În timpul manevrelor, au fost desfășurate activități ale echipajelor instalațiilor de lansare ale Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN), ale Aviației Strategice și unui submarin nuclear al Flotei de Nord.
Lansări de instrucție și luptă ale unei rachete balistice intercontinentale, unei rachete balistice cu lansare de pe submarin și a unor rachete de croazieră de mare precizie cu bazare aeriană au fost efectuate de pe Cosmodromul Plesetsk, din acvatoriul Mării Barents și cu avioane Tu-160 și Tu-95MS, care au decolat de pe aerodromurile Engels și Ukrainka. Atacurile de instrucție cu rachete strategice au fost efectuate asupra unor ținte din poligonul Kura (Peninsula Kamchatka) și Pemboy (Republica Komi).
Prin analogie cu exercițiul de comandament și stat major al Forțelor Nucleare Strategice “Grom-2019”, multă lume a denumit activitățile din acest an “Grom-2020”, ceea ce nu este chiar corect. Activitățile nu au purtat un nume de cod, iar statutul lor a fost altul, fiind vorba despre un antrenament și nu de un exercițiu.
Exercițiile de toamnă ale Forțelor Nucleare Strategice au loc în fiecare an și, de-a lungul timpului, au primit tot felul de denumiri la trupe, în rețelele de socializare sau în presă. Li s-a spus “război nuclear de șapte ore”, prin analogie cu celebrul exercițiu “Scutul” al Forțelor Nucleare atât strategice, cât și nestrategice desfășurat în URSS în 1982 și care a primit o astfel de denumire în Occident, “focuri de toamnă”, “război nuclear de toamnă” și în multe alte feluri.
Acestea au loc la sfârșitul perioadei de instrucție de vară și reprezintă etapa lor finală. De obicei, acest lucru se întâmplă în luna octombrie. Denumirile lor nu au fost dezvăluite înainte, cu excepția anului 2019. Exercițiile pot fi asociate cu principalele exerciții ale Forțelor Armate ale Federației Ruse, care se desfășoară în fiecare an, adică “Caucaz”, “Centru”, “Est” și “Vest”, unde Forțele Nucleare, atât cele strategice, cât și nestrategice sunt implicate, de obicei, fără lansări reale de rachete.
La exercițiul de comandament și stat major participă majoritatea efectivelor Forțelor Nucleare Strategice, inclusiv forțele aflate în serviciul de luptă. De asemenea, sunt implicate și trupele regulate, de la diverse mari unități și unități militare cu destinație specială (Spetsnaz) la Trupele de Rachete și Artilerie, Aviație, Trupele de Apărare Antiaeriană de la Forțele Terestre sau Trupele de Rachete Antiaeriene de la Forțele Aerocosmice.
Sunt alarmate nu numai regimentele RVSN, care aplică diverse scheme de desfășurare în secret a unor grupuri mobile în păduri sau lucrează la amplasarea ogivelor pe platformele purtătoare (bineînțeles că aceste antrenamente nu se desfășoară în condiții reale), ci și componenta maritimă a Forțelor Nucleare Strategice și forțele de asigurare a acestora. De asemenea, sunt implicate FSB și Trupele Gărzii Naționale, precum și mulți alții, inclusiv agențiile guvernamentale locale.
Desigur, în cadrul Forțelor Nucleare Strategice se desfășoară exerciții mai mult de o dată pe an. Pe tot parcursul anului, au loc exerciții cu regimentele grupărilor mobilă și staționară ale RVSN, precum și cu forțe ale Aviației cu rază lungă de acțiune sau Forțelor Navale. Dar, amploarea acestora este adesea mai mică, cu toate că implicarea anumitor formațiuni militare și ale altor structuri de forță poate fi la același nivel ca în cazul exercițiului de comandament și stat major.
La exercițiul de comandament și stat major există un nivel complet diferit de planificare a evenimentelor și de implicare a statelor majore. Desigur că, nu totul se desfășoară ca într-o situație reală, de aceea este și vorba despre un exercițiu de comandament și stat major.
Există un nivel și o participare diferită a conducerii politico-militare de vârf a țării, iar președintele, în calitate de comandant suprem, nu numai că „supraveghează formal” exercițiile, ci și participă activ la acestea, jucându-și rolul în luarea deciziilor, atât la începutul unui război global virtual, cât și în tranziția lui către o fază nucleară. Este vorba despre acele decizii pe care numai el le poate lua, alegând, desigur, dintre diferitele opțiuni pentru dezvoltarea evenimentelor și utilizarea potențialului nuclear al statului pe cea pe care o consideră necesară. Același lucru este valabil și pentru ministrul apărării sau șeful Statului Major General.
