Forțele pentru Operații Speciale Române au luat parte la ceea ce a fost cea mai complexă operație din Afganistan.
Arpoximativ 140 de militari din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale Române, americane și afgane au luptat împotriva a peste 1.000 de insurgenți.
Obiectivul misiunii era eliberarea unui oraș cu aproximativ 100.000 de locuitori și oferirea posibilității de a reveni la o viață normală și în siguranță.
Sub protecția anonimatului, doi dintre luptătorii români care au luat parte la bătălie, au acordat un interviu care a fost publicat chiar de Forțele pentru Operații Speciale Române, în cursul acestei săptămâni.
DefenseRomania redă cititorilor povestea eroică a luptătorilor români aflați în iadul din Afganistan.
„Totul s-a petrecut când un oraș important strategic din Afganistan a fost preluat cu forța într-o ofensivă a insurgenților. Când zic luat cu forța, zic că toate instituțiile locale și cele de apărare din orașul respectiv au fost asediate, armata și poliția au fugit din oraș, deoarece amploarea atacului a fost una la care nu se aștepta nimeni. S-a întâmplat totul rapid. Noi ca și coaliție aveam o bază în apropierea orașului respectiv noi fiind dislocați în proximitatea bazei respective, am primit misiunea de a ne disloca cât de urgent în baza respectivă și să o siguranțăm”, povestește unul din luptătorii români evenimentul.
„Între timp, când stăteam în baza intermediară și ne pregăteam să verificăm o problemă în baza respectivă, am aflat informații noi că e posibil să avem contact la aterizare. (...) Ne-am infiltrat pe timpul serii, la adăpostul nopții. Asta e o chestie pe care o facem de obicei pentru că inamicul nu poate să deschidă focul direct asupra ta, întrucât nu dispune de aparate de vedere pe timp de noapte și atunci acționezi în siguranță.
I-am luat prin surprindere, nu am avut niciun contact, am putut să facem legătura, să ne întâlnim cu partenerii americani din bază după care am început să studiem misiunea la fața locului, am început să facem planificarea, să vedem exact cu ce ne confruntăm, care e inamicul, ce variante avem, practic să dezvoltăm un plan de acțiune. Odată ajunși acolo puteai vedea și auzi luptele care se duceau la nici 6 kilometri de baza respectivă”, povestește un alt militar român participant la lupte.
„Am format un comando din noi, românii, un detașament din cadrul forțelor speciale ale SUA și un comando din partea forțelor de securitate afgane - în jur de 130 de persoane. Ulterior, lupta deja a ajuns în aeroportul din vecinătatea bazei și din vecinătatea orașului, punct în care am luat decizia de a merge și a contracara atacul respectivului aeroport. În prima noapte nu s-a reușit ceea ce am planificat și ceea ce ne-am propus datorită faptului că magnitudinea, dotarea și numărul insurgenților era mult peste ceea ce ne așteptam.
Ne-am întors în bază, am reajustat planul urmând ca a doua zi să încercăm să recucerim aeroportul respectiv iar ulterior să lansăm o contraofensivă în oraș pentru a deschide un culoar de mobilitate pentru forțele de securitate afgane care trebuiau să vină din spate mult mai bine echipate, mult mai bine dotate și cu putere de foc net superioară.
Am început deplasarea către aeroport, dar la nici 1 km de la ieșirea de bază am fost atacați cu diverse calibre și sisteme de foc. Într-un târziu am reușit să preluăm și să siguranțăm aeroportul timp în care luptele au continuat la aceeași intensitate. Am văzut modul agresiv în care a fost luat orașul respectiv. Multe victime lăsate la voia întâmplării, clădiri arzând, clădiri dărâmate, mașini incendiate etc. Am fost angajați cu foc pe tot parcursul infiltrării”.
„Către zorii zilei am reușit să ajungem în centrul orașului unde am luat decizia de a siguranța un obiectiv în așteptarea acelei forțe masive din partea forțelor de securitate afgane. Am siguranțat obiectivul respectiv, dar valurile de atacuri din partea insurgenților au continuat. Am fost atacați cu toate calibrele, cu sisteme diverse de armament și, mai mult decât atât, insurgenții au preluat chiar și două tancuri de la forțele de securitate afgane pe care am reușit să le neutralizăm cu ajutorul aviației. Am beneficiat și de sprijinul aviației. Forțele de securitate afgane au eșuat în a ajunge în oraș și a opera conform planificării inițiale. Dacă misiunea, care era inițial planificată pentru o singură noapte, noi, cei din centrul orașului, nu ne-am mai putut extrage din oraș datorită faptului că eram încercuiți 360 de grade și eram atacați continuu din toate direcțiile.
