Poți descărca aplicația:
Preşedintele american Donald Trump a anunţat retragerea din Germania a 10.000 de militari americani ca pe o sancţiune pentru neîndeplinirea de către Berlin a obligaţiilor de finanţare a NATO. Generalul locotenent Hodges contestă ideea, arătând că Statele Unite s-ar distanţa astfel faţă de un aliat, ar afecta şi alţi aliaţi europeni, nu ar promova interesele americane şi ar fi probabil şi dificil de implementat. 'Ne loveşte pe noi şi îi loveşte pe aliaţii noştri. Nu sancţionează Germania şi este un cadou pentru Kremlin', au fost cuvintele fostului comandant despre retragere.
Obligaţiile Berlinului faţă de Alianţa Nord-Atlantică ar presupune alocarea a 2% din PIB. În ultimele săptămâni, liderul de la Casa Albă a crescut presiunea prin anunţul reducerii efectivelor, susţinând că SUA suportă costuri prea mari pentru menţinerea prezenţei militare, în timp ce Germania nu investeşte suficient în forţele sale armate.
În urma reducerii, pe teritoriul german ar rămâne doar circa 25.000 de militari americani, mult sub desfăşurarea de trupe începută după cel de-al doilea război mondial. Hodges arată că o mare parte din trupele prezente acum în Germania asigură sprijinul pentru misiuni ale SUA în alte părţi ale lumii, fiind în acelaşi timp gata de a ajuta ţările membre NATO din Europa.
Hodges avertizează că nu va fi uşor din cauza acordurile legale privind 'starea forţelor' SUA. Pentru staţionare pe termen lung în Polonia va fi nevoie de negocierea unor noi acorduri, iar dacă demersul nu reuşeşte, nu este sigur că guvernul german va permite revenirea la situaţia anterioară. Acest lucru ar reprezenta un succes pentru Rusia, care s-a opus multă vreme prezenţei militare americane în Europa, potrivit Agerpres.
Generalul, în prezent titular al Catedrei Pershing pentru studii strategice în cadrul Centrului pentru Analiză Politică Europeană (institut de cercetări politice non-profit), arată că Rusia 'nu a făcut nimic pentru a-şi schimba comportamentul, dar obţine o reducere cu 28% a capacităţii SUA în Germania. Evident, acesta nu este rezultatul unei analize strategice'.
Iniţiativa 'reflectă, din păcate, o lipsă completă de înţelegere din partea preşedintelui (...) a motivului din care avem soldaţi şi aviatori în Germania. Ei nu sunt acolo ca să apere Germania, ci pentru noi', a mai arătat Hodges. El a precizat că aceste considerente nu exonerează Germania de datoria de a atinge ţinta de finanţare a NATO, care constituie 'o răspundere şi o obligaţie'. Liderii germani trebuie să găsească o modalitate de a convinge alegătorii că investiţiile militare sunt necesare din cauza ameninţărilor externe, care se manifestă fie sub forma trupelor de pe teren, fie a atacurilor cibernetice.
'Germania trebuie să investească în apărare datorită propriilor motivaţii, nu din cauză că altcineva spune că trebuie', dar presiunea în acest sens nu va dispărea, a insistat generalul. El a reamintit că şi fostul preşedinte american Barack Obama i-a criticat pe cei care profită gratuit de cheltuielile pentru securitate ale Statelor Unite. Orice preşedinte american se aşteaptă ca Germania să atingă obiectivele NATO, a adăugat Hodges.
'Chiar dacă la începutul lui 2021 va fi o altă preşedinţie, vor exista în continuare aşteptări din partea poporului american şi a unei eventuale administraţii Biden privind obligaţiile în continuare ale Germaniei', a mai spus generalul, care şi-a exprimat speranţa că 'va exista un ton diferit, mai amiabil între cei doi vechi aliaţi decât cel pe care îl vedem şi auzim în prezent'.
După părerea sa, 'administraţia Trump a fost foarte dură în limbajul public şi în critica publică. Nu aşa trebuie să discutăm cu cel mai important aliat al nostru'. 'Aud uneori mai multe critici la adresa Germaniei decât a Coreei de Nord sau a Kremlinului', a arătat el.
Hodges a mărturisit că simte că decizia privind trupele este luată cu gândul la politica americană, dar a remarcat şi opoziţia faţă de plan existentă în Congresul SUA. El a pus la îndoială posibilitatea implementării în următoarele şase luni, aşa cum anunţase Trump, deoarece încă nu există o planificare a deplasării militarilor. Generalul estimează că ar fi nevoie în acest scop de mai mult de două luni şi jumătate de muncă.
Potrivit topwar.ru, toate navele de luptă ale SUA și NATO aflate în acvatoriul Mării Negre sunt monitorizate de forțe și mijloace aparținând Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN). Supravegherea directă a acestora este asigurată de nave rusești din compunerea flotei.
În cadrul unei conferințe de presă pe care a susținut-o online, în urmă cu câteva zile, ambasadorul rus Valery Kuzmin s-a arătat deranjat de interceptările aeronavelor ruse de către avioanele NATO care participă la misiuni de misiuni de Poliție Aeriană Întărită sub comandă NATO. Întrebat de declarația diplomatului rus, Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a subliniat că protejarea spațiului aerian aliat nu se face „cu ce spune sau crede Federația Rusă”.
Măsura politico-populistă de a introduce cadrele militare în ceea ce societatea numește peiorativ 'pensii speciale' a afectat grav nu doar imaginea cadrelor militare în rezervă care au servit țara, dar și imaginea Armatei române.
Una din caracteristicile războaielor este imprevizibilitatea. Într-un mediu dinamic, planurile puse pe hârtie de părțile beligerante suferă în permanență modificări. Însă exercițiilor de imaginație le putem da frâu liber. Așa a făcut-o în analiza sa jurnalistul și expertul militar David Axe, analizând un posibil conflict între China și Statele Unite ale Americii.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a discutat despre statele care investesc 2% din PIB în apărare și a subliniat că România se înscrie în acest sens într-un cerc select. Înaltul oficial român a explicat și cât de importante sunt investițiile în apărare.
Președintele rus Vladimir Putin a stabilit data de 19 septembrie 2021 pentru alegerile pentru Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus). Și, după ce și-a „scos” adversarii în afara legii, președintele rus cere „alegeri libere”.
Structurile de informații ale statelor cu interese directe în Africa de Vest au avertizat asupra reînnoirii violenței teroriste și apariției așa-numitelor "califate" în această regiune, întrucât ISIS, Al-Qaeda și alte organizații teroriste exploatează retragerea forțelor de securitate străine.
În cursul zilei de ieri Casa Albă a negat că a sistat fonduri pentru asistența Ucrainei în războiul pe care îl poartă țara noastră vecină împotriva separatiștilor pro-ruși, susținuți financiar și prin tehnică militară de Federația Rusă.
