Rădăcinile şi cauzele conflictului georgian nu se găsesc în Osetia de Sud şi Abhazia, ci mai degrabă în Europa. Extinderea Uniunii Europene și a NATO în Europa Centrală şi de Est, începând cu sfârșitul anilor 1990, a fost văzută de Rusia ca o subminare a influenței sale în regiune.
Recunoașterea de către Occident a independenței Kosovo față de Serbia, un aliat tradițional al Rusiei, la începutul anului 2008, a determinat Rusia să-şi regândească poziţia strategică în relaţiile cu puterile occidentale. În ciuda opoziției Moscovei față de independența kosovară, o mare parte din puterile occidentale, inclusiv Franța, Germania, Regatul Unit și Statele Unite, au fost pentru recunoașterea Kosovo.
Doar câteva luni mai târziu, la summitul NATO de la București, Alianţa Nord Atlantică a promis Georgiei și Ucrainei că vor deveni în cele din urmă state membre, iar Vladimir Putin a lăsat să se înţeleagă în acel moment că Rusia nu vede cu ochi buni prezenţa acestora în cadrul alianţei politico-militare.
În acest caz, războiul ruso-georgian din 2008 este mai mult decât un eveniment de reflecție, este o sursă de orientare pentru țările din regiune atunci când vine vorba de planificarea unor modalități de a face față acţiunilor politice şi militare ale Moscovei în viitor.
După venirea la putere în Rusia a lui Vladimir Putin, în 2000 și orientarea tot mai pro-occidentală a Georgiei începând cu anul 2003, relațiile politice dintre Georgia și Rusia au început să se deterioreze uşor, dar vizibil, ajungând la o adevărată criză diplomatică în aprilie 2008.
Războiul cu Georgia, momentul oportun pentru reafirmarea ca putere regională a Rusiei
Din câte se pare, Georgia a fost locul perfect şi preferat de Rusia pentru a da un răspuns extinderii NATO. Sub conducerea președintelui Mihail Saakașvili, Georgia s-a orientat ferm spre Occident și, deși a căutat aderarea la Uniunea Europeană și la NATO, nu a obținut admiterea într-un timp scurt în niciuna dintre cele două, lucru care ar fi putut schimba cu mult faţa războiului Ruso-Georgian. În plus, datorită dimensiunilor mici și a locației sale strategice imediat adiacente regiunii Caucazului de Nord din Rusia, Georgia a fost o punte excelentă pentru ca Rusia să-şi poată proiecta puterea militară.
Războiul cu Georgia a oferit Rusiei trei oportunități: să distrugă pe cât posibil capabilitățile militare ale Georgiei, să demonstreze că armata proprie era încă foarte eficientă și, cel mai important, a făcut ca Occidentul să pară slab în angajamentul său față de partenerii săi din imediata vecinătate a Rusiei.
Cu zece ani în urmă, tancurile rusești treceau prin tunelul Roki care face legătura dintre republica rusă Osetia de Nord şi Osetia de Sud de pe teritoriul Georgiei. În timpul războiului, Rusia a distrus o mare parte din tehnica de luptă a armatei georgiene, a paralizat liniile vitale de alimentare cu energie și a distrus infrastructura de transport.
Astfel, la 1 august 2008, rebelii din provincia Osetia de Sud au început să bombardeze satele georgiene, aceste atacuri fiind urmate de răspunsuri din partea forţelor armate georgiene din regiune. Pentru a pune capăt bombardamentelor, atacurilor armate și pentru a restabili ordinea, forţele militare ale Georgiei au fost trimise în zona de conflict din Osetia de Sud pe 7 august. În câteva ore, armata georgiană a preluat controlul asupra regiunii Tskhinvali.
Răspunsul Rusiei nu a încetat să apară, în urma ofensivei armatei georgiene, acuzând Georgia de „agresiune împotriva Osetiei de Sud” și a lansat pe 8 august o invazie la scară largă a Georgiei.
Președintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev a anunțat începerea operațiuni armate intitulată „pacificarea forțată a Georgiei“.
Conflictul militar, numit „războiul de cinci zile“, a continuat până la 12 august. În urma acestui război, Georgia a pierdut 412 de persoane, iar Rusia a declarat pierderea a 67 militari.