Toată lumea se aștepta ca și în 2020, exercițiul să se desfășoare, ca în fiecare an, în luna octombrie. Acest lucru însă nu s-a întâmplat și au apărut tot felul de speculații despre faptul că „războiul nuclear de toamnă” fie a fost anulat, fie se va desfășura mai târziu.
Înainte de începerea evenimentului din 09 decembrie, în cercurile de experți și la nivelul analiștilor s-a spus că motivele din cauza cărora exercițiul nu s-a desfășurat la timp sunt reprezentate de omniprezentul coronavirus ori de alegerile de la „partenerii americani”, considerați în continuare „inamicul potențial numărul unu”. Potrivit specialiștilor, în SUA exista deja o situație tensionată cu alegerile, iar Kremlinul a decis să nu provoace probleme suplimentare și a amânat „războiul”. Cu toate acestea, versiunea mai credibilă a fost cea reprezentată de coronavirus și situația economică asociată cu el.
Antrenamentul de comandament și stat major este un lucru diferit de exercițiul de comandament și stat major, dar impactul informațional este același.
În toamna acestui an, nu a mai avut loc un exercițiu de comandament și stat major de conducere a Forțelor Nucleare Strategice. În locul lui s-a ținut un antrenament de comandament și stat major, care, de obicei, se desfășoară în primăvară, dar nu întotdeauna. Pe de o parte, diferențele dintre cele două evenimente sunt semnificative, dar, pe de altă parte, acestea nu diferă foarte mult.
Din punctul de vedere al impactului informațional, diferențele nu sunt mari și pare că sunt reprezentate doar de numărul lansărilor de rachete strategice. Publicul neavizat vede pe Twitter sau pe You Tube cum sunt lansate rachetele și i se pare că s-a întâmplat același lucru. Însă, în ceea ce privește activitatea Forțelor Nucleare în sine, există mult mai multe diferențe. În cadrul antrenamentului de comandament și stat major nu sunt afectate toate Forțele Nucleare strategice și nestrategice și nu sunt atrase toate structurile de sprijin, precum Direcția Principală 12 a Ministerului Apărării. Participarea este mai modestă atât la RVSN, Aviația Strategică sau Forțele Navale. În același timp, activitățile se desfășoară mai mult pe hârtie și pe computer decât în teren.
Și încă un lucru. Întotdeauna la exercițiile din toamnă există două părți. Vestul și Estul sunt trupele Roșii, iar Nordul și Sudul trupele Albastre. Pot fi făcute și alte combinații, dar, în orice caz se știe foarte clar cine este adversarul și care sunt trupele proprii. Și o parte din Statul major lucrează pentru trupele proprii, iar altă parte pentru „băieții răi de peste ocean”.
În prima parte a antrenamentului din 09 decembrie, a fost lansată o rachetă Yars, într-o modificare neidentificată (Yars, Yars-S sau Yars-M), cu o instalație mobilă, de pe Cosmodromul Plesetsk și o rachetă Sineva R-29RMU2.1 cu echipament de luptă Liner de pe submarinul K-44 Karelia al Flotei de Nord. Ambele lansări au fost făcute asupra poligonului Kura din Peninsula Kamchatka. De asemenea, au fost efectuate două lansări de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune cu bazare aeriană (H-55MS de pe un bombardier strategic Tu-160 de la divizia de bombardiere grele din Engels și H-101, care a imitat o lovitură termonucleară cu racheta H-102, de pe un bombardier Tu-95MS modernizat de la baza aeriană Ukrainka. Lansări de rachete Kalibr sau rachete ale complexului Iskander-M (cvasi-balistice sau rachete de croazieră 9M728 ori 9M729) fie nu au existat, fie nu s-a informat despre ele.
Ca un lucru interesant, a existat și partea a doua a antrenamentului. Pentru perioada 11-14 decembrie era dată o notificare (NOTAM) de la Flota din Oceanul Pacific, care se presupunea că va include lansarea unei rachete R-29RKU-02 de la bordul submarinului Ryazan. Până la urmă, pe 12 decembrie, a fost efectuată lansarea unei salve de patru rachete R-30 Bulava asupra unor ținte din poligonul Chizha din nordul Rusiei. Cel mai probabil, a fost simulată o lansare în cadrul celui de-al doilea sau al treilea atac, după cercetarea suplimentară a țintelor, de către forțele supraviețuitoare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În mod uluitor (sau nu) unei legi menite să apere cetățenii României i s-au opus ieri în Parlament, cu mânie proletară, trei formațiuni politice.
