Terenuri din landul Saxonia-Anhalt, regiune din fosta RDG comunistă situată la vest de Berlin, printre cele mai fertile din ţară, sunt literalmente secate de apă de mai multe luni. Spre deosebire de sudul ţării, aici 'nu a mai plouat cu adevărat din aprilie, în timp ce în mod normal aceasta 'este perioada principală de creştere a cerealelor şi a altor culturi. Nu am mai văzut aşa ceva', spune Juliane Stein, care lucrează pentru Agro Bordegrun, un conglomerat agricol format după reunificarea Germaniei în 1990. 'Am ajuns într-un punct (...) în care vorbim despre un dezastru natural care ne ameninţă existenţa', îşi face griji aceasta.
Pierderi de miliarde de euro
Marţi 24 iulie, Asociaţia germană a agricultorilor (DBV) a cerut negocieri de criză pentru a discuta despre ajutoarele de stat, în condiţiile în care sectorul se teme de pierderi masive anul acesta. 'Ne aşteptăm la pierderi de miliarde (de euro) (...) Guvernul trebuie să declare starea de urgenţă pentru ca agricultorii din zonele cele mai afectate să poată fi ajutaţi', s-a alarmat săptămâna aceasta preşedintele DBV, Joachim Rukwied. Doar pentru cereale, recolta se anunţă foarte dificilă, cu o pierdere estimată în prezent la 8 milioane de tone, respectiv 1,4 miliarde de euro. Sfecla, rapiţa şi porumbul au suferit de secetă, determinând agricultorii să recolteze cu două-trei săptămâni mai devreme decât de obicei.
Mulţi crescători de animale au decis deja să-şi vândă şeptelul, iar numărul de vaci şi juninci sacrificate a crescut cu 10% în primele două săptămâni ale lunii iulie, potrivit Agenţiei Germane pentru Agricultură şi Nutriţie.
Germanii au refuzat soluțiile oferite de știință
Criza din acest an putea fi evitată dacă germanii și francezii nu duceau, de decenii, un război de propagandă împotriva ingineriei genetice. Comparabilă doar cu greșeala lui Stalin, care a respins cibernetica, pe care nu o înțelegea și de care se temea, decizia europenilor de a respinge progresul științific îi face vulnerabili la riscurile de securitate generate de climă și încălzirea globală. Deși toate studiile au arătat că plantele rezistente la secetă sunt sigure pentru consumul uman și animal, autoritățile UE, aflate sub presiunea unor grupuri de ecologiști extremiști extrem de influente, refuză aprobarea acestor culturi în Europa. Dacă repsingerea OMG era justificată politic acum câteva decenii, când țările europene se aflau în urma Statelor Unite în domeniul ingineriei genetice, astăzi firmele de pe continent nu pot investi în cercetare, din cauza politicilor restrictive duse la extrem.
Argentina, Brazilia sau Statele Unite, care cultivă plante îmbunătățite prin tehnici de inginerie genetică, sunt principalii exportatori pe piața europeană. Marea Britanie a pus în discuție, înainte de Brexit, renunțarea la aceste politici bazate pe superstiții și influențate de modă sau campanii de propagandă. Britanicii, care importă o mare parte a necesarului de alimente, ar dori introducerea de culturi tip omg, pentru a reduce dependența de importuri și a-și asigura securitatea alimentară.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Președintele polonez Andrzej Duda a cerut Statelor Unite să desfășoare arme nucleare în Polonia, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, a declarat el într-un interviu acordat Financial Times publicat pe 13 martie. Andrzej Duda a declarat că a discutat despre mutarea armelor nucleare americane în Polonia cu trimisul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, dar ideea este de natură să antagonizeze Moscova.
Statele Unite au reluat pe deplin schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina în urma întâlnirii din 11 martie dintre reprezentanții americani și ucraineni în Arabia Saudită, a declarat un oficial american pentru CNN. Pe fondul invaziei rusești în curs de desfășurare din Ucraina, administrația Trump a suspendat toate ajutoarele militare pentru Kiev după întâlnirea președintelui american Donald Trump și a vicepreședintelui JD Vance cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Washington în urmă cu două săptămâni, făcând presiuni asupra Ucrainei cu privire la negocierile de pace cu Rusia.
Pentru prima dată de la începutul ostilităților, pe 12.03.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a inspectat punctul de comandă al trupelor participante la luptele din regiunea Kursk. Îmbrăcat în uniformă militară, șeful statului rus a fost întâmpinat de comandantul militar al armatei, generalul Valeri Gherasimov.