Conflictul a avut consecințe geopolitice și economice semnificative pentru Georgia şi pentru întreg Caucazul, deoarece la 26 august, Rusia a recunoscut oficial independența celor două provincii Osetia de Sud și Abhazia ca „state independente“. Moscova a stabilit, de asemenea, o prezență militară permanentă pe teritoriile celor două republici separatiste şi autoproclamate. Armata rusă nu a mai înaintat pe teritoriul Georgiei, însă s-a oprit la o distanță aproximativă de 45 kilometri de Tbilisi, capitala Georgiei. Astăzi, armata rusă rămâne prezentă pe teritoriile celor două porvincii.
Georgia a acuzat Rusia de crime de război în timpul conflictului din 2008
Georgia a acuzat Rusia în repetate rânduri de crime de război şi încălcări ale drepturilor omului pe teritoriul său în timpul conflictului militar dintre cele două ţari, care a avut loc acum zece ani.
În luna mai a acestui an, în fața Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, guvernul georgian a declarat că Moscova este vinovată de mai multe încălcări ale drepturilor omului în timpul conflictului din august 2008.
Mai mult de cinci zile, avioanele rusești au efectuat peste 100 de atacuri asupra țintelor georgiene. Guvernul a spus că există o dovadă copleșitoare că bombele avioanelor ruseşti au fost lansate în zone cu civili, ucigând și rănind oameni nevinovați. Dovezile au inclus declarații ale martorilor, imagini prin satelit și interceptări video și audio.
Zece ani mai târziu, consecințele acestui conflict continuă să existe
Linia de graniță administrativă, linia de demarcație dintre teritoriul aflat sub controlul de facto al autorităților din Osetia de Sud și restul teritoriului georgian, continuă să fie o sursă de nesiguranță și preocupare permanentă pentru georgienii care locuiesc în apropierea regiunii Osetia de Sud. Această linie de delimitare nu este suficient de bine marcată: aceasta se schimbă în mod constant și este încălcată treptat de autoritățile de facto ale Osetiei de Sud.
O persoană intervievată în timpul misiunii Uniunii Europene de monitorizare în Georgia, spunea: "Puteți adormi în Georgia și vă puteți trezi în Oseția de Sud." În consecință, fermierii georgieni sunt în mod regulat arestați și chiar răpiți de autoritățile de facto din Rusia și din Oseția de Sud. Ei sunt eliberaţi doar în schimbul unei răscumpărări.
În 2016, 3273 de persoane au fost arestate pentru traversarea liniilor de demarcație dintre teritoriul georgian şi cele două republicii autoproclamate Osetia de Sud și Abhazia; 90% dintre aceștia au fost arestaţi de catre autorităţile din Osetia de Sud, potrivit Worldwide Movement for Human Rights.
La 10 ani de la războiul cu Georgia, Rusia ameninţa din nou
Aderarea Georgiei la NATO ar putea declanşa "un conflict teribil" cu consecinţe catastrofale, a declarat prim-ministrul rus Dmitri Medvedev într-un interviu acordat postului de radio Kommersant FM, din care o parte a fost difuzată luni, informează TASS.
"Acest lucru poate provoca un conflict, fără îndoială, pentru că Abhazia și Oseția de Sud reprezintă pentru noi niște state independente, cu care am stabilit niște relații prietenești, fiind state pe teritoriul cărora avem baze militare", a subliniat Dmitri Medvedev.
El a mai menționat că o eventuală decizie de integrare a Georgiei în NATO ar putea avea consecințe dezastruoase şi face apel la liderii statelor membre NATO să fie foarte atenţi când iau astfel de decizii.
"Înțelegem, dacă o altă țară le consideră teritoriul lor, atunci acest lucru poate avea niște consecințe dezastruoase. Iată de ce sper că liderii NATO vor avea suficientă inteligență să nu întreprindă niște pași în această direcție", a menționat șeful guvernului rus.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ambasadorul Republicii Coreea la Bucureşti, Excelența Sa Rim Kap-soo a fost decorat cu înaltul Ordin Național „Serviciu Credincios” în grad de Mare Cruce.
România dezvoltă relații economice și strategice tot mai strânse cu Asia de Sud-Est, având investiții sud-coreene și japoneze, cooperare militară cu Coreea de Sud și dialog politic cu Japonia.