„Rușii le-au cerut americanilor un nou Yalta, adică o nouă împărțire a sferelor de influență, retragerea trupelor americane din Europa de Est și revenirea acestor țări sub controlul Moscovei”, a declarat miercuri seară Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale, la Antena 3 CNN.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că la întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două țări și a anunțat că prezența militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.
Germania și Franța au criticat declarațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi condus la invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, președintele rus Vladimir Putin a fost cel care a început războiul din Ucraina.
În timpul unei vizite de lucru la o fabrică de drone din Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 19.02.2025, că luptătorii Brigăzii 810 Infanterie Marină aparținând Forțelor Armate ale Federației Ruse au trecut granița cu Ucraina în regiunea Kursk și “au pătruns pe teritoriul inamicului”.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, consideră că țările învecinate Rusiei nu ar trebui să se alăture unei eventuale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, potrivit Polsat News. „Nicio țară care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să fie implicată într-o astfel de misiune de stabilizare, deoarece ar putea duce cu ușurință la provocări.”
În contextul conflictului din Ucraina, spațiul aerian al României a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești, unele dintre acestea prăbușindu-se pe teritoriul țării noastre. Camera Deputaților a adoptat legea care permite Armatei să doboare dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna viitoare, la Senat.
Una dintre rutele cu cel mai mare potențial, insuficient exploatate de Europa și Statele Unite, este coridorul care leagă statele din Asia Centrală, Caucazul și Europa, remarcă de George Scutaru, Director General al New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al Președintelui României - într-un studiu realizat împreună cu Mamuka Tsereteli și Kaush Arha.
Pentru a descuraja Rusia și a menține pacea în Ucraina după război, „sute de mii” de soldați din alte țări vor trebui să fie desfășurați în Ucraina, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, la postul de televiziune lituanian LNK, relatează Delfi. „Știm ce volum (n.a. de trupe) sunt necesare pentru a descuraja Rusia. Vorbim despre sute de mii de soldați”, a argumentat Budrys.
Experta în securitate Ioana Constantin-Bercean, doctor al Universității din București și expert LARICS, a tras câteva concluzii ca urmare a declarațiilor lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA în cadrul Conferinței de la Munchen.
Potrivit Reuters, Franța a invitat națiunile europene și Canada, care au fost absente de la summitul de luni de la Paris, la o a doua conferință privind Ucraina și securitatea europeană, care va avea loc miercuri. Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia se numără printre națiunile invitate, potrivit a două surse diplomatice.
Europa este pregătită și dispusă să își asume un rol de lider în furnizarea de garanții de securitate Ucrainei, a scris secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe 17 februarie pe X. Remarcile lui Rutte au fost făcute după ce președintele francez Emmanuel Macron a găzduit la Paris un summit al puterilor europene. Summitul a avut loc înainte de începerea discuțiilor dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina.
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, fost secretat de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-o analiză postată public a tras câteva concluzii după întrevederea liderilor europeni care a avut loc la Paris și la care România nu a participat.
Statele Unite ale Americii, puterea pacificatoare în care omenirea și-a pus speranța după cel de-al Doilea Război Mondial că o va proteja de o nouă catastrofă, și-a făcut foarte bine treaba și a menținut planeta sigură.
Este important să implicăm China în exercitarea de presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 17 februarie. „Vedem, cred, pentru prima dată, interesul Chinei. Cred că acest lucru se datorează în principal faptului că toate procesele se accelerează acum”, a spus Zelenski.
Liderii politici din Europa au atitudini diferite față de posibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace în războiul cu Rusia. În timp ce Regatul Unit și Suedia au fost, în general, favorabile ideii, alții, inclusiv Spania și Germania, consideră că astfel de discuții sunt premature, iar Polonia a respins trimiterea forțelor de menținere a păcii, deși și-a exprimat dorința de a sprijini o astfel de misiune. Suedia ar putea fi pregătită să își trimită propriul contingent de menținere a păcii în Ucraina în cadrul unui „mandat foarte clar”.
Reprezentanții NATO au atras atenția Kievului că forțele ucrainene utilizează în mod ineficient armamentul și echipamentele furnizate de țările alianței, în principal pentru că încearcă să combine aceste arme cu tacticile și deprinderile sovietice.
