Și în ciuda faptului că pare rezonabil să aplicăm prezumția repetitivă de minciună la toate lucrurile pe care le spune Rusia - deoarece datele oficiale ale Ministerului rus al Apărării susțin că a distrus de 5-7 ori mai multe avioane, tancuri, vehicule blindate, artilerie și alte tipuri de arme decât valoarea combinată a tuturor echipamentelor pe care Ucraina le avea în stoc din 2021, plus tot ceea ce a fost fie livrat de aliații săi în cele aproape 15 luni de război - această minciună specială a Kremlinului este, din anumite motive, luată puțin mai în serios.
Din anumite motive, atunci când oficialii ruși anunță că armata lor a reușit să distrugă câteva vehicule de luptă Bradley în septembrie anul trecut, deși primele vehicule au ajuns în Ucraina abia în această primăvară, sau că au interceptat o rachetă Storm Shadow, aceste afirmații trebuie văzute strict ca minciuni pe care maşina de propagandă a Kremlinului le lansează în spaţiul public.
Propaganda rusă continuă să încerce să convingă că a "distrus" deja mai multe sisteme de rachete HIMARS decât poate au fost produse vreodată în lume, oferind în același timp "gesturile de bunăvoință", așa cum numesc ei retragerile din teritoriile ucrainene confiscate și încercând să ascundă tot ceea ce se întâmplă în realitate: de la pierderea crucișătorului Moskva la doborârea a cinci aeronave de către sistemele proprii de apărare aeriene din Briansk.
Noua minciună a Moscovei despre un sistem Patriot "distrus" arată de fapt cât de multe resurse a investit Kremlinul în domeniul media, în special la nivel internațional, potrivit DefenseExpress.
Există o explicație foarte simplă pentru astfel de eforturi: nu doar Patriot contează. Adevărata problemă este că, prin aceste atacuri, Federația Rusă încearcă să demonstreze utilitatea conceptului de arme hipersonice și capacitatea sa de a contracara apărarea antirachetă a SUA și NATO.
Pentru că racheta Kh-47 Kinzhal, pe care rușii o laudă acum pentru că a distrus un sistem Patriot, nu a fost creată iniţial pentru a ataca Ucraina, ci pentru a suprima apărarea antirachete a NATO în cazul unui conflict militar, mitul invincibilităţii ei trebuie menţinut cu orice preţ.
Ca răspuns la sistemele de apărare antirachete pe care SUA la amplasează în Europa, în special cele din România şi Polonia, Rusia începe să dezvolte arme împotriva apărării antirachetă: mai întâi, dezvolta sistemul de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander și îl furnizează armatei sale, trimițând lansatoarele în enclava europeană Kaliningrad. Caracteristica principală a Iskander este declarată a fi capabilă să treacă de sistemele Patriot.
Apoi, ruşii dezvăluie Kh-47 Kinzhal, o așa-numită rachetă "hipersonică". Aceasta din urmă, în comparație cu Iskander, are o mobilitate mult mai mare și nu implică o desfăşurarea în mijlocul Europei, deoarece poate fi lansată de la mare distanţă.
Rușii au cheltuit resurse uriașe și chiar și în denumirea Kh-47M2 Kinzhal vedem că doar a doua versiune a rachetei a fost suficient de bună pentru a se regăsi în armata rusă. Același concept stă la baza rachetei Ca răspuns, Rusia începe să dezvolte arme împotriva apărării antirachetă: mai întâi, termină sistemul de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander și îl furnizează armatei sale, trimițând lansatoarele în enclava europeană Kaliningrad. Caracteristica principală a Iskander este declarată a fi capabilă să treacă de protecția Patriot.
Apoi, ei dezvăluie Kh-47 Kinzhal, o așa-numită rachetă "hipersonică". Aceasta din urmă, în comparație cu Iskander, are o mobilitate mult mai mare și nu necesită desfășurarea purtătorilor săi în mijlocul Europei, unde pot fi atinși de armele tactice ale adversarului.
