Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 07.11.2024, că încă o rachetă balistică intercontinentală de tip Yars a fost încărcată într-un siloz aparținând Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN) din centrul Rusiei.
Cu 140 de ani în urmă, la 14 iunie 1880, Statele Unite ale Americii şi România stabileau relaţii diplomatice, prin numirea primului agent diplomatic american în România în persoana renumitului savant şi explorator Eugene Schuyler, aminteşte ambasadorul român în mesajul său.
În mod simbolic, unul dintre primele mesaje transmise în acest nou cadru a fost recunoaşterea oficială, la 20 noiembrie 1880, a Independenţei României. Pentru o ţară care, la fel ca Statele Unite un secol înainte, şi-a câştigat independenţa pe câmpul de luptă, această recunoaştere avea o deosebită importanţă şi reprezenta o mare speranţă pentru viitor.
În următorii 140 de ani, relaţia dintre SUA şi România a depăşit provocările istorice şi geopolitice formidabile ale Secolului XX, devenind una de parteneriat strategic strâns şi prietenie autentică. Ea avea să joace un rol vital în momente istorice cheie, precum Marea Unire de la 1918, care a fost posibilă prin susţinerea de către SUA a principiilor libertăţii, democraţiei şi autodeterminării popoarelor.
Dinamica naturală a relaţiilor dintre SUA şi România, cea a prieteniei şi cooperării, a încercat să se reafirme chiar şi în perioada impusă artificial a "îngheţului geopolitic" din timpul Războiului Rece, evocă în continuare George Cristian Maior.
În 1964 relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la nivel de ambasadă, iar în anii care au urmat, doi preşedinţi ai SUA aveau să viziteze România, în timp ce legăturile comerciale şi economice bilaterale continuau să se dezvolte.
În 1989, când poporul român s-a ridicat împotriva regimului comunist opresiv, recâştigându-şi libertatea cu mari sacrificii şi curaj, România a găsit încă o dată un prieten şi aliat în Statele Unite. SUA au sprijinit pe deplin eforturile României de a reintra în comunitatea democratică, iar Parteneriatul Strategic SUA-România avea să fie lansat oficial în 1997.
Astăzi, cele două ţări se află împreună, în calitate de aliaţi, în NATO şi împărtăşesc un parteneriat bilateral de o profunzime şi vitalitate extraordinare. Militarii români şi americani au luptat umăr la umăr în Irak, Afganistan şi în alte teatre de operaţii pentru aproape 20 de ani. România rămâne angajată în lupta împotriva terorismului, inclusiv ca membru al Coaliţiei globale împotriva ISIS.
România şi-a demonstrat angajamentul faţă de NATO prin respectarea îndatoririlor ce îi revin ca aliat, alocând 2 la sută din PIB pentru sectorul apărării şi modernizarea forţelor armate şi asumându-şi un rol proeminent în iniţiativele Alianţei din regiunea Mării Negre, menţionează George Cristian Maior în mesajul transmis.
În acelaşi timp, Statele Unite şi România şi-au crescut exponenţial cooperarea în domeniile comerţului, investiţiilor şi tehnologiei. Lucrăm împreună în domenii strategice, precum securitatea, securitatea cibernetică şi implementarea reţelelor 5G sau a infrastructurii de interconectare în Europa Centrală şi de Est, în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări.
Cooperarea noastră bilaterală şi-a dovedit puterea şi în contextul actual al provocării fără precedent cauzate de criza pandemică Covid-19. Statele Unite şi România şi-au unit eforturile pentru a-şi îmbunătăţi capacităţile de protejare a sănătăţii şi vieţii oamenilor. De asemenea, în cadrul acestui parteneriat strâns, sunt sprijinite şi stimulate redresarea şi creşterea economică.
Comunitatea româno-americană reprezintă unul dintre cei mai puternici piloni ai relaţiei bilaterale, ea aducându-şi, de-a lungul a peste un secol, contribuţia de talent, muncă asiduă şi ingeniozitate la prosperitatea Statelor Unite.