În primele 12 ore deja trecuse de jumătate din rezerva de muniție consumată și normal minim trei zile. Deci în primele 12 ore, mai mult de jumătate din muniția pe care o aveam asupra noastră se consumase datorită intensității luptei și modul în care insurgenții atacau în valuri. Trebuia să ripostăm la fiecare atac pe care insurgenții îl executau asupra noastră. După câteva zile de luptă continuă insurgenții văzând că nu pot face față, nu se pot apropia de noi, au început să caute alte metode de a pătrunde în bază”
„Au folosit vehicule cu explozibil pentru a intra în zid și a arunca zidul în aer, să poată face o breșă pentru a intra, au încercat să intre în locațiile vecine, aruncau grenade peste gard lângă câmpul nostru pentru a ne forța să ne retragem de pe zidul bazei, să poată să înainteze și să ne atace, s-a încercat chiar să se târască prin anumite canale de scurgere și să pună explozibilul sub sub turnurile de pază pe care le aveam, le amenajasem noi acolo.
„Deveniseră destul de disperați să cucerească acel punct de comandă și încercau orice metodă posibilă să cucerească punctul. Între timp, datorită intensității luptei, începusem să rămânem fără muniție, fără apă, fără hrană, făcând cerere către eșaloanele superioare să ne aducă suply, dar ne spuneau mereu că nu e destul de sigură zona ca să poată să aducă un elicopter sau un convoi spre noi pentru a aduce resursele necesare. (...)”.
„În a treia zi, tot noaptea, cu niște elicoptere, au reușit să aterizeze în bază și să ne aducă suply, dar și ăla limitat pentru că elicopterul trebuia să fie ușor. Gândiți-vă că am fost atacați continuu în aceste patru zile cu pauze de poate o oră între atacuri, dar am fost atacați continuu. Practic ne puneam să dormim doi, doi stăteam de pază. Cei doi pentru a fi apți de luptă trebuiau să doarmă sub focul inamicului. Dacă nu se făcea față trebuiau sculați imediat ceilalți pentru a suplini pozițiile. Patru zile practic am dormit sub foc, ne-am bătut sub foc, am mâncat sub foc, totul a fost sub focul inamicului.
Spre sfârșitul zilei a patra am am decis să ne mutăm locația, să extindem un pic bula noastră de siguranță, să o facem puțin mai mare. Puteam face asta doar ieșind din bază și să împingem inamicul pentru a îl forța să se ducă mai departe de noi, urmând să ocupăm un alt obiectiv și să continuăm de acolo lupta.
Am ieșit din bază, atacurile continuau. (...) Din punctul din baza nouă, de acolo am început să extindem un pic zona de siguranță urmând ca din dimineața următoare forțele afgane să vină și să ne preia. Abia în a cincea zi s-a reușit de către forțele de securitate afgane intrare, pătrunderea în oraș, și ajungerea până la locul nostru. Abia în a cincea seară am reușit să ne extrage în condiții de siguranță”, și-a încheiat povestea luptătorul român din cadrul forțelor speciale, participant la dificila misiune din Afganistan.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Viitorul tancurilor a fost pus sub semnul întrebării în ultimii ani, deși conflictul din Ucraina ne-a arătat un mixt între tehnica clasică și cea modernă. Tancurile rămân totuși importante, dar ele se adaptează noilor realități, inclusiv în ceea ce privește combaterea dronelor pe câmpul de luptă.
Luptele din Ucraina au scos la iveală deficiențele sistemului autopropulsat de artilerie 2S43 “Malva”, un obuzier prea ancorat în trecut. Produs în grabă și sub presiunea războiului este considerat totuși avansat de către ruși.