Trupele ruse avansează în regiunea Kursk și este posibil să fi lansat o ofensivă la Sudzha, au declarat experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington, într-un raport, în contextul în care Kremlinul a declarat miercuri că așteaptă detalii de la Washington cu privire la o propunere pentru o încetare a focului pe o perioadă de 30 de zile în Ucraina înainte de a răspunde. Anterior, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră că se va ajunge la un acord în câteva zile.
România ar trebui să-şi stabilească drept scop, având în vedere nivelul de risc şi importanţa sa, să atragă cel puţin 20 de miliarde de euro din cele 150 de miliarde de euro menţionate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru acordarea de împrumuturi în sectorul apărării, a declarat marţi, la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, conform Agerpres.
În Arabia Saudită au avut loc discuții între reprezentanți ai Ucrainei și ai Statelor Unite, care au condus la decizia Casei Albe de a relua schimbul de informații și sprijinul militar. Aceste informații au fost dezvăluite pe site-ul oficial al administraţie prezidenţiale de la Kiev. Ucraina s-a arătat dispusă să accepte sugestia SUA privind o încetare imediată a focului cu o durată de 30 de zile. Această încetare a focului poate fi prelungită prin acordul reciproc al părților, sub rezerva acceptării și punerii în aplicare simultane de către Federația Rusă. Cu toate acestea, nici americani şi nici ucrainenii nu au precizat dacă s-a rediscutat ideea că Ucraina să facă concesii teritoriale Rusiei.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la țările UE să cumpere arme europene cu ajutorul unui nou program european de împrumut. Vorbind marți în fața deputaților europeni, ea a declarat că, în cadrul planului REARM Europe, UE creează o nouă facilitate de împrumut pentru statele membre de până la 800 de miliarde EUR.
O nouă inițiativă militară europeană denumită „Operation Sky Shield ” a fost propusă pentru a proteja Ucraina împotriva atacurilor cu rachete și drone rusești. Elaborat de experți militari din Europa, planul propune desfășurarea a 120 de avioane de luptă pentru a proteja Kievul și vestul Ucrainei, concentrându-se pe zone critice precum Odesa, Lviv și centralele nucleare operaționale ale țării.
Delegații ucraineni și americani își încep discuțiile la Jeddah pe 11 martie, într-o întâlnire care va avea probabil un impact major asupra viitorului sprijin al Washingtonului pentru Kiev și orice efort de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.„Întâlnirea cu echipa SUA a început foarte constructiv; lucrăm pentru o pace justă și durabilă”, a declarat șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andrii Yermak.
Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit a criticat SUA pentru „distrugerea” ordinii mondiale existente, remarci care vin în contextul în care Ucraina încearcă să își repare relația cu SUA după o întâlnire problematică între Volodimir Zelenski și Donald Trump. Valerii Zaluzhnîi, care a fost destituit din funcția de șef al armatei ucrainene anul trecut, dar care deține acum o poziție diplomatică a avertizat împotriva încercării SUA de a ajunge la un compromis cu Rusia.
Ucraina are o viziune clară pentru încetarea treptată a războiului, convenită cu partenerii săi, iar coordonarea acestui plan va fi în centrul discuțiilor cu partea americană în Arabia Saudită, a declarat o sursă familiarizată cu pregătirile delegației ucrainene pentru discuțiile cu Statele Unite în Arabia Saudită pentru redacţia de limba ucrainean al Voice of America.
Franța a confirmat, la 10 martie 2025, că avioanele de luptă Mirage 2000-5F operate de Forțele Aeriene Ucrainene vor fi echipate cu bombe ghidate AASM, sporind astfel capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri de precizie pe durata conflictului actual cu Rusia.
Germanii se tem că avioanele de luptă F-35 de generația a cincea pe care doresc să le achiziționeze ar putea fi inutile în cazul unei rupturi cu Washingtonul, deoarece americanii le-ar putea dezactiva de la distanță.
La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.
Timp de secole, Rusia a considerat Marea Neagră drept un obiectiv strategic important, o poartă către Mediterană și o arteră vitală pentru comerț și proiecția puterii sale militare. Flota rusă din Marea Neagră, cu baza istorică în Sevastopol, Crimeea, a fost piatra de temelie a acestei ambiții. Cu toate acestea, războiul actual din Ucraina a modificat dramatic importanța strategică a flotei, expunându-i vulnerabilitățile și diminuându-i substanţial prezența în apele Mării Negre, fiind una dintre ţintele preferate ale forţelor ucrainene.