La 140 de ani după stabilirea formală a relaţiilor diplomatice, parteneriatul dintre România şi SUA este ancorat ferm într-o viziune strategică comună pe termen lung, în valori democratice comune şi în afinitatea autentică dintre cele două popoare. Le mulţumim partenerilor noştri americani pentru prietenia şi sprijinul constant arătat, având încredere că în viitor cooperarea noastră va deveni tot mai strânsă, conchide George Cristian Maior.
De asemenea, Ambasada României în Statele Unite ale Americii salută declaraţia dedicată aniversării a 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Statele Unite ale Americii susţinută, la 11 iunie 2020, în faţa Camerei Reprezentanţilor a SUA, de către congresmenul republican Devin Nunes, în numele mai multor congresmani: Mike Conaway, Michael Turner, Brad Wenstrup, Chris Stewart, Rick Crawford, Elise Stefanik, şi Will Hurd.
În document se arată că Statele Unite şi România au dezvoltat un parteneriat strategic construit pe o prietenie de lungă durată, legături istorice şi angajamentul comun de promovare a securităţii şi prosperităţii în folosul cetăţenilor.
Declaraţia subliniază faptul că Statele Unite recunosc şi apreciază eforturile de durată ale României pentru modernizarea forţelor armate şi respectarea îndatoririlor ce îi revin ca aliat NATO prin alocarea a două procente din Produsul Intern Brut pentru sectorul apărării.
Documentul scoate în evidenţă faptul că Forţele Armate Române au sprijinit NATO şi Statele Unite în Irak, Afganistan şi alte teatre de operaţii timp de aproape două decenii, participând cu peste 30.000 de militari la aceste misiuni, luptând alături de militarii americani şi contribuind la protejarea intereselor vitale de securitate.
"Salut declaraţia grupului de congresmeni, vechi prieteni ai României, susţinută de domnul Devin Nunes, de celebrare a 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Statele Unite ale Americii. Reprezintă o dovadă de respect pentru ţara noastră şi un semnal de sprijin important privind dezvoltarea viitoare a relaţiilor bilaterale, a Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii", a declarat cu această ocazie ambasadorul George Cristian Maior.
De asemenea, ambasadorul George Cristian Maior a subliniat faptul că declaraţia evocă eforturile remarcabile ale României în lupta împotriva terorismului, inclusiv ca membru al Coaliţiei globale împotriva ISIS şi prin furnizarea de sprijin către NATO şi aliaţi în domeniul securităţii cibernetice, fiind şi una dintre primele ţări contribuitoare la Fondul de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări prin care se urmăreşte creşterea independenţei energetice şi interconectarea infrastructurii în Europa Centrală, consolidând astfel securitatea europeană şi a Statelor Unite.
Documentul mai menţionează faptul că România a trimis în SUA o echipă medicală şi de experţi pentru a ajuta la eforturile de gestionare a epidemiei COVID-19 în statul Alabama, într-o perioadă plină de provocări fără precedent generate de pandemia noului coronavirus. Este un semn de solidaritate şi prietenie între poporul român şi cel american care consolidează capacităţile noastre reciproce de a combate pandemia şi de a proteja sănătatea şi viaţa cetăţenilor noştri, se mai arată în declaraţie.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 07.11.2024, că încă o rachetă balistică intercontinentală de tip Yars a fost încărcată într-un siloz aparținând Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN) din centrul Rusiei.
Europa trebuie să-și asume o mai mare responsabilitate pentru propria sa securitate - este concluzia pe care o știau deja liderii europeni, dar care va fi pusă în aplicare mult mai rapid.
Kamala Harris l-a sunat pe Donald Trump pentru a-l felicita pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale, potrivit unui consilier al candidatei democrate, transmit France Presse şi EFE.
Oficialii europeni s-au grăbit să-l felicite pe Donald Trump după victoria sa în cursa pentru Casa Albă.
Rusia ar putea intensifica utilizarea unor metode neconvenționale de sabotaj și intimidare împotriva infrastructurii critice și a aliaților NATO, pe fondul conflictului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice cu Occidentul.