Rusia și Belarus se pregătesc pentru exercițiile militare strategice West 2025, care vor avea loc pe teritoriul Belarusului în acest an. În dimineața zilei de 14 ianuarie, serviciul de presă al Ministerului Apărării al Republicii Belarus a raportat despre instruirea personalului Comandamentului comun al Grupului regional de trupe al Federației Ruse și Belarus. Se menționează că scopul instruirii este de a „spori capacitatea de apărare” a statului Uniunii Statale Rusia-Belarus. Exercițiile West-2025 vor fi una dintre cele mai mari din ultimii ani. Peste 13 000 de militari ai forțelor armate belaruse și ai forțelor armate ruse vor fi implicați în manevre.
Guvernul german a comandat 54 de obuziere cu roți RCH 155 pentru a fi transferate în Ucraina, a anunțat de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în cadrul unei conferințe de presă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, marți, 14 ianuarie.
Compania de apărare KNDS Franța încearcă să impulsioneze proiectul tancului european de generație urmăroare (cunoscut sub denumirile Eurotank și MGCS), aflat în faza de amânare a deciziei majore, și prezintă o filmare impresionantă cu tunul pe care-l propune pentru echiparea Eurotancului.
Tancurile britanice Challenger 2 revin în centrul atenției, după ce canale de propagandă pro război ruse au susținut că forțele ucrainene le folosesc în contraofensiva surpriză din regiunea Kursk din Rusia.
Mulți ar spune, bazându-se pe experiența războiului din Ucraina, elicopterul de recunoaștere și atac nu mai are viitor. Francezii sunt mai inventivi și se adaptează.
“Pentru a se apăra de o agresiune a Rusiei”: Lituania va cumpăra tancuri germane Leopard 2A8, pentru prima dată după prăbușirea fostei URSS în anul 1991.
2024 a fost unul din cei mai buni ani în ceea ce privește înzestrarea Armatei României, moment care a culminat cu semnarea celui mai mare contract de înzestrare din istoria Armatei noastre, e vorba desigur de achiziția de avioane de luptă de tip F-35 Lightning II de generația a 5-a.
În cadrul unui interviu acordat ziarului britanic The Financial Times, adjunctul ministrului de interne polonez, Maciej Duszczyk, a declarat că, în anul 2025, Polonia va construi un nou drum până la granița cu exclava Kaliningrad din Federația Rusă. Potrivit precizărilor sale, artera de transport va fi necesară pentru transferul rapid de trupe în cazul unui conflict.
Noua rachetă rusă balistică cu rază medie de acțiune Oreșnik (Oreshnik), folosită în premieră pentru a lovi orașul ucrainean Dnipro la 21 noiembrie, e azi subiect de dezbatere în presa de propagandă rusă. Deși Oreșnik nu e chiar o rachetă nouă, ci are la bază modele sovietice upgradate, ea este o reală provocare pentru sistemele occidentale iar acest lucru a dat „aripi” propagandei ruse în ceea ce privește capacitatea NATO de a angaja racheta.
Surse arabe specializate în domeniul contractelor militare au relatat că India a oferit Marocului oportunitatea de a produce pe plan local tancul de luptă principal Arjun Mk II, blindat considerat unul dintre cele mai moderne tancuri indiene.
Taiwanul, care a atins în august un buget record pentru apărare de 20,2 miliarde de dolari în contextul intensificării agresiunii chineze, a primit în această lună primul lot de 38 de tancuri americane M1A2T Abrams.
O companie ucraineană formată din roboți de luptă a lansat un atac la sol în regiunea Harkov.
Legendarele elicoptere Black Hawk în versiunile de azi nu mai au nicio legătură cu primele modele din perioada Războiului Rece. Modernizate și aduse la standarde înalte Black Hawk rămâne o alegere pe care multe state din regiunea României o iau.
India a testat cu succes noul tanc ușor Zorawar, proiectat special pentru condiții de luptă extreme. Tancul a fost testat în apropiere de granița Indiei cu China.
Un prim lot de 38 de tancuri M1A2T Abrams fabricate în SUA - parte a unui pachet de achiziții militare din SUA - a sosit ieri în portul Taipei.
În septembrie 2023, armata ucraineană a primit 31 de tancuri M1A1 Abrams promise de Statele Unite cu câteva luni înainte. Un număr foarte mic având în vedere că SUA dispun de peste 11.000 de tancuri Abrams.