Curtea Constituţională a constatat, marţi, vacantarea funcţiei de preşedinte al României şi a stabilit ca Ilie Bolojan, preşedinte al Senatului, să preia din 12 februarie interimatul la Palatul Cotroceni. Mandatul lui Ilie Bolojan începe de la ora 00:00, 12 februarie 2025.
Racheta balistică intercontinentală rusă Sarmat, care trebuia să fie viitorul programului nuclear rus, pare a fi un eșec total. Potrivit canalului de Telegram VChK-OGPU, testele nereușite ale rachetei Sarmat (care este se află doar teoretic în serviciul Forțelor de Rachete ale Armatei Ruse) l-au costat funcția pe șeful agenției spațiale ruse Roskosmos, Iuri Borisov.
Donald Trump a evocat luni posibilitatea ca Ucraina să devină "rusă într-o zi", declarând că doreşte acces pentru SUA la pământurile rare ucrainene în schimbul ajutorului american pentru Kiev.
Kremlinul a reacționat imediat și spune că "o parte semnificativă" a Ucrainei vrea să fie rusă, iar asta o demonstrează referendumurile din regiunile ucrainene anexate.
Pe 10 și 11 februarie 2025, Parisul va centrul inteligenței artificiale (IA) în cadrul Summit-ului de acțiune privind IA.
Scopul lui Musk și al Departamentului său de Eficiență Guvernamentală (DOGE), care a concediat mii de lucrători federali în primele săptămâni de existență, este controlul mai facil al instituțiilor prin intermediul inteligenței artificiale.
Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia, în contextul în care în Parlament a fost demarată procedura de suspendare a sa din funcția de șef al statului, gestul său fiind calificat drept surprinzător de agențiile internaționale de presă, potrivit unei recenzii a celor de la Agerpres.
Olaf Scholz anunţă că elaborează o propunere de creştere a prezenţei NATO pe insula arctică. În același timp, contracandidatul său în alegeri și favoritul pentru postul de cancelar, creștin-democratul Friedrich Merz, propune reducerea serviciilor publice pentru a crește cheltuielile pentru apărare.
Regiunea separatistă Transnistria din estul Republicii Moldova a refuzat ajutorul în valoare de 60 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană pentru depăşirea crizei energetice.
Gazele vor veni din Rusia, prin intermediul unei companii ungare, a anunţat luni premierul Republicii Moldova, Dorin Recean.
Președintele Klaus Iohannis a susținut luni, 10 februarie, la 14:10, o declarație de presă la Palatul Cotroceni. Declarația vine în contextul cererii de suspendare a președintelui înaintată de opoziție și care urma să fie depusă marți de plenul Parlamentului. Astfel, Klaus Iohannis şi-a anunţat demisia din funcţie cu data de 12 februarie.
Țările Uniunii Europene caută o modalitate de a finanța creșterea cheltuielilor pentru apărare. O idee nouă pentru aceasta este crearea unei structuri financiare separate - o Bancă pentru Reînarmare, care să finanțeze investițiile statelor în apărare. Deși această idee nu este foarte populară printre statele membre, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski se numără printre susținătorii ei.
Generalul James B. Hecker, comandant al Forțelor Aeriene americane din Europa și Africa (USAFE), precum și comandant al Comandamentului Aerian Aliat (AAC) a vizitat Polonia și România, în perioada 4-5 februarie 2025.
Joi, 6 februarie, Rusia ar fi încercat să lanseze o rachetă balistică Oreșnik spre Kiev, dar aceasta a căzut pe teritoriul rus, relatează Forbes.
În Iran, o echipă secretă de oameni de știință explorează opțiuni pentru a ajunge la o armă nucleară mai rapid, chiar dacă ar trebui să fie mai puțin perfectă. În acest timp, președintele Iranului explică clar că vrea să negocieze un nou acord nuclear și face eforturi pentru o schimbare în relațiile cu administrația SUA.
Canalul Panama a dezmințit miercuri anunțul făcut cu puțin timp înainte de executivul american că statul Panama ar fi acceptat să nu mai taxeze tranzitul navelor sale, anunț venit după vizita secretarului de stat al SUA, Marco Rubio, pe fondul presiunilor făcute de președintele american Donald Trump, informează Agerpres și EFE.