Începând din 2024, Forțele Aeriene ale SUA au întrerupt implementarea inițiativei NGF (Next Generation Fighter) privind avioanele de luptă de generația a VI-a, care face parte din programul mai amplu NGAD (Next Generation Air Dominance). Această decizie a fost luată pentru a reevalua viabilitatea proiectului. Potrivit unor surse consultate de revista americana The War Zone, în urma discuțiilor cu diverși oficiali militari americani, evaluarea a scos la iveală informații esențiale, în special în ceea ce privește importanța menținerii superiorității aeriene în viitoarele scenarii de luptă.
La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.
Forțele Armate Ucrainene au integrat în operațiunile lor sistemul românesc de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune CA-95. Portalul național ucrainean de informații „Tysk” a publicat imagini ale acestui sistem. CA-95 românesc este derivat din sistemul sovietic Strela-1, care este un model al Strela-10, și a fost modificat pentru a îndeplini cerințele militarilor ucraineni. Acest sistem este montat pe un vehicul TABC-79 fabricat de ROMARM, înlocuind vehiculul blindat ușor BRDM-2
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Beijingul "va contracara cu hotărâre" presiunile SUA privind taxele vamale, a declarat vineri ministrul de externe al Chinei, adăugând că marile puteri "nu ar trebui să-i hărțuiască pe cei slabi", o lovitura voalată la adresa politicii externe a administrației Trump.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 07 martie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
Pe fondul eșecului negocierilor prin care administrația Trump spera să-l convingă pe Volodimir Zelenski să accepte un plan de pace fără a avea nicio garanție privind securitatea Ucrainei, mai mulți republicani, cărora li s-a alăturat și miliardarul Elon Musk, se străduiesc în ultimele zile să genereze un curent de retragere a SUA din NATO.
China îşi va creşte cheltuielile pentru apărare cu 7,2% în acest an, ajungând la 245,6 miliarde de dolari, acelaşi procent cu care bugetul apărării a crescut în 2024 şi 2023.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat la 4 martie că întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump la Casa Albă „nu a decurs așa cum ar fi trebuit”, calificând consecințele drept „regretabile”. Declarația a fost făcută după câteva zile de presiune din partea Washingtonului, în care oficiali americani de rang înalt au semnalat că Zelensky ar trebui să își ceară scuze pentru discuția aprinsă din 28 februarie din Biroul Oval cu Trump și vicepreședintele JD Vance. Întâlnirea s-a încheiat fără semnarea unui acord planificat SUA-Ucraina privind resursele de minereuri.
Ieri, 3 martie 2025, prietenii și vecinii noștri bulgari și-au sărbătorit Ziua Națională.
Administrația Trump a suspendat ajutorul militar pentru Ucraina, a declarat cu profunda dezamagire prim-ministrul polonez Donald Tusk la 4 martie, citând rapoarte de la frontiera poloneză, a relatat Rzeczpospolita. Mai multe instituții media occidentale au relatat azi că președintele american Donald Trump a ordonat suspendarea ajutorului militar, inclusiv a ajutorului care era deja pe drum spre Ucraina.
Ambasada Ucrainei în România își exprimă recunoștința faţă de reacția românilor la evenimentele internaționale care au readus în prim-plan lupta poporului ucrainean. Ucraina, mai mult decât oricine, își dorește o pace echitabilă și durabilă, susținută de garanții de securitate de încredere.
Olanda e una din cele mai implicate țări europene atât în sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse, cât și în întărirea Flancului Estic și implicit dezvoltarea Armatei României. Iar acest lucru e confirmat, dacă mai era cazul, de transferul către România a cel puțin 18 avioane de luptă F-16. Cu alte cuvinte primim încă o escadrilă iar obiectivul Olandei e de a întări capacitățile Forțelor Aeriene Române, precum și continuarea pregătirii în țara noastră a piloților ucraineni de F-16.
Ca parte a unei acțiuni militare majore, Statele Unite au prelungit desfășurarea USS Harry S. Truman în Orientul Mijlociu și au trimis USS Carl Vinson în regiune. Această escaladare vine în contextul în care Washingtonul urmărește să contracareze posibilele amenințări din partea Iranului și să sprijine operațiunile militare în curs împotriva rebelilor din Yemen.