Danemarca va aloca până la finalul lui 2024 fonduri suplimentare pentru achiziționarea de arme destinate Forțele Armate ale Ucrainei. Livrarea sistemelor deja contractate va fi, de asemenea, accelerată.
Pentru prima dată Forțele pentru Operații Speciale (FOS) sau, în limbaj popular forțele speciale ale României, unitatea de elită a Armatei române, a prezentat noile vehicule ultraușoare Dagor.
Armata sud-coreeană a început să-și folosească tancurile T-80 și mașinile de luptă BMP-3, achiziționate de la Federația Rusă în anii 1990, ca ținte de testare pentru dronele sale kamikaze. Acestea au lovit tancurile și IFV-urile de la distanță.
Duminica acesta în Piața Arcului de Triumf în timpul paradei militare dedicată Zilei Naționale a României vom înregistra o premieră: Pentru prima dată în dispozitivul aerian participă și drone. E vorba de un UAV de tip Bayraktar TB2 produs în Turcia și intrat anul acesta în dotarea Forțelor Terestre Române.
Producătorul global de sisteme terestre OTOKAR și C.N. ROMTEHNICA S.A, ca reprezentant al Ministerului Apărării Naționale au semnat un contract multianual în valoare de 4,26 miliarde de lei (aproximativ 857 milioane de euro) pentru furnizarea a 1059 de autovehicule 4x4 tactice blindate de tip ușor COBRA II către Ministerul Apărării Naționale din România.
Un tanc de luptă principal VT4 de fabricație chinezească s-a stricat și a blocat în timpul unei expuneri dinamice la expoziția militară Zhuhai, după care a rămas staționar pentru restul spectacolului.
La 11 noiembrie 2024, Departamentul american al Apărării (US DoD) a anunțat că sistemul modernizat de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 și-a făcut debutul în timpul exercițiului Dynamic Front 25 al NATO, desfășurat la Ravajarvi Training Area din Rovaniemi, Finlanda. Soldații americani din Brigada 41 de Artilerie au operat sistemul M270A2, trăgând cu succes pentru a-i demonstra capacitățile. Lansatorul este conceput pentru a ataca diverse ținte, inclusiv concentrații de artilerie, unități de apărare aeriană și vehicule blindate ușoare, la distanțe mai mari decât sistemele anterioare.
Hanwha Aerospace România și-a luat angajamentul să sprijine modernizarea Fortelor Armate ale României și să contribuie la întărirea flancului estic al NATO, ca răspuns la provocările și amenințările de securitate generate de războiul din Ucraina. Hanwha a prezentat planurile pentru construirea unei facilități ultramoderne în România, care va include producție, cercetare, testare, instruire și servicii MRO pentru obuziere K9 Tunetul. Partenerii coreenii și-au reiterat intenția de a livra totodată Armatei României și mașini de luptă Redback.
Trupele israeliene care avansează în sudul Libanului găsesc stocuri mari de arme rusești în depozite și poziții teroriste Hezbollah.
Obuzierul autopropulsat de mare putere, 2S7 Pion, considerat ”cea mai grea armă din lume”, este folosit de Forțele Ucrainene lângă Torețk.
România a achiziționat oficial 54 de tancuri americane Abrams M1A2, dar are în plan să continue achiziția de tancuri pentru a-și moderniza batalioanele. În acest sens se poartă discuții cu mai mulți operatori și chiar a fost testat cu succes tancul coreean K2 Panther.
Australia va furniza un număr important de tancuri M1A1 Abrams către Ucraina. Chiar dacă sunt într-o versiune mai veche, blindatele reprezintă o importantă gură de oxigen pentru forțele armate ucrainene.
În ultimele două nopţi, cerul Israelului a fost brăzdat de o ploaie rachete iraniene. Aproximativ 150 până la 200 de rachete balistice au fost lansate de Iran spre ținte militare și civile, ceea ce s-a dovedit un test pentru rețeaua de apărare aeriană multi-stratificată a Israelului. Așa cum era de așteptat, sistemele precum Arrow și David's Sling au intrat în acțiune.
În timp ce oficialii vorbesc despre "parteneriat strategic" și "interoperabilitate", realitatea de pe teren, din România și până în Germania, sună altfel: zgomotul motoarelor de tanc, bubuitul artileriei și freamătul elicopterelor de atac. Exercițiul "Saber Guardian 25", cu cei aproximativ 10.000 de militari ai săi, nu este doar un antrenament. Este un mesaj puternic și clar, transmis în limbajul universal al puterii militare, iar destinatarul principal se află la Kremlin.