Rușii au cheltuit resurse uriașe și chiar și în denumirea Kh-47M2 Kinzhal vedem că doar a doua versiune a rachetei a fost suficient de bună pentru a se regăsi în armata rusă. Același concept stă la baza rachetei Zircon - lansate de pe mare - care a fost dezvoltată pentru a amenința SUA.
O rachetă hipersonică Kh-47M2 Kinzhal ALBM transportat de un avion Mikoyan MiG-31K. Sursa foto: Kremlin.ru.
Acesta este motivul pentru care președintele rus Putin spunea cu atâta mândrie că Kh-47 Kinzhal poate "garanta străpungerea tuturor sistemelor antiaeriene și antirachetă existente și, cred eu, viitoare, și utilizarea de încărcături convenționale sau nucleare asupra unei ținte aflate la o distanță de până la 2.000 km".
În fanteziile Kremlinului, mai întâi rachetele Iskander, Kinzhal și Zircon distrug sistemele antirachetă, fără a ține cont de apărarea antiaeriană pe care o oferă sistemele Patriot, apoi rachetele intercontinentale cu încărcătura nucleară pot fi utilizate mult mai uşor pentru distrugerea tintelor vizate.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ședință CSAT pe tema unor posibile acțiuni din partea ”unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor infrastructuri IT&C”.
Turcia este acum pregătită să desfășoare sistemele sale de apărare aeriană S-400 în modul de luptă în doar 12 ore, conform unor informații publicate recent. Acest fapt survine după o schimbare semnificativă în relațiile dintre SUA și Turcia, Washingtonul nemaifiind împotriva pregătirii operaționale a celor patru baterii S-400 pe care Turcia le-a achiziționat de la Rusia cu ani în urmă. Între timp, conform unor informaţii încă neconfirmate oficial, Ministerul turc al Apărării a trimis deja Washingtonului o cerere de achiziție pentru șase avioane F-35A care au fost produse anterior în SUA pentru Turcia.
Autoritățile chineze îl investighează pentru corupție pe ministrul chinez al Apărării Tung Yun, care se află în fruntea departamentului de 10 luni.
Rusia își consolidează influența în Africa prin utilizarea Bisericii Ortodoxe Ruse ca instrument de soft power, alături de instrumente militare precum mercenarii Wagner Group și instrumente de propagandă precum canalul de televiziune RT. Samuel Ramani, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat acest lucru în cadrul unui eveniment desfășurat joi, 22 noiembrie, la Washington.
Media de propagandă rusă încearcă să provoace panică în tabăra adversarilor.
Prima instanță a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins un dosar introdus de operatorul gazoductului Nord Stream 2, care urmărea să conteste reglementările UE privind separarea transportului de gaze de celelalte activități comerciale. “Nord Stream 2 AG ar fi putut prevedea la construirea conductei în 2021 că nu va îndeplini criteriile UE”, a hotărât instanța din Luxemburg miercuri, 27 noiembrie. Gazoductul a fost construit deși era de înțeles că nu respectă normele UE.
Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult pentru a concura cu cheltuielile de apărare ale Rusiei, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, relatează Agerpres, AFP şi DPA.
Aliații europeni ai Kievului se luptă să producă suficiente arme pentru Ucraina. Potrivit The Wall Street Journal, ei aplică așa-zis din ce în ce mai mult modelul danez, când oferă Ucrainei bani pentru a-l produce ea însăși.
Israel Aerospace Industries (IAI) a oferit Slovaciei șase baterii complet echipate ale sistemului antirachetă și de apărare aeriană Barak. Fiecare set al sistemului Barak este format dintr-un centru de control al focului și trei lansatoare capabile să transporte câte opt rachete.
Ucrainenii consideră că amenințările zilnice ale Federației Ruse cu atacuri nucleare sunt de fapt o sperietoare a regimului lui Vladimir Putin și, în realitate, doctrina militară rusă a fost încălcată de nenumărate ori de Ucraina fără ca ocupantul să apeleze la arme nucleare, așa cum prevede de fapt aceasta.