Europa trebuie să fie mai agresivă și „să-și dubleze sau să-și tripleze eforturile” pentru a ajuta Ucraina și pentru a oferi garanții de securitate, deoarece este continentul său, a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la 16 februarie în cadrul emisiunii Face the Nation de la CBS News.
Constantin Uzdriș, Expert afiliat EUROPULS pe probleme de securitate și spațiul ex-sovietic și realizator la TVR Moldova, semnează o analiză cu privire la cele mai recente evoluții ale scenei internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei va fi dificilă și că procesul va necesita mai mult decât o singură întâlnire. Potrivit acestuia, președintele SUA dorește să pună capăt războiului într-un mod care să stabilească o pace durabilă și să protejeze suveranitatea Ucrainei, „astfel încât să fie o pace durabilă, nu ca peste trei sau patru ani să avem o nouă invazie”. Rubio a făcut această afirmație în cadrul emisiunii Face the Nation realizată de CBS News pe 16 februarie.
Șeful Conferinței de Securitate de la München, Christoph Heusgen, trebuia să dea siguranță europenilor în fața evenimentelor care s-u prăbușit peste Europa. În schimb, Heusgen, a izbucnit în lacrimi în timpul discursului său de închidere de duminică.
China intenționează să-și intensifice activitatea militară în jurul Alaskăi, incluzând foarte probabil zborurile cu bombardiere, a declarat pe 13 februarie principalul general american responsabil cu apărarea Americii de Nord.
Din România, ministrul apărării și ministrul de externe participă la cea de a 61-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen (Munich Security Conference/MSC 2025), în cadrul căreia vor fi abordate ameninţările de securitate actuale şi provocările din domeniile politic, economic, comercial şi tehnologic.
Din toamna trecută, au apărut informații că Rusia întâmpină dificultăți în a înlocui pierderile de vehicule blindate. Totuși, situația s-ar putea schimba la 180 de grade după oprirea războiului din Ucraina, dacă Rusiei i se va permite să producă tehnică militară în același ritm. Un semnal pozitiv vine de la trimisul special al președintelui Trump, Keith Kellogg, care a declarat că Rusia va trebui să facă concesii în negocieri, precum reducerea forțelor armate, dar Moscova știe cum să ocolească astfel de angajamente.
Au trecut aproape trei ani de la momentul în care Rusia a început invadarea pe scară largă și total neprovocată a Ucrainei.
De atunci, pentru Ucraina, războiul a avut atât coborâșuri cât urcușuri, iar acum pare că se îndreaptă către final. Potrivit administrației de la Casa Albă, după discuții cu Kievul și Moscova, inclusiv o convorbire telefonică între președinții Trump și Putin, soluția opririi războiului ruso-ucrainean începe să se întrevadă.
Alegerile din România au fost date ca exemplu chiar de către vicepreședintele SUA, pentru a sublinia slăbiciunile Europei.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 14 februarie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Prima frază din titlu, „Cu 31 de Abrams nu poți rupe frontul rus”, e sugestivă pentru ceea ce s-a întâmplat în cei aproape trei ani de război de mare intensitate rus împotriva Ucrainei, după invazia din 24 februarie 2022.
Reprezentanți de seamă ai țărilor europene au subliniat participarea obligatorie a Ucrainei și a Europei în întregime la orice negocieri cu Rusia anunțate de președintele american Donald Trump. La 12 februarie, președintele Trump a anunțat începerea negocierilor cu Moscova pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Un acord privind minereurile semnat între Kiev și Washington ar putea oferi Ucrainei un „scut de securitate” după încheierea războiului cu Rusia, a precizat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat acest lucru după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Ucraina a încheiat un acord cu compania germană de apărare Diehl Defense pentru a tripla furnizarea de sisteme de apărare aeriană și rachete IRIS-T, după cum a anunțat ministrul ucrainena al apărării Rustem Umerov la 9 martie. Acest acord vine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu intensificarea atacurilor aeriene din partea Rusiei, în special atacul din 23 februarie, care a fost cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei la scară largă. Umerov a declarat pe Facebook că acordul semnat pregătește terenul pentru proiecte industriale semnificative care vor spori capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei.
La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.