Rusia a denunţat marţi alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, pe care le-a calificat drept incorecte pentru că, potrivit Kremlinului, cetățenii moldoveni din Rusia nu a putut vota.
Povestea incursiunii avionului chinez de spionaj în spațiul aerian nipon este departe de a se încheia și pare că ia o turnură spre escaladare.
Ucraina nu se va opune în cazul în care Qatarul sau orice altă țară ar încerca să negocieze un acord privind securitatea energetică, cu ajutorul discuțiilor purtate separat cu Rusia și Ucraina. Deocamdată, nu există un astfel de acord, a declarat șeful Biroului președintelui ucrainean, Andriy Yermak, potrivit Reuters.
Timp de 15 ore și jumătate, aproape 100 de drone explozive au bântuit Ucraina de la est la vest și de la nord la sud ajungând până în regiunile Hmelnitsky și Odesa.
Ministerul rus de Externe a redenumit structura care se ocupă de temele europene în Departamentul Probleme Europene (Департамент европейских проблем/Departament Evropeiskih Problem).
Președinta R.Moldova, Maia Sandu, a venit cu un mesaj de felicitare și mulțumire adresat cetățenilor statului pentru votul acordat în cadrul celui de-al doilea tur al scrutinului prezidențial. „Moldova, ești învingătoare! Azi, dragi moldoveni, ați trecut o lecție de democrație, demnă de a fi scrisă în manuale de istorie. Azi, voi, ați salvat Moldova!”, a declarat Sandu în cadrul unei conferințe de presă.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a furnizat primele rezultate parțiale ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.
Candidatul democrat din SUA la președinție Kamala Harris l-a depășit pe republicanul Donald Trump în Iowa, alegătoarele fiind probabil responsabile pentru o schimbare într-un stat câștigat cu ușurință de Trump în 2016 și 2020, potrivit unui nou sondaj Des Moines Register/Mediacom Iowa, publicat sâmbătă. Stafful de campanie al lui Trump a spus că sondajul nu reflectă situația electorală din Iowa.
Toate secţiile de votare constituite pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova s-au deschis duminică la ora 7:00, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.
Compania belgiană THALES Belgium a semnat un Memorandum de Cooperare cu o întreprindere de apărare ucraineană.
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat, joi, pe rețeaua X, că Polonia a început construcția de fortificații la granița cu regiunea Kaliningrad a Rusiei.
Uniunea Europeană ar putea avea propria agenție de spionaj, pentru a putea răspunde coordonat la amenințările cu care se confruntă blocul european.
Coreea de Nord a efectuat lansarea de probă a unei rachete balistice intercontinentale.
Premierul ungar Viktor Orban a declarat marți că Uniunea Europeană încearcă să-i submineze guvernul și să-l înlocuiască cu o administrație mai conformistă la Budapesta.
Autoritățile ruse sunt scandalizate de acțiunile Washingtonului, acuzat de încălcarea libertății presei.
Premierul Slovaciei, Robert Fico (Fițo), a acordat un interviu propagandistei Skabeyeva și a declarat că „ar fi onorat” să vină la Moscova în 2025 pentru a participa la sărbătorirea Zilei Victoriei Ruse.
Grupul de țări din Europa Centrală prietenoase cu Rusia s-ar putea extinde pentru a include Republica Cehă odată cu revenirea lui Andrej Babiš la conducerea guvernului. Potrivit serverului Politico, extinderea în continuare a blocului, care include acum Ungaria și Slovacia, va reprezenta o problemă majoră pentru Uniunea Europeană.
Un atac cu dronă care a distrus Universitatea Forțelor Speciale Ruse a din orașul cecen Gudermes pe 29 octombrie ar fi putut fi lansat din republicile limitrofe ale Rusiei din Caucazul de Nord, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații pentru Kyiv Independent.
Comisia Electorală Centrală din Georgia va renumăra voturile în aproximativ 14% din secțiile de votare, după alegerile parlamentare contestate de opoziție.