Trezirea industriei militare europene nu e pe placul administrației Trump, care,în ultimele săptămâni, a transmis numeroase mesaje către oficialii europeni.
Senatorii Lindsey Graham (Partidul Republican) și Richard Blumenthal (Partidul Democrat) au introdus marți un proiect de lege care urmărește să impună sancțiuni primare și secundare împotriva Rusiei dacă aceasta nu este de acord cu o pace de lungă durată cu Ucraina.
Norvegia a primit și ultimele două avioane F-35A, marcând astfel livrarea a 52 de avioane de luptă.
Armata SUA e dependentă de mașinile de luptă Stryker care, în mod surprinzător, nu sunt produse în State. Problema e că ultimele decizii ale noii administrații de la Washington vor lovi cumplit în programul Stryker.
Oficial, partea rusă nu a acceptat și nici nu a respins încetarea focului; negocierile sunt încă în desfășurare. O serie de politicieni ucraineni și ruși au comentat propunerea. Partea rusă aude, însă, și opinii negative. Ryabkov este unul dintre criticii propunerii americane.
O brigadă germană de blindate a intrat în serviciu în Lituania, pe flancul estic al NATO.
O analiză a mai multor imagini obținute cu ajutorul sateliților care prezintă facilitățile militare de depozitare ale Rusiei a condus analiştii OSINT la concluzia că ritmul în care sunt reparate tancurile rusești a scăzut treptat din 2022. Această scădere este insuficientă pentru a compensa pierderile suferite în timpul luptelor.
Finlanda ar trebui să se „pregătească mental” pentru ca, în cele din urmă, relațiile cu Rusia să fie restabilite după încheierea războiului din Ucraina, a declarat luni președintele finlandez Alexander Stubb în timpul discuțiilor cu premierul britanic Keir Starmer.
Statele Unite trimit un al doilea portavion în Orientul Mijlociu, a anunțat marți purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării, Sean Parnell, invocând protecția fluxurilor comerciale în regiune, relatează Agerpres, AFP și Reuters. E vorba de portavionul USS Carl Vinson.
În 2024, ca parte a unei campanii ample de atacuri asupra obiectivelor militare ruse din Crimeea, Ucraina a lovit podul Kerci din Crimeea cu rachete americane ATACMS cu rază lungă de acțiune, potrivit The New York Times
Aviația tactică ucraineană a distrus un buncăr aflat lângă orașul Oleshky, folosit de trupele ruse, cu ajutorul a două bombe echipate cu kit-ul JDAM-ER. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe reţelele de socializare.
Guvernul suedez a prezentat, la 31 martie 2025, cel mai substanțial pachet de sprijin militar acordat Ucrainei până în prezent, care se ridică la aproape 1,39 miliarde EURO. Acest pachet răspunde în mod direct nevoilor presante ale Ucrainei de consolidare a capacităților în domenii precum apărarea aeriană, artileria, comunicațiile prin satelit și operațiunile navale. Combinat cu ajutorul anterior anunțat în 2025, sprijinul militar total al Suediei pentru Ucraina în acest an se ridică la 2,57 miliarde EURO. De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, Suedia a contribuit cu aproximativ 7.39 de miliarde EURO la ajutorul militar acordat Ucrainei.
Rafael Advanced Defense Systems a raportat performanțe financiare fără precedent pentru 2024, CEO-ul Yoav Turgeman declarând că sistemul de arme cu laser de mare putere Iron Beam, cunoscut și sub numele de „Magen Or” sau „Scutul de lumină”, va fi operațional în acest an. Într-un interviu acordat publicației Globes, Turgeman a menționat că societatea se va concentra pe livrarea sistemului pentru a consolida apărarea aeriană a Israelului în 2025.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Sistemul de artilerie cu rachete PULS este în vizorul mai multor țări, precum Germania, Țările de Jos, Danemarca și alte națiuni europene.
Polonia semnează un acord de apărare aeriană cu SUA în valoare de aproape 2 miliarde de dolari.
Într-un context internațional tensionat în care unele state precum Portugalia sau Canada iau în calcul o reanaliză a achiziției avioanelor americane F-35 Lightning II, ca urmare a poziționărilor politice ale Administrației Trump, sunt și state europene pentru care F-35 e o prioritate.
China și Rusia vor fi „prieteni pentru totdeauna, niciodată dușmani”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi într-o declarație publicată marți în timpul unei vizite la Moscova, în care a salutat, de asemenea, semnele de normalizare a relațiilor dintre Washington și Moscova.
