Și în ciuda faptului că pare rezonabil să aplicăm prezumția repetitivă de minciună la toate lucrurile pe care le spune Rusia - deoarece datele oficiale ale Ministerului rus al Apărării susțin că a distrus de 5-7 ori mai multe avioane, tancuri, vehicule blindate, artilerie și alte tipuri de arme decât valoarea combinată a tuturor echipamentelor pe care Ucraina le avea în stoc din 2021, plus tot ceea ce a fost fie livrat de aliații săi în cele aproape 15 luni de război - această minciună specială a Kremlinului este, din anumite motive, luată puțin mai în serios.
Din anumite motive, atunci când oficialii ruși anunță că armata lor a reușit să distrugă câteva vehicule de luptă Bradley în septembrie anul trecut, deși primele vehicule au ajuns în Ucraina abia în această primăvară, sau că au interceptat o rachetă Storm Shadow, aceste afirmații trebuie văzute strict ca minciuni pe care maşina de propagandă a Kremlinului le lansează în spaţiul public.
Propaganda rusă continuă să încerce să convingă că a "distrus" deja mai multe sisteme de rachete HIMARS decât poate au fost produse vreodată în lume, oferind în același timp "gesturile de bunăvoință", așa cum numesc ei retragerile din teritoriile ucrainene confiscate și încercând să ascundă tot ceea ce se întâmplă în realitate: de la pierderea crucișătorului Moskva la doborârea a cinci aeronave de către sistemele proprii de apărare aeriene din Briansk.
Noua minciună a Moscovei despre un sistem Patriot "distrus" arată de fapt cât de multe resurse a investit Kremlinul în domeniul media, în special la nivel internațional, potrivit DefenseExpress.
Există o explicație foarte simplă pentru astfel de eforturi: nu doar Patriot contează. Adevărata problemă este că, prin aceste atacuri, Federația Rusă încearcă să demonstreze utilitatea conceptului de arme hipersonice și capacitatea sa de a contracara apărarea antirachetă a SUA și NATO.
Pentru că racheta Kh-47 Kinzhal, pe care rușii o laudă acum pentru că a distrus un sistem Patriot, nu a fost creată iniţial pentru a ataca Ucraina, ci pentru a suprima apărarea antirachete a NATO în cazul unui conflict militar, mitul invincibilităţii ei trebuie menţinut cu orice preţ.
Ca răspuns la sistemele de apărare antirachete pe care SUA la amplasează în Europa, în special cele din România şi Polonia, Rusia începe să dezvolte arme împotriva apărării antirachetă: mai întâi, dezvolta sistemul de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander și îl furnizează armatei sale, trimițând lansatoarele în enclava europeană Kaliningrad. Caracteristica principală a Iskander este declarată a fi capabilă să treacă de sistemele Patriot.
Apoi, ruşii dezvăluie Kh-47 Kinzhal, o așa-numită rachetă "hipersonică". Aceasta din urmă, în comparație cu Iskander, are o mobilitate mult mai mare și nu implică o desfăşurarea în mijlocul Europei, deoarece poate fi lansată de la mare distanţă.
Rușii au cheltuit resurse uriașe și chiar și în denumirea Kh-47M2 Kinzhal vedem că doar a doua versiune a rachetei a fost suficient de bună pentru a se regăsi în armata rusă. Același concept stă la baza rachetei Ca răspuns, Rusia începe să dezvolte arme împotriva apărării antirachetă: mai întâi, termină sistemul de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander și îl furnizează armatei sale, trimițând lansatoarele în enclava europeană Kaliningrad. Caracteristica principală a Iskander este declarată a fi capabilă să treacă de protecția Patriot.
Apoi, ei dezvăluie Kh-47 Kinzhal, o așa-numită rachetă "hipersonică". Aceasta din urmă, în comparație cu Iskander, are o mobilitate mult mai mare și nu necesită desfășurarea purtătorilor săi în mijlocul Europei, unde pot fi atinși de armele tactice ale adversarului.