Recent, Departamentul de Stat al SUA a impus noi sancțiuni împotriva unui șef al Forțelor Armate sudaneze, Mirghani Idris Suleiman, responsabil cu achiziționarea de arme.
Proiectul de lege care reglementează doborârea dronelor care trec ilegal frontiera României a fost pus azi în transparență decizională. Avem practic cale liberă după adoptare pentru a doborî dronele rusești care violează spațiul aerian al României.
Premierul ungar Viktor Orban merge în Georgia în perioada 28-29 octombrie.
În cadrul unui interviu acordat ziarului britanic The Sunday Times, președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat, pe 27.10.2024, că sistemul de fortificații defensive “Scutul de Est” construit la granița cu Rusia și Belarus ar putea fi considerat o nouă versiune a “Cortinei de Fier”.
Partidul bulgar de centru-dreapta GERB a câștigat alegerile parlamentare, în timp ce social-democrații de opoziție sunt aproape de victoria electorală în Lituania. Georgia se apropie tot mai mult de Moscova, după ce ”Visul Georgian” a câștigat alegerile cu 53%.
Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a făcut duminică un apel către cetățeni să participe luni seara la un protest față de rezultatele controversate ale alegerilor parlamentare de sâmbătă, după ce Comisia Electorală a anunțat victoria partidului aflat la guvernare, Visul Georgian, informează Agerpres și Reuters.
utoritățile chineze îl investighează pentru corupție pe ministrul chinez al Apărării Tung Yun, care se află în fruntea departamentului de 10 luni.
Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult pentru a concura cu cheltuielile de apărare ale Rusiei, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, relatează Agerpres, AFP şi DPA.
Aliații europeni ai Kievului se luptă să producă suficiente arme pentru Ucraina. Potrivit The Wall Street Journal, ei aplică așa-zis din ce în ce mai mult modelul danez, când oferă Ucrainei bani pentru a-l produce ea însăși.
Israel Aerospace Industries (IAI) a oferit Slovaciei șase baterii complet echipate ale sistemului antirachetă și de apărare aeriană Barak. Fiecare set al sistemului Barak este format dintr-un centru de control al focului și trei lansatoare capabile să transporte câte opt rachete.
Ucrainenii consideră că amenințările zilnice ale Federației Ruse cu atacuri nucleare sunt de fapt o sperietoare a regimului lui Vladimir Putin și, în realitate, doctrina militară rusă a fost încălcată de nenumărate ori de Ucraina fără ca ocupantul să apeleze la arme nucleare, așa cum prevede de fapt aceasta.
După mai bine de un an de bombardamente transfrontaliere și două luni de război deschis între Israel și mișcarea libaneză Hezbollah, un acord de încetare a focului anunțat de președintele american Joe Biden a intrat în vigoare miercuri, la ora locală 04:00 . Ambele părți au efectuat lovituri asupra țintelor inamice cu câteva ore înainte, dar ulterior s-au abținut să mai efectueze alte lovituri.
Grecia va renunța la sistemele antiaeriene rusești S-300, dar nu le va trimite în Ucraina, ci în Caucazul de Sud.
Subfinanțarea cronică a Forțelor Armate nu s-a regăsit doar în România. În ciuda achizițiilor de tehnică militară modernă, majoritatea statelor europene încă suferă la capitolul numărul de personal.
Germania încearcă să găsească doritori pentru a se înrola, Grecia se luptă să oprească hemoragia de personal din Marina militară (ai cărei ofițeri pleacă în flota comercială, primind salarii de câteva ori mai mari), iar în Franța - deși a fost implementat un serviciu militar voluntar „soft”, tinerii preferă sectorul privat din cauza condițiilor și salariilor mai bune.
Ministerul rus al Apărării a recunoscut, pe 26.11.2024, că, în ultimele trei zile, Forțele Armate ale Ucrainei au lovit de două ori ținte din regiunea Kursk, folosind rachete occidentale cu rază lungă de acțiune transferate Kievului.