Ultima dată când a avut loc o astfel de pauză a fost pe 10 decembrie 2024.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că Uniunea Europeană va fi pregătită să ia măsuri de represalii împotriva tarifelor comerciale ale SUA, dacă este necesar. Acest lucru este raportat de agenția Reuters.
Ungaria a intrat sub lupa Berlinului, atitudinea aproape frățească față de Rusia - în contextul războiului din Ucraina - i-ar putea aduce lui Orban un răspuns european mai puternic.
Este știut faptul că vecinii ungari ”au pus talpă” la toate sancțiunile UE privind Rusia și au urmărit doar propriul beneficiu economic (cumpărând în continuare gaze) în dauna unității europene.
Pe măsură ce SUA adoptă o poziție din ce în ce mai antagonică față de Europa, Regatul Unit și Franța se pregătesc să se ocupe de apărarea continentului fără implicarea americanilor. Președintele francez Emmanuel Macron a introdus conceptul de „autonomie strategică”, care vizează o Europă capabilă să se apere singură și să își promoveze agenda independent de sprijinul SUA. Cu toate acestea, țările aflate la raza de acțiune a artileriei ruse - cum ar fi Lituania, Letonia și Estonia - nu sunt încă pregătite să abandoneze cadrul transatlantic de apărare existent, chiar și cu conducerea tumultoasă a președintelui american Donald Trump.
Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat încorporarea, în perioada aprilie-iulie 2025 a 160.000 de recruți pentru executarea serviciului militar obligatoriu. Decretul corespunzător a fost publicat, pe 31.03.2025, pe portalul oficial de informații juridice.
Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că omologul său rus Vladimir Putin "îşi va face partea sa" de înţelegere, după ce îşi exprimase cu o zi în urmă frustrarea faţă de blocajele care împiedică să se ajungă la un acord de încetare a focului între Moscova şi Kiev, relatează France Presse.
Compania germană Rheinmetall și Lockheed Martin din Statele Unite au făcut un progres major în domeniul artileriei de precizie cu rază lungă de acțiune prin prezentarea celei mai recente dezvoltări comune, sistemul de rachete GMARS. La un recent eveniment internațional găzduit în Europa, cei doi giganți din domeniul apărării au prezentat capacitățile avansate ale noului sistem de lansare unui public select provenit din 14 țări, cuprinzând lideri militari, profesioniști din domeniul apărării și experți din industria de aparare.
La 28 ianuarie, Agenția Franceză pentru Achiziții de Armament a anunțat că a atribuit societății KNDS France un contract pentru modernizarea a încă 100 de tancuri Leclerc la standardul XLR. Reamintim că armata franceză urmează să doteze 160 de astfel de tancuri până în 2030 și 200 până în 2035.
Chiar și fără Statele Unite, țările europene ale Alianței Nord-Atlantice au suficienți soldați și arme pentru a face față Rusiei, arată o analiză realizată de revista Der Spiegel.
Pe măsură ce cresc tensiunile diplomatice între Danemarca și Statele Unite cu privire la viitorul Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub control danez, Copenhaga caută, în mod paradoxal, să își aprofundeze legăturile militare cu Washingtonul. La 26 martie 2025, ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a dezvăluit într-un interviu acordat cotidianului Borsen că Danemarca intenționează să achiziționeze mai multe avioane de luptă F-35A produse în Statele Unite.
Conform unui raport al OCCAR din 17 martie 2025, programul HYDEF (Hypersonic Defence Interceptor) va avansa în 2025 cu scopul de a dezvolta un sistem european de rachete conceput pentru a contracara amenințările aeriene, inclusiv armele hipersonice. Activitățile planificate pentru acest an, conform OCCAR, vor cuprinde studii tehnice pentru a îmbunătăți proiectarea sistemului și pentru a testa anumite tehnologii esențiale în curs de evaluare pentru viitorul sistem de interceptare. Etapele importante stabilite pentru 2025 constau în etapa de selecție a unui proiect, care urmărește să identifice modelul de sistem care ar trebui să treacă mai departe, și o evaluare intermediară a celor mai importante componente.
În octombrie 2022, serviciile de informații americane au interceptat o conversație între generalul rus Serghei Surovikin, în care acesta și-a exprimat disponibilitatea de a folosi arme nucleare pentru a împiedica forțele ucrainene care se pregăteau atunci să treacă râul Nipru.
