După cum au precizam mai multe publicaţii mass-media occidentale, săptămâna trecută, Germania a mers într-atât de departe încât a refuzat să permită Estoniei să ofere Kievului obuziere germane vechi pentru a se apăra împotriva trupelor ruseşti care sunt desfăşurate în apropiere de graniţa cu Ucraina.
Poziţia Germaniei privind livrările de arme "nu corespunde nivelului relaţiilor noastre şi situaţiei actuale de securitate", a scris pe Twitter ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba.
Într-o discuţie cu presa care a avut loc luni la Berlin, cancelarul german Olaf Scholz a negat că a fost luată o decizie despre mortiere şi a insistat că Berlinul este alături de aliaţii din NATO şi din Uniunea Europeană în a contracara orice incursiune a Rusiei în Ucraina.
"Dacă se va întâmpla acest lucru, vom acţiona împreună", a declarat el presei, adăugând că "va exista un cost ridicat".
Cu toate acestea, deşi Germania va continua să ofere ajutor Ucrainei, va exista o excepţie. "Nu vom oferi arme letale", a spus Scholz.
Această poziţie, criticată la Kiev şi, mai puţin vocal, la Washington şi Londra, a produs consternare în unele medii în Germania, care se tem că ţara riscă să nu mai fie considerată un partener de încredere.
"Câtă lume de la Berlin este cu adevărat conştientă de faptul că politica noastră aparent confuză privind Ucraina afectează nu doar (Germania), dar şi întreaga UE?", a întrebat Wolfgang Ischinger, fost ambasador german în SUA şi în prezent şeful Conferinţei de Securitate de la Munchen, care are loc anual.
Experţii spun că poziţia Germaniei îşi are parţial rădăcinile în istoria sa ruşinoasă de agresiuni în secolul al XX-lea.
"Evident, există moştenirea propriei militarizări a Germaniei în Europa în timpul celor două războaie mondiale care i-a făcut pe mulţi lideri germani să considere orice reacţie militară ca o soluţie de ultim resort", a spus Rachel Ellehuusm, director adjunct al Programului pentru Europa, Rusia şi Euroasia al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale cu sediul la Washington.
O astfel de atitudine poate avea efecte adverse, a spus ea. "Guvernul actual nu pare să înţeleagă faptul că a trimite arme defensive în Ucraina ar putea cu adevărat să descurajeze şi mai mult agresiunea Rusiei", a declarat Rachel Ellehuusm.
Deşi Germania a invocat poziţia restrictivă privind exporturile de arme spre zone de conflict în trecut, analiştii spun că această regulă nu a fost aplicată constant.
"Au existat întotdeauna cazuri la limită, cum au fost războiul din Kosovo sau sprijinul pentru kurzi împotriva Statului Islamic în Siria", a spus Sabine Fischer, expertă în Rusia de la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate.
Dezbaterea despre armele Germaniei a apărut la câteva zile după ce şeful Marinei germane şi-a dat demisia în urma unor critici în ţară şi în străinătate pentru comentarii pe care le-a făcut despre Ucraina şi Rusia.
Într-un discurs susţinut vineri în India, viceamiralul Kay-Achim Schoenbach a spus că este important ca Rusia să fie de aceeaşi parte cu Germania împotriva Chinei şi a sugerat că preşedintele rus Vladimir Putin merită "respect".
În contextul în care social-democraţii lui Scholz continuă moştenirea abordării din timpul Războiului Rece urmată de predecesorul său Willy Brandt, iar Verzii au o veche tradiţie a pacifismului, două dintre cele trei partide aflate la guvernare în Germania s-ar opune ideii de a oferi arme unei ţări din afara NATO aflată în conflict cu Rusia.
Însă a permite Estoniei să ofere Ucrainei obuzierele D-30 de 122 mm, de concepţie sovietică, ar putea fi un compromis acceptabil.
Ministrul de externe german, Annalena Baerbock, a spus clar că, în afară de îndoielile privind exporturile de arme către Ucraina, Berlinul are o viziune confuză în privinţa comportamentului Rusiei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
După contraofensiva de succes din regiunea estică Harkov, din luna septembrie, mulți oficiali ucraineni au început să vorbească despre operația din sudul țării, din Herson, ca fiind doar o diversiune reușită, cu scopul de a atrage forțele ruse departe de Harkov.