După mai bine de un an de bombardamente transfrontaliere și două luni de război deschis între Israel și mișcarea libaneză Hezbollah, un acord de încetare a focului anunțat de președintele american Joe Biden a intrat în vigoare miercuri, la ora locală 04:00 . Ambele părți au efectuat lovituri asupra țintelor inamice cu câteva ore înainte, dar ulterior s-au abținut să mai efectueze alte lovituri.
Grecia va renunța la sistemele antiaeriene rusești S-300, dar nu le va trimite în Ucraina, ci în Caucazul de Sud.
Subfinanțarea cronică a Forțelor Armate nu s-a regăsit doar în România. În ciuda achizițiilor de tehnică militară modernă, majoritatea statelor europene încă suferă la capitolul numărul de personal.
Germania încearcă să găsească doritori pentru a se înrola, Grecia se luptă să oprească hemoragia de personal din Marina militară (ai cărei ofițeri pleacă în flota comercială, primind salarii de câteva ori mai mari), iar în Franța - deși a fost implementat un serviciu militar voluntar „soft”, tinerii preferă sectorul privat din cauza condițiilor și salariilor mai bune.
Ministerul rus al Apărării a recunoscut, pe 26.11.2024, că, în ultimele trei zile, Forțele Armate ale Ucrainei au lovit de două ori ținte din regiunea Kursk, folosind rachete occidentale cu rază lungă de acțiune transferate Kievului.
Adunarea Parlamentară a NATO a adoptat, pe 25 noiembrie, o rezoluție privind ajutorul acordat Ucrainei, în care solicită statelor Alianței să furnizeze armament Ucrainei, inclusiv ”rachete cu rază medie de acțiune”.
Rusia a expulzat astăzi un diplomat britanic pe care l-a acuzat de spionaj și de furnizare de informații false la intrarea în țară, anunță TASS, care o citează pe Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.
Potrivit surselor publicațiilor ucrainene, Biroul Președintelui dorește să-l schimbe pe Kirilo Budanov, șeful HUR, informațiile militare ucrainene și să numească în locul lui „o persoană mai loială autorităților”.
Statele Unite au lovit marţi în Siria un "depozit de arme" aparţinând unui grup "sprijinit de Iran", a anunţat Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), notează Agerpres și AFP.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, a declarat marţi că, în cazul în care Occidentul ar furniza arme nucleare Ucrainei, atunci Moscova ar putea considera un astfel de transfer ca echivalând cu un atac asupra Rusiei, oferind temei pentru o ripostă nucleară, informează Agerpres și Reuters.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Surse din cadrul Pentagonului au informat că bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress desfășurate în Europa aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au luat parte la exerciții executate în statele baltice, lovind pentru prima dată ținte de la sol din această regiune.
Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a declarat în cadrul Forumului internațional de securitate de la Halifax că Ucraina are nevoie de investiții mai mari în capacitățile sale de producție militară, nu de trupe străine pe câmpul de luptă. Intr-un interviu acordat The Hill, Pevkur a subliniat că Ucraina își poate gestiona apărarea în mod eficient dacă i se furnizează resursele necesare. „Din câte știu eu, ucrainenii se pot descurca cu toate acestea, atunci când le putem furniza tot ceea ce au nevoie pentru a lupta cu Rusia”, a declarat Pevkur.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat în prima sa zi de mandat că va semna un ordin executiv prin care va impune un tarif de 25% pentru toate mărfurile din Mexic și Canada, precum și un tarif suplimentar de 10% pentru produsele produse în China.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care sprijină grupările teroriste Hamas şi Hezbollah în lupta lor împotriva Israelului în Fâşia Gaza şi Liban, a declarat că ar trebui emise pedepse cu moartea pentru liderii israelieni, nu mandate de arestare, relatează Agerpres șo Reuters.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
În timpul summitului NATO de la București în 2008, liderii NATO au respins cererea ca Georgia și Ucraina să devină candidați pentru aderarea la Alianță.
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