Sâmbătă, pe Constitution Avenue, nu a defilat doar Armata Statelor Unite. A defilat o anume viziune asupra Americii – una cu blindaj greu, susținută de zgomotul motoarelor cu turbină și aprobată personal de președintele Donald Trump. Parada aniversară a 250 de ani de la înființarea Armatei SUA, o producție care a costat zeci de milioane de dolari, a fost, în esență, spectacolul lui Donald Trump. Și, la fel ca majoritatea acțiunilor președintelui, a divizat națiunea americană pe care forțele armate au jurat să o apere.
Rusia înregistrează o nouă lovitură în Mali, după ce mercenarii care acționează în cadrul binecunoscutului Corp African au suferit pierderi mari în confruntările armate cu membrii Frontului pentru Eliberarea Azawadului (FLA). Luptele au avut loc în apropierea zonei Anomalen, regiunea Aguel-hoc, unde luptătorii FLA au atacat un convoi militar rus, distrugând mai multe vehicule și ucigând un număr neprecizat de mercenari. Informațiile locale indică faptul că forțele ruse se deplasau cu echipament militar când au fost prinse într-o ambuscadă bine coordonată.
În cursul nopții de 15.06.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele kamikaze, militarii ruși au întrebuințat rachete balistice și de croazieră, dar și rachete hipersonice Kinjal.
După ani de dezvoltare în spatele unui văl de secretomanie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au oferit publicului o primă imagine a viitorului său arsenal de descurajare: noua rachetă de croazieră stealth cu capacitate nucleară, AGM-181A Long-Range Standoff (LRSO). Imaginea, deși doar o randare digitală, confirmă ceea ce experții bănuiau de mult: noua armă este proiectată pentru o singură misiune principală - să penetreze cele mai avansate și dense sisteme de apărare aeriană, precum cele ale Rusiei și Chinei, și să livreze o lovitură nucleară.
Aliații direcți de nivel statal ai Rusiei, în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, sunt Iranul și Coreea de Nord. Pe lângă aceștia există și un aliat care se disimulează în jucător neutru, acesta fiind China. Orice lovitură încasată de unul dintre acești aliați importanți ai Rusiei, este una pe care Moscova o resimte din plin, deoarece pune la îndoială capacitatea ei de a gestiona amplul război hibrid pe care l-a lansat împotriva Occidentului.
O unitate ucraineană de apărare antiaeriană, proaspăt echipată cu sistemul german IRIS-T, a transformat prima sa misiune de luptă într-o demonstrație de forță. Într-o singură confruntare, unitatea a interceptat și distrus șapte rachete de croazieră rusești, stabilind un nou record de eficiență și semnalând o schimbare calitativă în capacitatea Ucrainei de a-și proteja spaţiul aerian.
În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile Rusiei către cei mai mari 20 de parteneri comerciali ai săi au crescut cu 18%, ajungând la 330 de miliarde de dolari în timpul războiului din Ucraina, potrivit unui raport ajustat la inflație publicat pe 13 iunie de Institutul de Economie Germană din Koln. Acesta a comparat datele exporturilor Rusiei în anii 2021 și 2024.
Printr-un singur atac complex, lansat în primele ore ale zilei de vineri, 13 iunie, Israelul pare să fi realizat imposibilul: a decapitat vârful ierarhiei militare iraniene și a neutralizat cea mai mare parte a arsenalului iranian de rachete balistice înainte ca acesta să poată fi folosit. Operația, denumită „Leul Răsare” (Rising Lion), reprezintă o regândire fundamentală a modului în care Israelul îşi proiectează puterea militară în Orientul Mijlociu. Acționând pe baza informațiilor că un atac iranian era iminent, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au pariat totul pe o lovitură preventivă de o amploare fără precedent. Miza a fost uriașă: dacă operațiunea eșua, Israelul s-ar fi confruntat cu un baraj de sute de rachete. Dacă reușea, ar fi putut anihila amenințarea pentru anii următori.