Agresiunea rusă în Ucraina, care la început a fost concepută ca un blitzkrieg și apoi, în luna mai, s-a transformat într-un război de uzură, a trecut acum la stadiul de război total. Amploarea și formele de mobilizare în masă din Rusia indică faptul că numărul real al celor mobilizați ar putea fi semnificativ mai mare decât cele 300.000 de persoane anunțate de Vladimir Putin, precizează expertul militar Oleksandr V. Daniliuk si fost secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, într-o analiză publicată pe site-ul think tank-ului britanic de apărare și securitate RUSI.org.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 octombrie 2022, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
O investigație americană extinsă a dezvăluit, miercuri, documente care demonstrează că Emiratele Arabe Unite au devenit cea mai tare piață pentru angajarea personalului militar pensionat din Statele Unite, menționând că 280 de soldați americani pensionari au încercat, în ultimii patru ani, să obțină permisiunea federală pentru a lucra în statul din Golf.
Dacă vor prelua controlul asupra Congresului, republicanii vor avea mai multă influență asupra finanțelor SUA - iar tonul de la Washington va fi complet diferit.
Situația pentru ocupantul rus în Herson e extrem de dificilă, moralul forțelor ruse aflate în importantul oraș strategic din sudul Ucrainei fiind la pământ.
Informațiile britanice: rușii iau în considerare o retragere majoră.
Parlamentul estonian a condamnat marţi anexările de teritorii ucrainene de către Moscova şi a calificat Rusia drept "regim terorist", informează AFP.
Comandantul Gărzii Revoluţionare Iraniene, Hossein Salami, a adresat un avertisment sever Arabiei Saudite, din cauza a ceea ce el a descris drept "comportament provocator" emis de Regat, cerându-i Riadului să-și controleze mass-media și amestecul său în treburile statului persan, subliniind că, în caz contrar, va trebui să suporte consecințele.
Sancțiunile impuse Federației Ruse ca urmare a invaziei brutale și neprovocate a Ucrainei, chiar dacă au fost supraestimate de Occident, provoacă dificultăți majore industriei ruse în producerea rachetelor moderne.
Analiștii occidentali iau în considerare scenariile care s-ar putea derula odată ce Putin va pleca și cum ar trebui să reacționeze Occidentul.
După loviturile masive cu rachete și drone explozive, aplicate de o săptămână de Rusia împotriva Ucrainei, a început să se contureze în Occident un trend de prioritizare a aprovizionării Ucrainei cu sisteme de apărare aeriană.
Agresorul și ocupantul rus continuă să calce în picioare nu doar integritatea teritorială a Ucrianei, dar și suveranitatea politică a țării vecine, acuzând NATO de aventura militară fără precedent după al Doilea Război Mondial în care Vladimir Putin a angrenat Armata rusă invadatoare.
Generalul Cătălin Tomescu a vorbit despre alegerile de securitate ale României. ”Nu poţi în partea asta, când eşti atât de mic, nu poţi să rezişti. Singur nu poţi supravieţui în zona asta”.
Vladimir Putin își joacă viitorul politic în războiul din Ucraina, iar liderul de la Kremlin știe acest lucru. Iar istoria ne arată că liderii ruși înfrânți militar nu au avut o soartă politică plăcută.
Atacul neprovocat lansat pe 24 februarie 2022 la scară largă a Federației Ruse asupra Ucrainei, o continuare a agresiunii din 2014, a declanșat cea mai mare criză de securitate din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Recucerirea Insulei Șerpilor de către forțele de ocupație ale Armatei ruse invadatoare nu ar pune presiune doar pe Ucraina, ci ar afecta serios interesele și securitatea României, existând un risc ridicat ca România să se confrunte cu acțiuni de hărțuire din partea Federației Ruse în zona economică exclusivă a țării noastre.
România va susţine crearea unui tribunal special care să analizeze "crima de agresiune din Ucraina", a declarat, vineri, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 octombrie 2022, de la ora 12.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Nu este un secret pentru nimeni faptul că guvernele multor state membre ale UE au depozitele de arme și muniții aproape goale.
Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), în cadrul unui interviu, a analizat situația de pe frontul ucrainean după atacul fără precedent al Federației Ruse asupra obiectivelor de infrastructură critică și civile din Ucraina.
Rusia nu-și mai face treaba, incapabil să protejeze regiunea. Kârgâzstan și Tadjikistan ies treptat de sub influența sovietică.
Ministerul Apărării al Federației Ruse este mulțumit de lovitura masivă cu rachete.
Cotidianul Washington Times a dezvăluit că Partidul Democrat a propus un proiect de lege care prevede retragerea forțelor și sistemelor de apărare antirachetă americane din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ca manifestare a dezacordului privind reducerea producției de petrol.
Ceremonia fantasmagorică a Rusiei de anexare a 15% din teritoriul Ucrainei a scos la iveală încă o dată discrepanța dintre triumfalismul Kremlinului si realitatea din teren.
Istoricul și profesorul Armand Goșu atrăgea în 2019 atenția asupra faptului că Federația Rusă a transformat Crimeea anexată ilegal în 2014 într-o adevărată fortăreață.