Compania Boeing a finalizat construcția a 20 de noi silozuri pentru sistemul Ground-Based Midcourse Defense (GMD) la Fort Greely, Alaska, crescând numărul de interceptoare care pot fi desfășurate acolo de la 40 la 60. Proiectul, care include infrastructura subterană necesară, cum ar fi instalațiile de servere pentru menținerea pregătirii interceptoarelor, a fost analizat de Defense News.
Forțele Armate Ucrainene au integrat în operațiunile lor sistemul românesc de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune CA-95. Portalul național ucrainean de informații „Tysk” a publicat imagini ale acestui sistem. CA-95 românesc este derivat din sistemul sovietic Strela-1, care este un model al Strela-10, și a fost modificat pentru a îndeplini cerințele militarilor ucraineni. Acest sistem este montat pe un vehicul TABC-79 fabricat de ROMARM, înlocuind vehiculul blindat ușor BRDM-2
Biroul Electoral Central (BEC) a respins, sâmbătă seară, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, anunţă preşedintele AUR, George Simion.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Există dovezi că Rusia alimentează migrația în mai multe moduri, inclusiv transportarea persoanelor către granițele UE, sprijinirea contrabandiștilor și creșterea instabilității și violenței în anumite regiuni, inclusiv Siria și părți din Africa. La acestea se adaugă „știrile false” despre migrație răspândite de trompetele Moscovei pentru a „perturba unitatea europeană”.
China, Iranul și Rusia vor începe luni exerciții militare navale comune în apropierea Iranului, relatează Reuters, citând Teheranul și Ministerul chinez al Apărării.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
În Germania s-au încheiat cu succes discuțiile preliminare privind formarea unui guvern de coaliție între CDU/CSU și SPD. Negociatorii au ajuns la un acord, a informat agenția DPA.
Premierul Viktor Orban a anunţat sâmbătă că Ungaria şi Statele Unite vor conveni asupra unui pachet de cooperare economică care va ajuta economia ungară şi ar putea compensa efectul unor posibile tarife americane, informează Reuters și Agerpres.
Doi militari ai armatei staționați la baza Lewis-McChord din Washington și un fost soldat din Oregon au fost acuzați că au furnizat Chinei zeci de hard disk-uri ce conțineau informații militare clasificate.
Forțele Aeriene ale SUA își continuă misiunile în Europa, ultimul exercițiu implicând un zbor deasupra Italiei, împreună cu avioane Eurofighter Typhoon ale ”Aeronautica Militare” (Forțele Aeriene Italiene).
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.
Potrivit surselor publicației Expressen, înghețarea planificării americane nu se aplică exercițiilor pentru care s-a decis deja să se desfășoare în 2025.
Pentru cei care mai au încă dubii față de ceea ce vrea să facă Rusia prin și după războiul din Ucraina, revista Cipher Brief, una dintre cele mai renumite publicații din lume privind analizele de informații și politico-militare de nivel strategic, a prezentat, pe 6 martie, o paralelă edificatoare între ceea ce trăim în prezent și anul 1938, an care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Forțele armate ruse au recucerit trei sate din regiunea Kursk a Rusiei, în care armata ucraineană a pătruns de la începutul lunii august a anului trecut, a raportat de agenția de stat rusă TASS.
Șeful NATO, Mark Rutte, a spus că s-a întâlnit cu mulți șefi ai companiilor de producție de apărare, pe care i-a îndemnat să răspundă cererii mai mari.
Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Forțele Aeriene Române se pregătesc să dea un test major în cursul acestui ani. Un detașament format din piloți de luptă, tehnicieni de sol și militari ai ROAF, împreună cu 4 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon vor începe o misiune în coastele Federației Ruse.
Recent, Polonia și Slovacia și-au anunțat intenția de a produce împreună muniție și de a coopera pentru achiziționarea de vehicule blindate, tancuri și sisteme de apărare antiaeriană.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat vineri Rusia cu noi sancţiuni bancare şi cu taxe vamale dacă nu încetează acţiunile militare violente contra Ucrainei şi a îndemnat ambele ţări să vină la masa negocierilor "înainte să fie prea târziu", relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Industria franceză de apărare aeronautică e pregătită să tureze la maximum motoarele în ceea ce privește producția de avioane de luptă de tip Rafale.
Trupele ruse încearcă să străpungă granița cu Ucraina în apropierea orașului Sudja din regiunea Kursk. Luptele au loc în regiunea de graniță a regiunii Sumî.
Racheta, fabricată de o companie deținută de Airbus și Safran, a decolat de la Centrul Spațial European din Guyana Franceză.