Adunarea Parlamentară a NATO a adoptat, pe 25 noiembrie, o rezoluție privind ajutorul acordat Ucrainei, în care solicită statelor Alianței să furnizeze armament Ucrainei, inclusiv ”rachete cu rază medie de acțiune”.
Rusia a expulzat astăzi un diplomat britanic pe care l-a acuzat de spionaj și de furnizare de informații false la intrarea în țară, anunță TASS, care o citează pe Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.
Potrivit surselor publicațiilor ucrainene, Biroul Președintelui dorește să-l schimbe pe Kirilo Budanov, șeful HUR, informațiile militare ucrainene și să numească în locul lui „o persoană mai loială autorităților”.
Statele Unite au lovit marţi în Siria un "depozit de arme" aparţinând unui grup "sprijinit de Iran", a anunţat Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), notează Agerpres și AFP.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, a declarat marţi că, în cazul în care Occidentul ar furniza arme nucleare Ucrainei, atunci Moscova ar putea considera un astfel de transfer ca echivalând cu un atac asupra Rusiei, oferind temei pentru o ripostă nucleară, informează Agerpres și Reuters.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Surse din cadrul Pentagonului au informat că bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress desfășurate în Europa aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au luat parte la exerciții executate în statele baltice, lovind pentru prima dată ținte de la sol din această regiune.
Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a declarat în cadrul Forumului internațional de securitate de la Halifax că Ucraina are nevoie de investiții mai mari în capacitățile sale de producție militară, nu de trupe străine pe câmpul de luptă. Intr-un interviu acordat The Hill, Pevkur a subliniat că Ucraina își poate gestiona apărarea în mod eficient dacă i se furnizează resursele necesare. „Din câte știu eu, ucrainenii se pot descurca cu toate acestea, atunci când le putem furniza tot ceea ce au nevoie pentru a lupta cu Rusia”, a declarat Pevkur.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat în prima sa zi de mandat că va semna un ordin executiv prin care va impune un tarif de 25% pentru toate mărfurile din Mexic și Canada, precum și un tarif suplimentar de 10% pentru produsele produse în China.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care sprijină grupările teroriste Hamas şi Hezbollah în lupta lor împotriva Israelului în Fâşia Gaza şi Liban, a declarat că ar trebui emise pedepse cu moartea pentru liderii israelieni, nu mandate de arestare, relatează Agerpres șo Reuters.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
În timpul summitului NATO de la București în 2008, liderii NATO au respins cererea ca Georgia și Ucraina să devină candidați pentru aderarea la Alianță.
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
Statele Unite sunt aproape de un acord pentru a furniza Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune JASSM. Însă Kievul va trebui să aștepte câteva luni pentru ca SUA să rezolve problemele tehnice înainte de orice livrare, relatează Reuters.
Ziarul britanic Financial Times a relatat că armata rusă a reușit cu ajutorul grupării Houthi să recruteze sute de bărbați yemeniți printr-o "operațiune de înșelătorie", pentru a-i trimite ulterior pe frontul din Ucraina.
În septembrie 2024, ca parte a unuia dintre pachetele sale de ajutor militar, Suedia a oferit Ucrainei componente pentru avioanele JAS 39 Gripen, suficiente pentru deservirea a 14 aeronave de acest tip. Cu toate acestea, livrarea efectivă a Gripen către Forțele Armate Ucrainene urmează să aibă loc ceva mai târziu. Ministrul suedez al apărării, Paul Johnson, a declarat acest lucru în timpul conferinței sale de presă comune cu ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, la 22 noiembrie 2024, relatează publicaţia Janes.
Inginerii britanici au demonstrat cu succes primul submarin autonom de mari dimensiuni, cu aplicabilitate militară.
Şeful Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, a îndemnat luni companiile să fie pregătite pentru un scenariu de război şi să îşi adapteze în consecinţă liniile de producţie şi distribuţie pentru a fi mai puţin vulnerabile la eventualul şantaj din partea unor ţări precum Rusia şi China.