Pe 8 octombrie, la ora 06.07, o explozie puternică a zguduit podul peste strâmtoarea Kerci care leagă Rusia de peninsula Crimeea.
Colonelul Vasile Simileanu, doctor în geopolitică, a vorbit la emisiunea DefenseRomania, „Obiectiv EuroAtlantic”, despre situația frontului din Ucraina, dar și despre posibilele evoluții ale conflictului.
Există un incendiu puternic pe artera de cale ferată a podului din Crimeea.
Fost militar și ambasador în Ucraina, Bill Taylor vorbește despre situația gravă din estul Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 octombrie 2022, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
La 7 luni de la declanșarea invaziei barbare și neprovocate a Rusiei în Ucraina, e cât se poate de clar că țara vecină nu ar fi reușit să reziste atacului total al Rusiei fără sprijinul militar al SUA. Iar lista armamentului trimis Ucrainei e cu adevărat impresionantă. Pe timp de pace o asemenea donație ar fi transformat radical orice Armată din lume.
Ţările membre NATO au căzut de acord şi au pus în aplicare o prezenţă aliată crescută în regiunea Mării Negre chiar începând din 2014, după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, iar înainte şi după ziua începerii invaziei ruse în Ucraina ne-am sporit prezenţa în mod semnificativ, a afirmat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor de externe din NATO, găzduită de Palatul Parlamentului.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, în marja ministerialei NATO de la București, a discutat despre războiul neprovocat generat Rusia în Ucraina, dar și despre rolul României la Marea Neagră. În cadrul evenimentului Aspen GMF Bucharest Forum 2022, secretarul general adjunct al NATO a discutat în exclusivitate cu DefenseRomania despre securitatea din regiune.
Liderii NATO ar fi decis să reconsidere ideea de a transfera avioane de luptă în Ucraina. Această informaţie apare într-o analiză scrisă de amiralul în retragere al U.S. Navy James Stavridis pentru Bloomberg. Stavridis notează că, pe fondul atacurilor cu rachete asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, țările occidentale ar trebui să ofere Ucrainei mai mult sprijin pentru a-și consolida apărarea aeriană. Amiralul în retragere remarcă faptul că NATO a revenit la ideea de a trimite avioane de luptă în Ucraina, pe care a abandonat-o la începutul invaziei la scară largă a Rusiei.
În ultimele zile, pe Internet au apărut o serie de imagini din satelit care arată faptul că Forțele Armate ale Federației Ruse sapă și construiesc noi fortificații în Regiunea Herson. Acestea demonstrează că trupele ruse își consolidează pozițiile deținute pe malul stâng al Niprului.
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, în marja ministerialei NATO de la București, a discutat despre războiul neprovocat generat Rusia în Ucraina, dar și despre rolul României la Marea Neagră.
În câteva zile, compania americană Northrop Grumman va prezenta public, pentru prima dată în ultimii 34 de ani, pe 2 decembrie, cel mai nou bombardier stealth al U.S. Air Force, mult aşteptatul B-21 Raider. Potrivit președintelui uneia dintre diviziile companiei Northrop Grumman, Tom Jones, bombardierul B-21 Raider va fi suficient de avansat pentru a fi calificat drept un avion de generația a VI-a.
NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar, a declarat marţi, la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în debutul reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO.
Pentru prima dată după mai multe zile, Federația Rusă a desfășurat în Marea Neagră o navă care transportă rachete de croazieră Kalibr. Acest lucru a fost precizat de șefa centrului de presă al Forțelor de Apărare din sudul Ucrainei, Natalia Gumeniuk.
Regiunea Mării Negre este o componentă critică a apărării NATO, a strategiei NATO, a declarat, marţi, la Bucureşti, secretarul de stat american Antony Blinken, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat o a doua vânzare semnificativă de arme către Finlanda în termen de o lună.
În regiunea Harkov, în apropiere de orașul Kupiansk, armata ucraineană a găsit epava unui avion de vânătoare rusesc Su-34. Fotografiile care prezintă avionul de vânătoare rusesc doborât au fost publicate ieri pe rețelele de socializare. Pe epava avionului rusesc Su-34 doborât a rămas o inscripție cu numărul de 22 "Red".
După ce declarații anterioare ale unor oficiali polonezi, privind oferta Germaniei de a transfera complexe antirachetă Patriot în Polonia, ar putea fi interpretate drept un refuz, Varșovia îndulcește tonul față de Berlin.
Armata chineză a anunţat marţi că a alungat un crucişător american cu rachete ghidate ce "a pătruns ilegal" în apele din apropierea Insulelor Spratly din Marea Chinei de Sud, un anunţ contestat de Marina SUA, informează Reuters.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit despre Mircea Geoană, în cadrul celui mai amplu eveniment public internațional cu tematică geopolitică și geoeconomică găzduit la București.