Excelența Sa Adrian Zuckerman și Andrei Caramitru, analist economic, vor discuta despre actualitatea economică și globală.
Navele oficiale ale statului american vor putea folosi gratuit Canalul Panama, a anunţat miercuri Departamentul de Stat, pe fondul ameninţărilor din partea lui Donald Trump de a prelua controlul asupra căii maritime strategice, notează Agerpers și AFP.
Comisia Europeană și Moldova au convenit asupra unei strategii cuprinzătoare pe doi ani pentru independența energetică și sustenabilitatea Republicii Moldova.
Preşedintele american Donald Trump a făcut marţi un anunţ şoc, spunând că vrea ca SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza distruse de război, o propunere despre care premierul israelian Benjamin Netanyahu a apreciat că ar putea "schimba istoria", relatează Reuters.
Alegerile prezidenţiale din România din noiembrie 2024, primele alegeri democratice majore din Europa ale căror rezultate au fost anulate din cauza suspiciunilor de ingerinţă străină, marchează un punct de referinţă în conştientizarea impactului manipulării informaţiilor pe reţelele sociale, arată un raport realizat de Serviciul de supraveghere şi protecţie împotriva ingerinţelor digitale străine din Franţa (VIGINUM).
Germania pare că experimentează o alianță de conjunctură, în care stânga populistă BSW își dă mâna cu AfD-ul de extremă dreapta. Ce poate să iasă bun din asta?
Trump lansează război comercial cu taxe vamale pentru Mexic, Canada și China. Dacă primele două state au reușit să amâne decizia președintelui american, în cazul Chinei taxele vamale au intrat deja în vigoare.
Nivelul de umplere a depozitelor subterane de gaze ale Ucrainei se apropie de 10%, iar țara vecină nu reușește să-și asigure consumul din producția proprie.
Luni, liderii europeni s-au reunit în poate unul dintre cele mai importante summituri informale de până acum - ”Un summit de tip „chirurgie pe cord deschis””, nota duminică Politico.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite sunt văzute de Rusia ca posibile locuri pentru un summit între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin , au declarat pentru Reuters două surse ruse care cunosc discuțiile, arată sursele Reuters.
Europa trebuie să îşi asume o responsabilitate mai mare pentru propria sa apărare pentru a ne consolida rezilienţa strategică, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis.
Armata americană a ucis sâmbătă mai multe figuri cheie din rețeaua teroristă Daesh (ISIS) în atacuri aeriene din Munții Golis din Somalia, a anunțat duminică guvernul regiunii semi-autonome Puntland.
"De când sunt pe direcția Pokrovsk, nu am avut nicio zi fără atacuri. Cinci sau șase pe zi - nu sunt niciodată mai puține”, a spus locotenent-colonelul Serghei Tretyak, comandantul Brigăzii 68 Vânători, una dintre cele mai decorate mari unități ucrainene dintre cele înființate după 24 februarie 2022, data începerii invaziei rusești la scară largă.
Un atac recent executat de gruparea paramilitară sudaneză Forțele de Sprijin Rapid asupra unei piețe din orașul Omdurman s-a soldat cu uciderea a 54 de persoane și rănirea altor cel puțin 158, după cum au declarat sâmbătă, 1 februarie, autoritățile locale din domeniul sănătății.
Ucraina continuă să dezvolte tehnologii avansate care literalmente nu sunt folosite în altă parte în lume, iar acesta este viitorul războiului.
În pofida valului de critici care se revarsă acum asupra Uniunii Europeene de pe ambele maluri ale marelui și frumosului ocean, trebuie spus că lucrurile nu stau chiar așa cum lasă de înțeles zeloasa administrație americană atunci când vine vorba de incapacitatea Europei de a-și dezvolta propria structură de apărare.
Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este acum cel mai probabil viitorul cancelar al Germaniei, după ce partidul său a câștigat alegerile parlamentare din 23 februarie 2025.
Astăzi, 23 februarie 2025, au loc alegeri parlamentare anticipate în Germania, organizate în urma colapsului coaliției de guvernare conduse de cancelarul Olaf Scholz. Principalele teme de campanie au fost economia, imigrația și creșterea influenței partidului de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD).
