasada la Havana din cauza "complicității" Cubei în agresiunea rusă
Mobilitate militară accelerată: UE și NATO refac infrastructura pentru a facilita deplasarea convoaielor grele pe flancul estic

Ştiri Recomandate

Kievul "privatizează" apărarea aeriană: Companiile din infrastructura ucraineană vor avea liber la folosirea armelor anti-drone
Bilanțul real al utilizării avioanelor F-16 în Ucraina: Cum au interceptat 1.300 de rachete rusești și au preluat 80% din misiunile de luptă ale Forţelor Aeriene Ucrainene
Foto: militar ucrainean, operând sistemul Avenger / Генеральний штаб ЗСУ / General Staff of the Armed Forces of Ukraine
EXCLUSIV
Avertismentul șefului spionajului militar ucrainean: Fereastra de pace se închide în 2026. Ce prevede planul confidențial în 28 de puncte aprobat de Donald Trump
„Nu am fost consultați”: UE respinge ideea unui plan de pace american impus fără acordul Ucrainei
Cum schimbă sistemele germane Skynex ecuația războiului de uzură din Ucraina în prag de iarnă. Soluția tehnică pentru contracararea atacurilor de saturație cu drone
Când corporațiile trasează liniile frontului. Șeful Airbus sparge marele tabu: Europa are nevoie de bomba nucleară tactică pentru a descuraja Rusia
Instruirea operatorilor rusi de drone. Sursa foto: pl-llc.ru.
EXCLUSIV
Războiul nervilor cu drone: Rusia testează procedurile anti-UAV ale României într-o situație limită
Armata germană a preluat în mod simbolic primul tanc Leopard 2A8 de nouă generație. Cehii au comandat și ei 44 de tancuri de acest tip
Reforma în educație a Ucrainei nu „țintește” minoritatea română. Șeful Administrației Militare Cernăuți: Orice copil va putea învăța în limba română, Ucraina va asigura întreaga logistică
Polonia lansează Operațiunea Orizont: Sabotajele Rusiei, combătute cu zece mii de militari polonezi. Bonus: Task-force cu Ucraina
Berlinul, teren de antrenament: Batalionul Gardă al Bundeswehr pregătește inclusiv scenariul unor lupte urbane de tip „casă cu casă”
Trump a refuzat oferta lui Maduro. CIA primește „undă verde” în Venezuela iar Trump lasă ușa deschisă la „boots on the ground”
Franța mută imediat pentru a echilibra balanța: F-35 american pentru saudiți, contracarat în regiune cu Rafale în cea mai modernă versiune F5
Golul marcat de Lynx în România, anulat la VAR. În programul viitoarelor mașini de luptă ale României meciul încă se joacă
„Flota de Aur” hipersonică a SUA care va trebui să scufunde Marina Chinei, în prezent cea mai mare forță navală din lume ca dimensiune
Casa Albă crede că un acord de pace privind războiul din Ucraina ar putea fi încheiat „chiar în această săptămână”
Darryl Nirenberg, viitorul ambasador al SUA în România, audiat în Senat: România e o mare oportunitate pentru companiile americane cu potențial decisiv energetic
Rusia a atacat cu 50 de rachete și 476 de drone; 25 de civili au murit în locuințe. F-16 și Mirage-2000 ucrainene doboară cel puțin 10 rachete de croazieră
Cum testează Rusia vigilența Occidentului cu nava-spion Yantar (Foto/Video): O nouă serie de provocări militare ruseşti vizează infrastructura critică a Europei
Rusia îl declară „terorist” pe opozantul Mihail Hodorkovski, critic acerb al războiului și regimului Putin
Lecția ucraineană pentru NATO. Cum schimbă sistemul „Merops” ecuația de securitate la Marea Neagră și de ce pe viitor România nu mai are scuze în fața dronelor rusești
Mirajul flotei aeriene a Ucrainei: Între ambiția a 250 de avioane occidentale și realitatea banilor care nu există. Soluţia este în seifurile rusești
Arabia Saudită a fost desemnată de către SUA drept aliat major non-NATO. Dar ce presupune acest “statut”?
O navă rusească s-a apropiat de apele teritoriale britanice și a îndreptat sisteme laser către aeronavele britanice de patrulare. Londra avertizează că e pregătită să răspundă
Capcana „zonei gri”: De ce Rusia testează nervii NATO sub pragul Articolului 5 și de ce „calmul” nu mai e suficient
,,Scutul Ucrainei'' devine mai puternic? De ce upgrade-ul lansatoarelor Patriot la standardul M903 este o mutare strategică pentru ucraineni
Deja vu cu drone: O nouă dronă rusă a intrat 8 km în spațiul României în această noapte. Din nou ridicate Eurofighter și F-16 românești
Nu doar că nu e sfârșitul pentru F-22, ci e o nouă eră. În premieră un pilot american a controlat din cockpit o dronă de luptă MQ-20 Avenger
Bătălia de la Stalingrad, comparată de Putin cu războiul Rusiei din Ucraina. Paralela e greșită; dictatorul rus a uitat de ”cimitirul” Uniunii Sovietice 
Moment istoric: SUA au anunțat că vor vinde avioane F-35 Arabiei Saudite, decizie cu impact major în echilibrul de putere din Orient
Rachetele americane ATACMS au lovit adânc în Rusia. Ucrainenii au bifat azi o premieră strategică în colaborare cu Administrația Trump
Ucraina joacă în liga mare. După Rafale și SAMP-T franceze, vine rândul Spaniei, iar surpriza vine din Grecia: Coproducție de drone navale
pixel