România, aflată în prima linie a NATO în fața unei Rusii tot mai agresive, face un pariu uriaș pe viitorul forțelor sale aeriene: achiziția avionului de generația a cincea, F-35 Lightning II. Pe hârtie, este o mișcare strategică esențială si de dorit sa fie implementată cât mai repede. În realitate, aceste avioane invizibile pe radar riscă să devină cele mai scumpe piese de muzeu dacă nu vor avea unde să aterizeze. Într-o intervenție la conferința DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania, Cătălin Podaru, CEO-ul Leviatan Group – una dintre companiile românești care construiește infrastructura critică pentru apărare – a tras un semnal de alarmă. Mesajul său a fost cât se poate de clar: România riscă să-și submineze propriile eforturi de înzestrare din cauza unui inamic intern redutabil nummit birocrație.
Ucraina are un nou as balistic în mânecă. Și este unul creat acasă. După ani de dezvoltare rachetă balistică ucraineană cu rază scurtă de acțiune, Sapsan, a trecut testul focului în luptă și a intrat în producția de serie. Pentru planificatorii militari de la Kremlin, aceasta este o veste extrem de proastă. În luna mai 2025, o rachetă Sapsan a lovit cu succes o facilitate militară rusă la o distanță de aproape 300 de kilometri, validându-și astfel capacitățile într-un mediu de luptă real. Confirmarea vine de la Valentin Badrak, directorul think-tank-ului ucrainean Centrul pentru Studii Armate, Conversie și Dezarmare, care a subliniat că nu mai există „niciun obstacol” în calea producției de serie pentru această armă.
Într-un climat internațional marcat de tensiuni strategice și de o cascadă de escaladări militare, atacul Israelului asupra instalațiilor nucleare din Iran a declanșat un val de reacții, speculații și analize. Ioana Constantin Bercean, cercetător și poate cea mai importantă voce din România pe dosarele Orientului Mijlociu, oferă o evaluare extrem de tranșantă asupra evenimentelor, dezvăluind complexitatea și riscurile unui conflict ce depășește granițele regionale. Iar ceea ce va urma va fi un test major pentru DonaldTrump care, amintește cercetătoarea, „a câștigat al doilea mandat pe un discurs anti-război”, dar America ar putea fi atrasă într-un conflict în regiune.
Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a informat, pe 13.06.2025, că avioane de vânătoare aparținând Forțelor Aeriene Britanice au fost ridicate în aer pentru a escorta o aeronavă de cercetare rusească de tip Il-20, în spațiul aerian polonez situate deasupra Mării Baltice.
Vineri seara, sirenele care au răsunat peste Tel Aviv și Ierusalim nu au anunțat un atac limitat al unui proxy, ci baraje de rachete balistice lansate direct de pe teritoriul iranian. A fost răspunsul previzibil, dar terifiant, la ceea ce Israelul a numit "Operațiunea Rising Lion" – un atac preventiv de o anvergură și o îndrăzneală uluitoare.
După decenii de eșecuri costisitoare și miliarde de dolari irosiți, Armata Statelor Unite pare, în sfârșit, pe drumul cel bun pentru a înlocui legendarul, dar depășitul, vehicul de luptă al infanteriei M2 Bradley. Gigantii din domeniul apararii, American Rheinmetall și General Dynamics Land Systems (GDLS), au primit undă verde pentru a trece la următoarea etapă, cea de Inginerie și Dezvoltare (EMD), a programului XM30.
Timp de peste un deceniu, narațiunea oficială a fost simplă și convenabilă din punct de vedere politic: sistemele de apărare antirachetă ale NATO din Europa, în special facilitățile terestre AegisAshore din România și Polonia, erau acolo pentru a proteja continentul de amenințări cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune venite din Orientul Mijlociu, adică din Iran, iar mai nou dinspre Federaţia Rusa. Discuțiile purtate în prezent în spatele ușilor închise la sediul NATO nu vizează o simplă actualizare, ci o reconfigurare fundamentală a modului în care Alianța se apără în fata amenințărilor aeriene.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reconfirmat că actualul guvern german „nu ia în considerare” furnizarea de rachete de croazieră Taurtus către Ucraina, în pofida faptului că Kievul solicită de mult timp aceste rachete cu raza de acțiune de peste 500 km, cu care ar putea lovi ținte în adâncimea teritoriului Rusiei.