Președintele Volodimir Zelenski i-a răspuns președintelui american Donald Trump, după ce acesta din urmă l-a numit „dictator”.
În cursul nopții de 23.02.2025, trupele ruse au întrebuințat 265 de drone împotriva unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Ministerul rus al Apărării a informat, pe 22.02.2025, că, în ultimele 24 de ore, apărarea antiaeriană a doborât un avion de vânătoare Mig-29, precum și alte mijloace de atac aerian aparținând Forțelor Armate ale Ucrainei. Desigur, datele nu sunt confirmate din surse independente.
Sâmbătă, președintele american Donald Trump a fost îndemnat la Washington de către omologul său polonez Andrzej Duda să consolideze prezența americană în Polonia și Europa Centrală. Trump „a reafirmat alianța strânsă” dintre Statele Unite și Polonia și a lăudat, de asemenea, Polonia pentru angajamentul său de a crește cheltuielile pentru apărare, potrivit unui anunț de la Casa Albă despre scurta întâlnire dintre cei doi șefi de stat din culisele conferinței conservatoare CPAC.
Astăzi, 23 februarie 2025, la București, a avut loc o manifestație de solidaritate cu Ucraina, marcând trei ani de la invazia neprovocată a Rusiei.
Regatul Unit va dezvălui luni un "important pachet de sancţiuni" împotriva Rusiei pentru a marca trei ani de la războiul din Ucraina, a anunţat duminică ministrul britanic de externe, David Lammy, citat de Agerpres și AFP.
În cadrul briefing desfășurat joi (20.02.2015) la Minsk, consilierul ministrului apărării din Republica Belarus pentru cooperare militară internațională, Valery Revenko, a anunțat că Rusia și Belarus vor organiza exercițiul militar comun denumit Vest-2025 în luna septembrie, cu participarea a peste 13.000 de soldați. Observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) vor fi invitați să monitorizeze manevrele.
E cât se poate de clar azi că celebrul blindat amfibiu românesc Saur 2 are nevoie de o modernizare pentru a se actualiza cu cerințele forțelor armate moderne. Însă de ce a eșuat Saur 2 și nu a fost achiziționat de Armată acum câțiva ani când a fost produs?
Nava de suport logistic de luptă (Combat Support Ship - CSS) Den Helder, construită la Damen Galați timp de patru ani, a fost livrată oficial, sâmbătă, Marinei Regale Olandeze.
Hamas a eliberat șase ostatici israelieni sâmbătă în Gaza, în al șaptelea schimb contra eliberării de deținuți palestinieni din cadrul armistițiului intrat în vigoare pe teritoriul palestinian pe 15 ianuarie, după 15 luni de război distructiv.
În cursul nopții de 20.02.2025, Rusia a lansat un atac pe scară largă asupra infrastructurii de gaze din Ucraina, cu ajutorul dronelor și rachetelor. Scopul loviturilor este de a întrerupe producția de gaze și de a-i priva pe ucraineni de căldură, a scris ministrul energiei, Herman Halushchenko, pe Facebook. El a adăugat că, de îndată ce situația de securitate a permis, specialiștii au început reparațiile, asigurând că autoritățile iau măsuri pentru a stabiliza aprovizionarea.
În cadrul Defense Tech Innovations Forum 2025 din Kiev, a fost prezentată pentru prima dată racheta de croazieră ucraineană ”Трембіта” (Trembita sau Trîmbița), a cărei dezvoltare a început în 2023.
Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, în cadrul unui interviu acordat recent, a subliniat că din discuțiile pe care le-a purtat cu partea americană nu doar că SUA nu se vor retrage din România, dar își vor întări prezența în bazele de aici.
România achiziționează armament de ultimă generație pentru avioanele sale de luptă F-16 Fighting Falcon.
Donald Trump a anunțat vineri că îl înlocuiește pe șeful Statului Major Interarme al armatei SUA, punând capăt după mai puțin de doi ani mandatului celui mai înalt gradat din forțele armate, notează Agerpres și AFP.