Rușii au cheltuit resurse uriașe și chiar și în denumirea Kh-47M2 Kinzhal vedem că doar a doua versiune a rachetei a fost suficient de bună pentru a se regăsi în armata rusă. Același concept stă la baza rachetei Zircon - lansate de pe mare - care a fost dezvoltată pentru a amenința SUA.
O rachetă hipersonică Kh-47M2 Kinzhal ALBM transportat de un avion Mikoyan MiG-31K. Sursa foto: Kremlin.ru.
Acesta este motivul pentru care președintele rus Putin spunea cu atâta mândrie că Kh-47 Kinzhal poate "garanta străpungerea tuturor sistemelor antiaeriene și antirachetă existente și, cred eu, viitoare, și utilizarea de încărcături convenționale sau nucleare asupra unei ținte aflate la o distanță de până la 2.000 km".
În fanteziile Kremlinului, mai întâi rachetele Iskander, Kinzhal și Zircon distrug sistemele antirachetă, fără a ține cont de apărarea antiaeriană pe care o oferă sistemele Patriot, apoi rachetele intercontinentale cu încărcătura nucleară pot fi utilizate mult mai uşor pentru distrugerea tintelor vizate.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Parada militară organizată la Bucureşti cu prilejul Zilei Naţionale a României se desfăşoară luni, începând cu ora 11:00, în Piaţa Arcului de Triumf.
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
Invalidând calculele strategice care au dictat politica de apărare americană în ultimele decenii, președintele Donald Trump a anunțat, pe 27 noiembrie 2025, o decizie care remodelează doctrina de descurajare a Statelor Unite: achiziția de noi bombardiere B-2 Spirit.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 noiembrie, în timpul vizitei prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Casa Albă, aprobarea sa de a vinde avioane de vânătoare stealth avansate F-35 către Riad, ca parte a unui acord strategic de apărare care include și achiziționarea a 300 de tancuri Abrams fabricate în SUA, o mișcare care consolidează parteneriatul de apărare dintre Statele Unite și Arabia Saudită.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
Viktor Iușcenko, cel de-al treilea președinte al Ucrainei și omul care a simțit pe propria piele toxicitatea influenței rusești, a ieșit recent la rampă cu un avertisment brutal. Fostul lider de la Kiev compară propunerile de „pace” venite dinspre Washington cu Acordul de la Munchen din 1938.
Într-o Europă care încă dezbate reactiv despre reintroducerea stagiului militar sau despre cum să-și completeze stocurile de muniție, Estonia alege din nou să privească securitatea națională nu ca pe o sarcină exclusivă a armatei, ci ca pe o competență civică fundamentală.
De la începutul războiului din Ucraina, Marea Neagră a devenit mai mult decât o simplă întindere de ape, ci o tablă de șah minată, unde regulile navigației internaționale sunt rescrise de nevoia Rusiei de a-și finanța războiul și de incapacitatea comunități internaționale de a opri complet acest flux.
Într-o perioadă în care atenția globală este fixată pe linia frontului din estul Ucrainei, o altă bătălie, mai subtilă dar infinit mai periculoasă, se desfășoară în spațiul aerian al nordului Europei. Fotografiile recente publicate de Forțele Aeriene Suedeze, surprinzând un bombardier strategic rusesc Tu-22M3 deasupra Mării Baltice dezvăluie o realitate incomodă pentru strategiile de apărare ale NATO: Rusia nu doar că își menține capacitatea de proiecție a forței nucleare și convenționale, dar reușește să-și regenereze flota de bombardiere în ciuda sancțiunilor, testând reacţia statelor baltice şi scandinave.
Într-un război de uzură, victoria nu se măsoară doar în kilometri pătrați de teritoriu recucerit, ci și în capacitatea de a „orbi” adversarul, lăsându-l expus și vulnerabil în fața unor lovituri care vizează însăși infrastructura vitală a frontului.