Regiunea Mării Negre este vitală pentru apărarea Flancului Estic al NATO, au punctat, marţi, la Bucureşti, atât secretarul de stat american Antony Blinken, cât și ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
Secretarul de stat american Antony Blinken a vizitat, marţi, la Ateneul Român, alături de premierul Nicolae Ciucă, expoziţia de fotografie 'Noi, Poporul - 25 de ani de parteneriat strategic', care prezintă momentele-cheie ale parteneriatului dintre România şi Statele Unite, începând cu 1997.
Alianţa Nord-Atlantică este aici, este vigilentă şi este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat, a declarat, marţi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o intervenţie la Aspen - GMF Bucharest Forum, care are loc la Bucureşti.
Rusia continuă să transfere personal și tehnică militară în Belarus, crescând treptat gruparea de trupe de pe teritoriul republicii. Ministerul ucrainean al Apărării monitorizează îndeaproape situația, apreciind că o grupare comună de trupe ruso-belarusă ar putea intra pe teritoriul Ucrainei din direcția nord.
O linie directă de comunicații, creată între armatele Statelor Unite și Rusiei la începutul invaziei Moscovei împotriva Ucrainei a fost folosită o singură dată până acum, a declarat un oficial american pentru Reuters.
Statele Unite ar urma să anunţe marţi un ajutor financiar "substanţial" acordat Ucrainei pentru a o sprijini să facă faţă daunelor pe care Rusia le-a provocat infrastructurii sale energetice, în marja reuniunii NATO din România, au indicat luni înalţi responsabili americani, scrie Agerpres, care citează AFP.
Forumul Aspen, ajuns la cea de-a unsprezecea ediţie, se va desfăşura în perioada 29-30 noiembrie la Bucureşti.
În Norvegia au apărut unele contradicții între înalți oficiali din domeniul apărării cu privire la oportunitatea achiziționării de noi tancuri.
Războiul probabil se va termina la masa negocierilor, însă rezultatul negocierilor depinde în totalitate de situaţia de pe câmpul de luptă, a declarat luni, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a subliniat că o victorie a preşedintelui rus, Vladimir Putin, ar reprezenta "o tragedie" pentru Ucraina, dar şi pentru lumea întreagă.
Președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg au făcut declarații de presă, luni, după discuțiile purtate la Palatul Cotroceni.
Invadatorii ruși au luat toți colaboratorii din Nova Kahovska, regiunea Herson. Trădătorii au părăsit orașul din cauza fricii de ofensiva Forțelor Armate, susțin ucrainenii.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat vineri că guvernul său va continua eforturile pentru ca Turcia să devină unul dintre liderii mondiali în domeniul industriilor de apărare.
Forțele Aeriene Române au executat luni, 28 noiembrie, o misiune de însoțire aeriană a aeronavei TAROM care a asigurat transportul delegației NATO, participante la Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ale statelor membre NATO, eveniment ce va desfășura la București în perioada 29 - 30 noiembrie.
Ambasadorul Republicii Austria în România, doamna Adelheid Folie, a subliniat, luni, la Constanţa, importanţa strategică în creştere pe care regiunea Mării Negre o are pentru statele europene.
Implicarea Chinei în sprijinul militar pentru Rusia era doar o chestiune de timp, așteptată și intuită de majoritatea analiștilor preocupați de evoluția și implicațiile războiului din Ucraina. În doar o săptămână, Federația Rusă a realizat un „podul aerian” solid spre China, cu aeronave de transport de capacitate mare An-124 care cel mai adesea au efectuat zborurile fără a putea fi monitorizate.
Statele Unite nu consideră necesar în acest moment să declare Rusia drept "stat terorist", iar o astfel de decizie s-ar putea dovedi chiar contraproductivă, pentru că ar risca să obstrucţioneze trimiterea de asistenţă umanitară în Ucraina şi exporturile de cereale din această ţară, a declarat luni, la Bucureşti, ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith.
În luna octombrie a acestui an, Berlinul a trimis la Kiev unul dintre cele patru sisteme de rachete antiaeriene IRIS-T. Sistemul este necesar apărării ucrainene ca răspuns la atacurile masive cu rachete rusești din ultimele săptămâni. Reamintim că Rusia a atacat instalații cheie ale infrastructurii energetice din Ucraina, lăsând o mare parte a populației locale fără electricitate.
Premierul Nicolae Ciucă l-a primit, luni, la Palatul Victoria, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, unde vor purta discuţii în marja Reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice care începe marţi, la Bucureşti.