În cadrul unui mesaj postat pe rețeaua de socializare X, trimisul președintelui american Donald Trump pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, a descris vineri (21.02.2025) discuțiile sale cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ca fiind “extinse și pozitive”, adăugând că a purtat convorbiri și cu “echipa de securitate talentată” a lui Zelenski de la Kiev. Kellogg a spus, de asemenea, că președintele ucrainean este “un lider combativ și curajos al unei țări care este în război cu Rusia”.
CEO-ul companiei Saab crede că avioanele de luptă JAS 39 Gripen vor ajunge în Ucraina, dar ar trebui să fie un program pe termen lung. Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen pentru Ucraina Șeful gigantului suedez de apărare Saab, Mikael Johansson, rămâne optimist cu privire la posibilitatea de a furniza avioane de luptă Gripen Ucrainei, care a fost discutată pentru prima dată în 2023.
Schimbările survenite în contextul geopolitic actual vor necesita schimbări semnificative în ceea ce privește cheltuielile cu resursele militare, iar această situație trebuie bine înțeleasă. Dacă Statele Unite încetează în cele din urmă să acorde asistență militară Ucrainei, atunci țările europene vor trebui să își mărească asistența acordată ucrainenilor cu încă 100 până la 350 de miliarde de dolari, în funcție de evoluția evenimentelor de pe câmpul de luptă.
Statele membre NATO au continuat în această săptămână cele mai mari exerciții de luptă din 2025, testându-și capacitatea de a desfășura rapid forțe de amploare la granița estică a alianței, în timp ce cresc îngrijorările cu privire la prezenţa militară a Statele Unite pe bătrânul continent.
La 20 februarie 2025, compania Pratt & Whitney, o filială cheie a RTX, a anunțat că a obținut un contract semnificativ, în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari, pentru a asigura mentenanța continuă a motoarelor F119 care echipează flota de avioane de luptă F-22 a Forțelor Aeriene ale SUA. Acest contract pe trei ani este conceput pentru a spori disponibilitatea operațională a peste 400 de motoare F119 care au depășit împreună 900 000 de ore de zbor ale motoarelor, determinând în același timp reduceri de costuri la nivelul întregii flote.
La scurt timp după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit despre „oportunități incredibile de parteneriat cu rușii”, după discuțiile cu o delegație rusă condusă de omologul său Serghei Lavrov, el i-a sunat pe oficiali europeni.
Rusia și SUA au deschis oficial canale diplomatice abia săptămâna aceasta. Neoficial, s-ar părea că discuțiile între cele două părți au loc de câteva luni.
România va deține anul acesta trei escadrile complete de F-16 Fighting Falcon urmând ca modernizarea F-urilor să se facă la Aerostar Bacău.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a comentat decizia de anulare a alegerilor din România.
Înainte de toate, o opinie personală privind desantul declarativ fără precedent asupra Europei, venit dinspre regimul de la Casa Albă: Trump a anunțat din start cedări semnificative în fața Moscovei (Ucraina e de vină pentru război, nu-și va recupera teritoriile și nu va intra în NATO) cedări pe care nici cel mai slab negociator nu le-ar face chiar înainte de a începe discuțiile.
Concluzia tristă este că Trump și Putin s-au înțeles deja; tot ce declară președintele american face parte dintr-o acțiune de ”pregătire a terenului” pentru anunțurile care vor veni curând, adică o retragere americană din angajamentele actuale.
Care va fi nivelul de dezangajare, rămâne de văzut, dar analistul de politică externă Ștefan Popescu vine cu o viziune interesantă și, totodată, neplăcută pentru România: ”atât timp cât China se declară națiune vecină Arcticii, zona balto-scandinavă va ramâne pe mai departe de interes strategic pentru SUA”, explică acesta. România nu e în zona balto-scandinavă...
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 21 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Cercetătorii de la Microsoft, cu sprijinul Agenţiei pentru Proiecte de Cercetare Avansate în domeniul Apărării (DARPA) din SUA, au anunțat dezvoltarea unui circuit integrat pentru computerele cuantice, care ar putea duce la dezvoltarea de instrumente de inteligență artificială bazate pe mult mai puține resurse și energie.
Exercițiile militare recente ale Chinei în apropiere de Taiwan nu au fost manevre obișnuite, ci un „test de unificare forțată” a insulei cu China continentală.