O explozie spectaculoasă, un nor purpuriu toxic și o tăcere asurzitoare din partea Kremlinului. Evenimentele de vineri, 28 noiembrie, de la poligonul Yasny din regiunea Orenburg, par să confirme un nou eșec major în programul de modernizare nucleară al Rusiei. Deși Moscova încearcă să proiecteze imaginea unei forțe strategice invincibile, dovezile vizuale și contextuale indică faptul că „super-armele” promovate agresiv de Vladimir Putin au o problemă fundamentală: refuză să zboare.
Viktor Orban a mers din nou la Moscova, unde a obținut din partea lui Vladimir Putin recunoașterea relațiilor excelente dintre cele două țări.
Negocierile dintre Sudan și Rusia pentru achiziția de avioane de luptă Su-30 sau Su-35 au depășit stadiul de simplă tranzacție militară, transformându-se într-un troc strategic definitoriu pentru viitorul Africii de Nord-Est.
Vineri seara, Ucraina a primit o lovitură care nu a venit dinspre Moscova, ci din interiorul propriilor sale instituții. Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui și, de facto, al doilea cel mai puternic om din statul ucrainean, și-a prezentat demisia. Nu a fost o retragere onorabilă, ci una forțată de perchezițiile procurorilor anticorupție (NABU) chiar în locuința sa.
Dezvăluirile recente din presa britanică, potrivit cărora Donald Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova pentru a pune pe masa Kremlinului recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, confirma în continuare cum se raportează azi Statele Unite la conflictul din Ucraina.
Țările din întreaga lume cheltuiesc sume enorme pentru achiziționarea și fabricarea de arme pentru a-și menține securitatea națională, a descuraja potențialele amenințări și a-și demonstra puterea la nivel regional și global. Cheltuielile militare reflectă nu numai prioritățile de apărare ale unei țări, ci și ambițiile sale tehnologice, alianțele strategice și considerațiile geopolitice.
Sub pretextul unei ofensive tehnice împotriva cartelurilor de droguri, Statele Unite redesenează arhitectura de securitate din America Latină. Acordul recent semnat de SUA cu Republica Dominicană este considerat de experţi ultima piesă dintr-un dispozitiv militar masiv care, privit de sus, seamănă izbitor cu o blocadă navală și aeriană în jurul regimului de la Caracas.
Cooperarea tehnologică dintre Israel și România pare să fi generat nu doar un produs competitiv, ci și un precedent important pentru implicarea industriei românești.
Polonia nu mai așteaptă de mult timp ca securitatea europeană să fie desenată în cancelariile vestice, ci își construiește metodic statutul de pilon central al NATO pe Flancul Estic. Semnarea recentului contract pentru rachetele AIM-120D-3 este o altă declarație de intenție despre cum va arăta doctrina de apărare a Poloniei în următorul deceniu.
Rusia a primit o nouă propunere de încetare a conflictului, iar discuțiile cheie svor avea loc la Moscova.
Guvernul a transmis că premierul Ilie Bolojan a luat act de demisia ministrului Apărării Ionuț Moșteanu.
O dronă de tip MQ-9 Reaper prăbușită în aceste zile a fost de fapt doborâtă de US Army, lucru confirmat de forțele armate ale Statelor Unite ale Americii.
Compania italiană Leonardo se pregătește să prezinte o nouă tehnologie de apărare aeriană care ar trebui să contribuie la integrarea unor scuturi antirachetă, precum Iron Dome israelian.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a demisionat din funcție.
În această dimineață, ofițeri ai Biroului Național Anticorupție din Ucraina și ai Procuraturii Speciale Anticorupție efectuează percheziții la reședința șefului Cabinetului Președintelui, Andrii Yermak, din cartierul guvernamental, a relatat NABU.
„NABU și SAPO desfășoară acțiuni de investigație (percheziții) la sediul Președinției Ucrainei. Acțiunile de investigație sunt autorizate și se desfășoară în cadrul anchetei”, se arată în raportul citat de media ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 27.11.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