În primăvara lui 2023, România și Turcia au semnat contractul prin încredințare directă G2G (Guvern la Guvern) privind achiziția de drone turcești de tip Bayraktar TB2. Iar vestea bună e că sunt deja livrate toate dronele. Acest lucru a fost confirmat în exclusivitate de Excelența Sa Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Turciei în România, în cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania.
Când ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a admis pe 13 iunie că Europa trebuie să se pregătească pentru o reducere a sprijinului militar american, nu a făcut doar o declarație politică. A tras un semnal de alarmă care reverberează în fabricile de armament, în statele occidentale și pe linia frontului din Ucraina. „Da, este corect. Așa ar fi, și trebuie să ne ocupăm de asta,” a spus Pistorius.
Asaltul israelian masiv asupra Iranului, din dimineaza zilei de vineri, a fost mult mai mult decât un raid aerian la scară largă. A fost o operațiune sofisticată, pe mai multe niveluri, care a inclus un element uluitor de tip ''coloana a cincea'': celule de comando conduse de Mossad care au lansat drone și rachete de precizie de la baze secrete aflate pe teritoriul iranian.
Israel a demarat o operațiune militară extinsă nemaiîntâlnită în ultimele trei decenii, numită „Operation Rising Lion” („Leul care se ridică”). Zeci de facilități iraniene au fost lovite de aviația militară israeliană. Dar israelienii nu au lovit doar facilitățile nucleare ale Iranului, ci au decimat, la propriu, conducerea militară iraniană.
În cadrul conferinței „DefenseRomania Security Dialogue 2025”, organizată de Defense Romania la București, ambasadorul Ucrainei în România, Excelența Sa Ihor Prokopchuk, a susținut un discurs despre realitățile de pe front, nevoile militare urgente ale Ucrainei și pericolul direct reprezentat de Rusia pentru întreaga regiune. Inclusiv pentru România. Discursul acestuia a avut loc în panelul ambasadorilor, unde mai mulți șefi de misiuni diplomatice au participat la invitația DefenseRomania.
În urmă cu puțin timp lovituri aeriene masive israeliene au vizat mai multe obiective militare în nord-vestul Iranului, relatează televiziunea de stat iraniană. Israelul a atacat cu avioane de luptă mai multe ținte din Iran.
Ceremonia solemnă de predare a submarinului diesel-electric Yakutsk din cadrul Proiectului 636.3 către Forțele Navale ale Federației Ruse a avut loc, pe 11.06.2025, la Șantierul naval al Amiralității (parte a Corporației întrunite producătoare de nave), relatează un corespondent al agenției de presă de stat TASS.
Vineri noapte, forțele ucrainene au efectuat atacuri cu drone asupra peninsulei Crimeea, relatează site-ul cotidianului Ukrainska Pravda, citând relatări ale locuitorilor locali de pe rețelele de socializare.
Zilele trecute apărea informația că Administrația Trump a redirecționat din Ucraina către Orientul Mijlociu detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS II).
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 13 iunie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
În noaptea de 13 iunie, Israelul a lansat atacuri aeriene la scară largă asupra infrastructurii nucleare a Iranului. Unele instalații iraniene de rachete balistice și instalații nucleare au fost lovite, într-un atac preventiv pentru a slăbi capacitățile nucleare ale Iranului. De asemenea, structura de comandă militară a fost decapitată.
NATO își extinde capacitățile de supraveghere prin satelit pentru a scana suprafețe întinse de teritoriu, permițând alianței să monitorizeze mișcările militare din Ucraina și de la granițele Rusiei cu flancul estic al NATO.
DefenseRomania a organizat azi conferința DefenseRomania Security Dialogue 2025, unde pe lângă situația de securitate din regiune, un panel special a fost dedicat industriei de apărare. Iar un exemplu de succes în ceea ce privește transferul de tehnologie și producție în România este Cobra II, program despre care apar noi amănunte pozitive.
România urmează să înceapă în această vară asamblarea a mii de drone militare. Inițiativa, bazată pe un transfer tehnologic de la firma americană Periscope Aviation, are ca scop înzestrarea Forţelor Armate Romane cu sisteme aeriene fără pilot. Decizia de produce mii de drone vine ca urmare a unei lecții impuse cu brutalitate de războiul dronelor care face ravagii chiar alături de noi, în Ucraina.
